International Conference „Multiculturality, Morality, and Public Affairs in the Digital Age” – June 15-16, 2026

International Conference "Multiculturality, Morality, and Public Affairs in the Digital Age"

June 15-16, 2026

International Conference

Multiculturality, Morality, and Public Affairs in the Digital Age

June 15-16, 2026                                            Bucharest, Romania

Faculty of Philosophy, University of Bucharest
The UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance and Sustainable Development

Thematic Description

Multiculturality can be understood as a phenomenon that positively values the presence of diverse cultures within a state or region, attributing significance to a type of pluralism that prevents the dominance of certain cultures over others. In this context, multiculturality serves as an alternative to the homogenization tendencies induced by globalization. As a concept, multiculturalism allows for the exploration of various social groups’ cultures (such as women, linguistic minorities, youth subcultures, religious confessions, etc.) as well as of the cultures of immigration and ethnic minorities, thereby facilitating a better expression of their identities based on the principle of mutual social acceptance.

Morality pertains to a framework of thoughts and actions that guide individual and group life. It can be a code of norms, or a list of values, or a particular vision of nature, or a justification for certain frameworks. Morality concerns about what is considered good or bad. In terms of religious understanding, for instance, biblical norms for Christians are moral. While ethical theories constitute concepts, propositions, principles of moral attitudes that have been developed throughout the human history.

Public affairs involve efforts to manage relationships among public institutions so as to influence public policy and shape public perception. This includes governmental relationships, media communications, and the building of bridges to foster mutual understanding in the broader public and political landscape. Its primary goal is to influence public policies, public opinions, legal and media organizations through proper communication in order to promote general interest and the common good.

Contemporary society has been shaped by diverse cultural traditions, religions, and various political and socio-economic systems, etc. These elements have significantly contributed to the transmission of ideas, enriching the multicultural aspect of contemporary life and fostering mutual understanding among diverse communities. Through history, multicultural dialogue enhanced by scientific and philosophical ideas has enabled significant progresses in fields of mathematics, medicine, astronomy, and technology across the world. In recent decades, digital advancements have not only increased the speed of communication but also revolutionized all aspects of human life.

This pluralistic and interdisciplinary forum aims at exploring questions regarding how philosophical ideas, shaped by local contexts, transcend cultural, linguistic, and geographical boundaries. It intends (1) to understand how philosophical concepts or schools of thought can influence societies in the process of social progress; (2) to highlight the new paths generated by scientific discoveries and technological innovation; (3) to comprehend the meaning of morality in culture and public life; (4) to tackle the challenges that are brought about by the digital age.

Our contemporary digital age requires new ideas and insights to better understand the dynamic and challenges of new socio-political, moral, cultural, and religious situations. The constructive contributions of multiculturalism, morality, and public life can strengthen the social fabric and create a more inclusive future society. People may ask: What challenges does the digital age bring to these areas of interest? How has scientific progress changed the way people think and act? What are the fundamental ideas that govern our life and society? Can the digital age change these ideas? What are the similarities and differences in terms of mentalities, attitudes, or values throughout various transformative periods in human history?

This forum would like to invite scholars and thinkers who are interested in the following themes:

 Dialogue among cultures and religions in the transmission of philosophical ideas and ethical theories.

 Morality as a framework of values and norms that shape individuals and communities.

 New challenges generated by the 20th-century scientific progress and the 21st-century technological revolution.

 Socio-political issues arising from new scientific discoveries and information explosions.

 The impact of media and technology on the dissemination of philosophical ideas and education.

Abstract

Participants are kindly asked to submit their abstract of 300-500 words and a brief professional bio (in Microsoft Word or PDF) to the organizers by April 30, 2026.  Questions and clarifications can be addressed to Prof. Dr. Mihaela Pop (mihaela.pop@filosofie.unibuc.ro; pop.mihaela.a@gmail.com) and Dr. Oana Serban (oana.serban@filosofie.unibuc.ro), as well as (cua-rvp@cua.edu).

