Selecție stagii de mobilitate de predare/formare profesională Erasmus+ din spațiul non-UE (proiect 2023-1-RO01-KA171-HED-000129500)

Facultatea de Filosofie lansează procesul de selecție pentru  mobilitățile de predare/formare profesională Erasmus+ din spațiul non-UE (proiect 2023-1-RO01-KA171-HED-000129500) pentru anul academic 2025-2026 pentru  cadrele didactice / personal administrativ la

  • Ivane Javakhishshvili Tbilisi State University, Georgia – 2 locuri
  • Al-Farabi Kazakh National University, Kazakhstan – 2 locuri
  • Université Saint-Joseph de Beyrouth, Liban – 2 locuri
  • University of Calabar, Nigeria – 5 locuri
  • Universitatea de Stat din Moldova, Republica Moldova – 2 locuri
  • Ivan Franko National University of Lviv, Ukraine – 2 locuri

Documentele necesare selecției sunt :

  1. Copie Carte de Identitate
  2. CV Europass într-o limbă străină
  3. Plan de predare / formare profesională provizoriu pentru stagiul de mobilitate

Documentele vor fi depuse online prin intermediul următorului formular https://forms.gle/R5i4u4a78PuwW6Pf9 până pe data de 21.11.2025, ora 12.00.

Comisia de selecție se va întruni pe data de 21.05.2025 iar rezultatele  provizorii vor fi anunțate în aceeași zi.

Rezultate selecție

Eventualele contestații pot fi depuse la secretariatul Facultății de Filosofie până pe data de 24.11.2025.

Rezultatele finale vor fi anunțate pe data de 25.11.2025.

Rezultate finale selecție

Responsabil ERASMUS,
Lect. dr. Laurențiu Gheorghe

Ne-a părăsit colegul și prietenul nostru, conf. univ. dr. Emanuel-Mihail Socaciu

Emanuel-Mihail Socaciu

13.04.1974 – 7.11.2025

Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, anunță cu profundă durere încetarea din viață, după o grea suferință, cauzată de o boală necruțătoare, a conf. univ. dr. Emanuel-Mihail Socaciu, un reper al filosofiei morale și politice și o personalitate marcantă a învățământului filosofic românesc.

Emanuel-Mihail Socaciu s-a născut în 1974, la Arad. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din București în 1997 și a devenit doctor al acesteia în 2008. Din 1997 a predat la Facultatea de Filosofie. În ultimii trei ani a fost prodecan al facultății. Prin toată activitatea sa de predare, cercetare și prin activitatea sa instituțională, Emanuel-Mihail Socaciu a transformat peisajul filosofiei morale și politice din România, oferindu-i o traiectorie internațională. Contribuțiile sale marcante în aria gândirii politice moderne, a filosofiei libertății, a filosofiei economiei și a eticii aplicate constituie repere de seamă în cultura românească, alături de preocupările sale legate de filosofia noilor tehnologii, cultura organizațională și filosofia culturii pop.

A fost membru fondator al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și director al acestuia între 2015 și 2020. În cadrul centrului, a coordonat primele proiecte de cercetare științifică interdisciplinară din zona filosofiei practice, precum NORMEV (“Modelări evoluţioniste ale emergenţei normelor interacţiunii sociale. Fundamente conceptuale şi dezvoltări în ştiinţele sociale”) și INEMTEC (“Statutul epistemic al intuițiilor morale în evaluarea etică a tehnologiilor noi și emergente”). Prin munca sa asiduă, a pus bazele programului masteral interdisciplinar “Philosophy, Politics and Economics”, singurul de acest tip din Europa de Est, și a fost unul dintre principalii artizani ai parteneriatelor academice cu importante centre de cercetare din lume, precum Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics.

Pe parcursul carierei și vieții sale, profesorul Socaciu a cultivat un spirit al libertății și prieteniei, al deschiderii și carității filosofice. A fost, pentru toate generațiile de studenți pe care le-a îndrumat nu doar un profesor, ci și un adevărat mentor. Opera sa filosofică este constituită dintr-o serie întreagă de lucrări reprezentative și din exegeza unor autori importanți pe care i-a prețuit precum David Hume, Robert Nozick și Thomas Hobbes. În anul 2014 publică volumul A cui este casa mea? Preliminarii la o etică a restituției, prima explorare filosofică a temei retrocedării proprietăților confiscate de regimul comunist. A fost editor și co-editor al mai multor antologii importante precum Fundamentele gândirii politice moderne (1999), Thomas Hobbes: filosofia politică (2001), Filosofia japoneză azi (2013), Filosofia științelor umane. In memoriam Mihail-Radu Solcan (2015). Profesorul Socaciu a fost, de asemenea, un pionier al eticii și integrității academice, fiind co-editor al primului manual dedicat acestei discipline, cel mai utilizat material de acest fel din universitățile românești, ajuns la a doua ediție. A publicat, de asemenea, nenumărate articole academice în reviste naționale și internaționale și a fost o prezență constantă la conferințe științifice din țară și din străinătate.

Dispariția prematură a lui Emanuel-Mihail Socaciu este o pierdere dureroasă pentru toți cei care l-au cunoscut și l-au prețuit și provoacă o durere profundă în inimile tuturor celor care i-au fost apropiați.

Adunarea comemorativă va avea loc vineri, 7 noiembrie, începând cu ora 14.00, la capela bisericii Sfântul Gheorghe Plevna (Calea Plevnei nr 122).

„Imagination and Modal Knowledge”, hybrid workshop – 8.11.2025

„Imagination and Modal Knowledge”

November 08, 2025

Program:

11:00 – 11:10, Alexandru Dragomir (University of Bucharest, ICUB), Opening
11:10 – 11:40, Andrei Mărășoiu (University of Bucharest, Faculty of Philosophy, ICUB), Imagine, Believe, Know, Reflect, Intuit: A Heterodox Reading of ‘De Emendatione’
11:40 – 12:10, Mihai Rusu (ICUB, Babeș-Bolyai University), On Modal (and Philosophical) Expertise
12:10 – 12:40, Corina Stavilă (University of Bucharest, CELFIS), Constructing the Past: Memory as Imagination
12:40 – 13:10, Alexandru Dragomir, Intellectual Virtues and Justifying Modal Beliefs

Google Meet link: https://meet.google.com/xvf-tvgu-jve

Lect. Oana Șerban invitată a emisiunii „Izvoare de filosofie” din 31 octombrie 2025

Ediția din 31 octombrie 2025

Soare peste Auschwitz. Aporiile Holocaustului și arta biopolitică

Sunt evenimente din istoria omenirii care, prin inimaginabilul lor, marchează, totodată, rupturi în modul în care gândim principiile și valorile fundamentale ale eticii. Unul dintre aceste evenimente este Holocaustul, în timpul căruia șase milioane de oameni au fost uciși în mod calculat și industrializat în timpul celui de-al doilea război mondial.

În fața unui asemenea eveniment, gândirea filosofică rămâne fără răspunsuri, doar cu aporii care nu pot fi dezlegate și în fața cărora teoriile tradiționale ale eticii se arată neputincioase.  Valori și sentimente morale fundamentale ale culturii occidentale, precum iertarea, iubirea, rușinea și vinovăția trebuie regândite în alte cadre teoretice, care să dea seama de o realitate pe care mintea umană era, mai înainte, incapabilă să și-o imagineze.

În această săptămână, la Izvoare de Filosofie, vă propunem o discuție despre dislocarea fundamentelor eticii și regândirea moralității în epoca post-holocaust, pornind de la o carte de o intensitate rară, care ne forțează la o introspecție radicală asupra răului absolut în epoca industrială. Este vorba despre Soare peste Auschwitz. Despre iertare și impardonabil, de Oana Șerban, o cercetare care își propune delimitarea aporiilor profunde ridicate de Holocaust gândirii filosofice și indicarea modului în care arta biopolitică poate rezista dincolo de acestea.

Invitata noastră de vineri seară va fi chiar autoarea cărții luate în discuție, Oana Șerban, care este doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice și directoare a proiectului de cercetare BioArt – Arta biopolitică în era post-holocaust: Perspective filosofice despre mărturii estetizate, Estetica politizată și viață pură.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Seminar cercetare DFT   ‘The Inconstant Moral Expert: the case of LLMs’

Prima prezentare pe anul 2025/2026 din cadrul seriei de seminare de cercetare ale Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS aparține  lect. dr. Alexandru Dragomir şi Andrei Mărăşoiu. Titlul prezentării faţă-în-faţă a acestora este ‘The Inconstant Moral Expert: the case of LLMs’.
Prezentarea se va desfășura marţi, 28 octombrie 2025, orele 17.00-18.00, în amf. Constantin Rădulescu-Motru de la etajul 1 al Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. 

Lansarea volumului „Luminile revoluționează istoria” de Veronica Lazăr la Cărturești Modul

Lansarea volumului „Luminile revoluționează istoria” de Veronica Lazăr la Cărturești Modul

6 noiembrie 2025, ora 17.30

Colega noastră Veronica Lazăr își lansează joi, 6 noiembrie, ora 17.30, cartea Luminile revoluționează istoria: Istoria filosofică franceză între critică și teologie(volumul I: Erudiții și teologii)”. Evenimentul va avea loc la librăria Cărturești Modul (str. Academiei nr. 18-20).
La lansare vor mai participa : Emilian Mihailov, Sorana Corneanu, Iulian Bocai, Grigore Vida și moderatorul Victor Cobuz.
“Filosofii Luminilor vor scrie istorii filosofice dintr‐o obsesie pentru prezent. Dar cum trecutul fusese mereu reperul, dovada și inspirația morală, le revine atunci să interogheze relația acestui prezent cu trecutul. E istoria o condamnare sau o eliberare? A cunoaște trecutul înseamnă a recunoaște cât de mare e greutatea care apasă fatalmente pe umerii celor din prezent, care au fost modelați astfel irevocabil sau, dimpotrivă, înseamnă o despovărare de bagajul infernal al unor superstiții și prejudecăți care împiedică acțiunea și autoconstrucția libere? Astfel, dimensiunea politică a istoriei se recompune la alt nivel: istoria filosofică nu mai e subordonată pur și simplu unor politici deja existente, ci interoghează alte politici și forme de viață, posibile și dezirabile. Din conservare a unor esențe anistorice, istoria devine o recunoaștere a capacității lumii umane de a produce noul, sub influența unor factori sociali, culturali, economici, rasiali. Genealogia în sensul ei străvechi, de lanț al descendenței legitime, face loc genealogiei în sensul modern și critic: suspiciunea că lucrurile nu sunt mereu ceea ce pretind ideologiile că ar fi, dar că pot fi reconstituite istoric în devenirea lor veritabilă, pe alocuri contingentă și uneori inconfortabilă. De tranziția de la una la cealaltă și de condițiile care au făcut-o posibilă se ocupă cele două volume ale acestei cărți.”