The results of the evaluation will be known by May 15, 2026. The conference will be held in English. Well-developed, qualitative papers will be published by the Council for Research in Values and Philosophy in its publication series “Cultural Heritage and Contemporary Changes.”

Logistics

There will be no registration fee. Conference participants will cover their own costs of travels. For accommodation costs and additional information, please contact local organizers.

Contact

Prof. Dr. Mihaela Pop
Professor Emerita
Faculty of Philosophy
University of Bucharest
mihaela.pop@filosofie.unibuc.ro; pop.mihaela.a@gmail.com

and

Dr. Oana Serban
Lecturer
Faculty of Philosophy
University of Bucharest
oana.serban@filosofie.unibuc.ro

The Economists’ Philosophy Day – 4th Edition. A Journal of Philosophical Economics Celebration of Philosophical Reflection in Economic Science. World Philosophy Day – November 20, 2025

The Economists’ Philosophy Day – 4th Edition. A Journal of Philosophical Economics Celebration of Philosophical Reflection in Economic Science.

World Philosophy Day

November 20, 2025

The 4th Edition of The Economists’ Philosophy Day, organized by the Journal of Philosophical Economics on the occasion of World Philosophy Day (November 20, 2025), highlights the essential role of philosophical inquiry in examining and advancing economic science. Bringing together scholars across disciplines, the event fosters rigorous debate on the epistemological, methodological, and normative dimensions of economic thought.

This edition is organized in partnership with the Bucharest University of Economic Studies, the Working Group on Economic Philosophy and Ethics in the Deutsche Gesellschaft für Philosophie (DG Phil), the REI – Faculty of International Business and Economics, CCIIF – The Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas, and the UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance and Sustainable Development – University of Bucharest.

Registration link: https://forms.gle/e1tDbJo4C99w39gk8

After registering, you will receive a confirmation email containing information about joining the meeting.

Colocviul Național al Doctoranzilor „Inter homines esse“ („A fi printre oameni“): Reflecții asupra conviețuirii în epoca pluralității: 13–14 martie 2026

Colocviul Național al Doctoranzilor „Inter homines esse“ („A fi printre oameni“): Reflecții asupra conviețuirii în epoca pluralității

13-14 mattie 2026

Apel la contribuții pentru doctoranzi la Colocviul Național al Doctoranzilor „Inter homines esse“ („A fi printre oameni“): Reflecții asupra conviețuirii în epoca pluralității, organizat de Școala Doctorală de Filosofie a Universității din București, 13–14 martie 2026, Facultatea de Filosofie, UB

În perioada 13–14 martie 2026, Școala Doctorală a Facultății de Filosofie a Universității din București organizează Colocviul Național al Doctoranzilor „Inter homines esse“ („A fi printre oameni“): Reflecții asupra conviețuirii în epoca pluralității. În cadrul evenimentului, doctoranzii de la școlile doctorale ale Universității din București, precum și de la școlile doctorale ale universităților din țară sunt chemați să-și prezinte unii altora cercetările desfășurate în cadrul stagiului doctoral, într-un viu dialog interdisciplinar prilejuit de tema generală lansată în dezbatere. Școala Doctorală de Filosofie a UB reia astfel buna tradiție a organizării unor colocvii ce pot revitaliza dezbaterile academice și încuraja colaborarea între doctoranzii din diverse domenii, sub egida unui eveniment interdisciplinar, dar cu un nucleu de reflecție filosofică ce permite deschiderea către contribuții din toate științele umaniste și sociale, precum și din științele exacte.

Problema conviețuirii, „condiția umană a pluralității“, cum numea Hannah Arendt în Condiția umană acel „inter homines esse“ („a fi printre oameni“) care constituie „nu doar conditio sine qua non, ci conditio per quam a întregii vieți politice“, capătă astăzi, în epoca tuturor posibilităților pluralității, valențe noi și, de aceea, merită o reflecție atentă, plurivocă.

Atingând registre variate – etic, politic, ontologic, social, metafizic etc. –, întrebarea privitoare la „a trăi împreună“ și „a fi laolaltă“ implică interogații despre comunitate, alteritate, responsabilitate, conflict, coabitare cu umanul și non-umanul, precum și despre modul în care gândim și regândim azi diferența în cadrul unei lumi comune.

Într-un context global fragil marcat de crize multiple – politice, tehnologice, sociale, ecologice –, siliți fiind să reconsiderăm din mersul accelerat al vieții modurile de a fi împreună, devine tot mai urgentă, pentru noi toți, întrebarea: cum (mai) putem conviețui? Coexistență, raportare la celălalt – uman sau non-uman –, cunoaștere și recunoaștere, responsabilitate, multiplicitate, interdependență, comunicare, tensiuni, excluziune, limite, conflicte – toate acestea sunt variabile ce ar trebui luate în considerare în tematizările și cartografierile contemporane ale conviețuirii.

Invităm doctoranzii din domeniul filosofiei, precum și din disciplinele umaniste conexe și din științele exacte (științe politice, sociologie, antropologie, jurnalism, studii culturale, teologie, arte vizuale, teatrale și cinematografice, drept, istorie, teologie, matematică, informatică, științele naturii etc.) să reflecteze asupra ideii de „a trăi laolaltă“ din variate perspective și direcții ancorate atât în tradiții clasice, cât și în tendințele gândirii contemporane, precum:

  • filosofie politică și etică (spațiul public și pluralitatea; ce înseamnă „a fi printre oameni“ în democrațiile și ne-democrațiile actuale; relația individ–colectivitate; răspunderea morală în fața celuilalt – întrebări despre autonomie și interdependență);
  • fenomenologie și ontologie relațională (identitate–alteritate; intersubiectivitatea și lumea comună; fenomenologia lumii și structurilor sociale; fenomenologia activităților umane);
  • estetica și artele conviețuirii și alterității (imaginarul estetic al relației; arta ca spațiu al întâlnirii și reconcilierii; reprezentări ale conviețuirii sau ale imposibilității ei în literatură, film, teatru; artistul-martor/artistul-mediator între oameni, între lumi);
  • ecologie filosofică; postumanism, intersecționalitate;
  • tehnologii ale coexistenței: rețele, rețele sociale, spații digitale, noile forme ale socializării și coabitarea cu non-umanul (inteligență artificială, animale, ecosisteme)
  • sociologie și științe politice (teorii și practici sociale ale conviețuirii; modele de coabitare în societățile pluraliste; teorii și politici ale cetățeniei, comunității, ospitalității, incluziunii și excluziunii, violenței, granițelor, crizelor, conflictelor
  • teologie și filosofie a religiei (teologia aproapelui și a seamănului, a fi în/din lume; conviețuirea ca formă de comuniune; dimensiunea sacră a celuilalt – caritate, ospitalitate, iertare; conflicte și reconcilieri religioase)
  • studii culturale, antropologie, istorie (memorie, istorie, traumă – crize, conviețuire și supraviețuire în contexte post-conflict; ritualuri ale conviețuirii – tradiție vs globalizare; spații ale locuirii comune – spații urbane/rurale, non-spații de întâlnire și relaționare; povestiri, memorie colectivă vs individuală a coabitării și conviețuirii).

Pentru înscriere, doctoranzii cu interes de cercetare în tematica menționată sunt rugați să trimită, până la data de 10.01.2026, la adresa colocviudoctoranzi2026@mail.com, un document Word cu propunerea de participare, care să conțină următoarele: numele și prenumele doctorandului, e-mail de contact, afiliere universitară, titlul prezentării, un rezumat de 300-500 de cuvinte în limba română sau în limba engleză (font TNR 12, la 1,5 rânduri, aliniere stânga-dreapta), 5 cuvinte-cheie, o scurtă notă de autoprezentare (nume și prenume, data nașterii, afiliere instituțională, an de studiu, domeniu de cercetare, conducătorul științific al tezei de doctorat, alte detalii biobibliografice la alegere). Fiecare prezentare (în limba română sau în limba engleză) se va încadra în limita a 15-20 de minute, urmate de 5 minute pentru întrebări și discuții. Rezultatele selecției vor fi anunțate la data de 09.02.2026. Calendarul integral, precum și detaliile și informațiile actualizate privind evenimentul le vor fi anunțate ulterior doctoranzilor selectați, pe adresa de e-mail de contact. Organizatorii nu percep taxă de participare și explorează, la momentul actual, eventuale soluții pentru decontarea cheltuielilor de transport și cazare pentru doctoranzii selectați din alte centre universitare din țară, precum și pentru publicarea, într-un volum de acte ale colocviului, la Editura Universității din București (acreditată CNCS, cat. A), a versiunilor finale ale prezentărilor selectate. Pentru orice lămuriri suplimentare, cei interesați pot solicita informații la adresa de e-mail colocviudoctoranzi2026@mail.com (drd. Georgeta-Anca Ionescu împreună cu comitetul de organizare).

CALL FOR PAPERS for PhD candidates

National Doctoral Colloquium “Inter homines esse” (“To Be Among Men”): Reflections on Living Together in the Age of Plurality
Organized by the Doctoral School of Philosophy, University of Bucharest
March 13–14, 2026 – Faculty of Philosophy, University of Bucharest

The Doctoral School of the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, is pleased to announce the organization of the National Doctoral Colloquium “Inter homines esse” (“To Be Among Men”): Reflections on Living Together in the Age of Plurality, to be held on March 13–14, 2026.

This event invites doctoral candidates from the University of Bucharest as well as from other doctoral schools across the country to present and discuss their ongoing research in an open, interdisciplinary dialogue inspired by the colloquium’s general theme. Through this initiative, the Doctoral School of Philosophy continues its longstanding tradition of fostering academic debate and encouraging collaboration among doctoral students from various disciplines, under the aegis of an interdisciplinary event whose philosophical core opens itself to contributions from all areas of the humanities, social sciences, and even the natural and exact sciences.

The issue of living together — the “human condition of plurality”, as Hannah Arendt called it in The Human Condition, referring to that “inter homines esse” (“to be among men”) which constitutes “not only the conditio sine qua non, but the conditio per quam of all political life” — acquires today new meanings and resonances. In the current age of expanding pluralities, this issue calls for careful and multifaceted reflection.

Raising questions across ethical, political, ontological, social, and metaphysical registers, the inquiry into “living together” and “being with others” opens discussions about community, alterity, responsibility, conflict, and cohabitation with both the human and the non-human, as well as about the ways we think — and rethink — difference within a shared world.

In a fragile global context marked by multiple crises — political, technological, social, ecological —, we are compelled to reconsider, amid the accelerating pace of life, the very modes of being together. The pressing question becomes: How can we (still) be and live together? Coexistence, relationality with the other — human or non-human —, knowledge and recognition, responsibility, multiplicity, interdependence, communication, tensions, exclusion, boundaries, and conflict — all are variables that contemporary reflections and mappings of being-together must take into account.

We invite PhD candidates in philosophy, as well as from related humanities disciplines and the exact sciences (political science, sociology, anthropology, journalism, cultural studies, theology, visual, performing and cinematic arts, law, history, mathematics, computer science, natural sciences, etc.) to engage with the theme of “being and living together” from a wide range of perspectives rooted in both classical traditions and contemporary thought, including but not limited to:

  • Political philosophy and ethics (the public sphere and plurality; what it means “to be among men” in contemporary democracies and non-democracies; the relationship between the individual and the collective; moral responsibility toward the other—questions of autonomy and interdependence);
  • Phenomenology and relational ontology (identity and alterity; intersubjectivity and the common world; phenomenology of the world-structures/social structures; phenomenology of human activities);
  • Aesthetics and the arts of coexistence and alterity (the aesthetic imaginary of relationality; art as a space of encounter and reconciliation; representations of being/not being together — in literature, film, and theatre; the artist as witness/mediator among people and worlds);
  • Philosophical ecology; posthumanism; intersectionality;
  • Technologies of coexistence: networks, social media, digital spaces, new forms of socialization, and coexistence with the non-human (artificial intelligence, animals, ecosystems);
  • Sociology and political science (social theories and practices of living-together; models of cohabitation in pluralistic societies; theories and policies of citizenship, community, hospitality, inclusion and exclusion, violence, borders, crises, conflicts);
  • Theology and philosophy of religion (theology of the neighbor and the fellow human; being-together as communion; the sacred dimension of the other — charity, hospitality, forgiveness; religious conflicts and reconciliations);
  • Cultural studies, anthropology, history (memory, history, trauma — crisis, living-together, and survival in post-conflict contexts; rituals of coexistence — tradition vs. globalization; shared spaces of living — urban/rural spaces, “non-places” of encounter and relation; narratives and collective vs. individual memory of cohabitation and being-together).

 

Submission Guidelines

Doctoral students interested in participating are invited to submit by January 10, 2026, to colocviudoctoranzi2026@mail.com, a Word document including the following information:

  • Name and surname
  • Contact email
  • University affiliation
  • Title of the presentation
  • Abstract (300–500 words, in Romanian or English; Times New Roman 12 pt, 1.5 spacing, justified alignment)
  • Five keywords
  • Short biographical note (name, date of birth, institutional affiliation, year of study, research field, PhD supervisor, and other biobibliographical details as preferred).

Each presentation (in Romanian or English) should last 15–20 minutes, followed by 5 minutes of Q&A.

Notification of acceptance will be sent by February 9, 2026. A detailed program and updated information about the event will be communicated to selected participants via email.

Participation in the colloquium is free of charge. The organizers are currently exploring possible solutions for covering travel and accommodation expenses for selected doctoral students from other Romanian universities, as well as for the publication of selected papers in a volume of proceedings to be issued by the University of Bucharest Press (CNCS-accredited, Category A).

For additional information, please contact colocviudoctoranzi2026@mail.com (PhD candidate Georgeta-Anca Ionescu together with the organizing committee).

Selecție stagii de mobilitate de predare/formare profesională Erasmus+ din spațiul non-UE (proiect 2023-1-RO01-KA171-HED-000129500)

Facultatea de Filosofie lansează procesul de selecție pentru  mobilitățile de predare/formare profesională Erasmus+ din spațiul non-UE (proiect 2023-1-RO01-KA171-HED-000129500) pentru anul academic 2025-2026 pentru  cadrele didactice / personal administrativ la 

  • Ivane Javakhishshvili Tbilisi State University, Georgia – 2 locuri
  • Al-Farabi Kazakh National University, Kazakhstan – 2 locuri
  • Université Saint-Joseph de Beyrouth, Liban – 2 locuri
  • University of Calabar, Nigeria – 5 locuri
  • Universitatea de Stat din Moldova, Republica Moldova – 2 locuri
  • Ivan Franko National University of Lviv, Ukraine – 2 locuri

Documentele necesare selecției sunt :

  1. Copie Carte de Identitate
  2. CV Europass într-o limbă străină
  3. Plan de predare / formare profesională provizoriu pentru stagiul de mobilitate

Documentele vor fi depuse online prin intermediul următorului formular https://forms.gle/R5i4u4a78PuwW6Pf9 până pe data de 21.11.2025, ora 12.00.

Comisia de selecție se va întruni pe data de 21.05.2025 iar rezultatele  provizorii vor fi anunțate în aceeași zi.

Eventualele contestații pot fi depuse la secretariatul Facultății de Filosofie până pe data de 24.11.2025.

Rezultatele finale vor fi anunțate pe data de 25.11.2025.

Responsabil ERASMUS,
Lect. dr. Laurențiu Gheorghe

Ne-a părăsit colegul și prietenul nostru, conf. univ. dr. Emanuel-Mihail Socaciu

Emanuel-Mihail Socaciu

13.04.1974 – 7.11.2025

Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, anunță cu profundă durere încetarea din viață, după o grea suferință, cauzată de o boală necruțătoare, a conf. univ. dr. Emanuel-Mihail Socaciu, un reper al filosofiei morale și politice și o personalitate marcantă a învățământului filosofic românesc.

Emanuel-Mihail Socaciu s-a născut în 1974, la Arad. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din București în 1997 și a devenit doctor al acesteia în 2008. Din 1997 a predat la Facultatea de Filosofie. În ultimii trei ani a fost prodecan al facultății. Prin toată activitatea sa de predare, cercetare și prin activitatea sa instituțională, Emanuel-Mihail Socaciu a transformat peisajul filosofiei morale și politice din România, oferindu-i o traiectorie internațională. Contribuțiile sale marcante în aria gândirii politice moderne, a filosofiei libertății, a filosofiei economiei și a eticii aplicate constituie repere de seamă în cultura românească, alături de preocupările sale legate de filosofia noilor tehnologii, cultura organizațională și filosofia culturii pop.

A fost membru fondator al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și director al acestuia între 2015 și 2020. În cadrul centrului, a coordonat primele proiecte de cercetare științifică interdisciplinară din zona filosofiei practice, precum NORMEV (“Modelări evoluţioniste ale emergenţei normelor interacţiunii sociale. Fundamente conceptuale şi dezvoltări în ştiinţele sociale”) și INEMTEC (“Statutul epistemic al intuițiilor morale în evaluarea etică a tehnologiilor noi și emergente”). Prin munca sa asiduă, a pus bazele programului masteral interdisciplinar “Philosophy, Politics and Economics”, singurul de acest tip din Europa de Est, și a fost unul dintre principalii artizani ai parteneriatelor academice cu importante centre de cercetare din lume, precum Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics.

Pe parcursul carierei și vieții sale, profesorul Socaciu a cultivat un spirit al libertății și prieteniei, al deschiderii și carității filosofice. A fost, pentru toate generațiile de studenți pe care le-a îndrumat nu doar un profesor, ci și un adevărat mentor. Opera sa filosofică este constituită dintr-o serie întreagă de lucrări reprezentative și din exegeza unor autori importanți pe care i-a prețuit precum David Hume, Robert Nozick și Thomas Hobbes. În anul 2014 publică volumul A cui este casa mea? Preliminarii la o etică a restituției, prima explorare filosofică a temei retrocedării proprietăților confiscate de regimul comunist. A fost editor și co-editor al mai multor antologii importante precum Fundamentele gândirii politice moderne (1999), Thomas Hobbes: filosofia politică (2001), Filosofia japoneză azi (2013), Filosofia științelor umane. In memoriam Mihail-Radu Solcan (2015). Profesorul Socaciu a fost, de asemenea, un pionier al eticii și integrității academice, fiind co-editor al primului manual dedicat acestei discipline, cel mai utilizat material de acest fel din universitățile românești, ajuns la a doua ediție. A publicat, de asemenea, nenumărate articole academice în reviste naționale și internaționale și a fost o prezență constantă la conferințe științifice din țară și din străinătate.

Dispariția prematură a lui Emanuel-Mihail Socaciu este o pierdere dureroasă pentru toți cei care l-au cunoscut și l-au prețuit și provoacă o durere profundă în inimile tuturor celor care i-au fost apropiați.

Adunarea comemorativă va avea loc vineri, 7 noiembrie, începând cu ora 14.00, la capela bisericii Sfântul Gheorghe Plevna (Calea Plevnei nr 122).

„Imagination and Modal Knowledge”, hybrid workshop – 8.11.2025

„Imagination and Modal Knowledge”

November 08, 2025

Program:

11:00 – 11:10, Alexandru Dragomir (University of Bucharest, ICUB), Opening
11:10 – 11:40, Andrei Mărășoiu (University of Bucharest, Faculty of Philosophy, ICUB), Imagine, Believe, Know, Reflect, Intuit: A Heterodox Reading of ‘De Emendatione’
11:40 – 12:10, Mihai Rusu (ICUB, Babeș-Bolyai University), On Modal (and Philosophical) Expertise
12:10 – 12:40, Corina Stavilă (University of Bucharest, CELFIS), Constructing the Past: Memory as Imagination
12:40 – 13:10, Alexandru Dragomir, Intellectual Virtues and Justifying Modal Beliefs

Google Meet link: https://meet.google.com/xvf-tvgu-jve