Studentul nostru, Luca Nahorniac – despre drumul spre Oxford și formarea excelenței

Studentul nostru, Luca Nahorniac – despre drumul spre Oxford și formarea excelenței

Performanța nu este un dat, ci un proces.

Parcursul studentului nostru, Luca Nahorniac, pasionat de fizică și filosofie și admis la Oxford, în cadrul programului de masterat Studies in Philosophy of Physics, ne bucură și ne inspiră în același timp. El ilustrează o idee esențială: autonomia intelectuală nu precede educația, ci se formează prin ea.

Dincolo de această reușită, rămâne o lecție importantă: excelența nu ține doar de talentul individual, ci și de contextul care o face posibilă — prin rigoare, dialog și întâlniri intelectuale care contează.

Articolul integral: https://www.zf.ro/zf-gen-z/cum-isi-construieste-drumul-spre-oxford-un-tanar-pasionat-de-fizica-23123901
Felicităm această performanță și reafirmăm angajamentul nostru pentru o educație în care excelența se construiește împreună.

O nouă ediţie a seminarului de cercetare DFT-CELFIS: Gheorghe Ştefanov, 11 mai 2026

Următoarea prezentare din cadrul seriei de seminare de cercetare ale Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS aparține colegului nostru, prof. Gheorghe Ştefanov. 
Titlul prezentării sale DFT-CELFIS este ‘Ce nu pot vedea neuroștiințele? — Gramatica libertății: Wittgenstein, Anscombe și critica determinismului tare‘. 
Conferinţa va avea loc faţă în faţă în sala ‘Lucian Blaga’ (LB), etajul 1, la sediul Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București. 
Mai multe detalii despre seria DFT-CELFIS din acest an puteţi afla aici: https://philevents.org/event/show/141649 Înregistrări ale unor seminare anterioare şi ale altor evenimente cu tematică înrudită puteţi găsi pe canalul YB Filosofie Teoretică: https://www.youtube.com/channel/UCOgUq3dN8CXI4L6DhZT1f_Q

Studenta noastră, Anna Sava, admisă la Cambridge – un interviu despre educație și responsabilitate

Studenta noastră, Anna Sava, admisă la Cambridge – un interviu despre educație și responsabilitate

Ne putem baza pe faptul că elevii se vor autoeduca?

Reușita studentei noastre, Anna Sava, admisă la Universitatea Cambridge, aduce în prim-plan o întrebare esențială pentru educația din România. Așa cum subliniază chiar ea, această așteptare este „pe cât de neverosimilă, pe atât de nedreaptă”.

Educația nu este un act solitar — ea presupune sprijin, îndrumare și responsabilitate împărtășită.

Interviul integral: https://www.news.ro/edu-news/interviu-studenta-admisa-cambridge-educatia-romania-societatea-ar-trebui-bazeze-niciodata-faptul-elevii-vor-auto-educa-e-pretentie-cat-neverosimila-atat-nedreapta-1924404523002026040822419575 

Felicităm această performanță și reafirmăm angajamentul nostru pentru o educație care formează, nu abandonează.

Dezbatere pluridisciplinară ”Sunt limitele calculatoarelor limitele minții?”: 21.04.2026

Dezbatere pluridisciplinară ”Sunt limitele calculatoarelor limitele minții?”

21.04.2026

Facultatea de Filosofie vă invită la dezbaterea interdisciplinară cu temă generală ”Sunt limitele calculatoarelor limitele minții?” a cursului ”Realitate și calcul” (dr. Marian Călborean)

Dată: marți, 21 aprilie 2026, 14:00

Loc: Facultatea de Filosofie, Spl. Independenței nr. 204, Sala de Consiliu (etaj).

Link Zoom: https://tinyurl.com/dhc2try8

Invitații sunt:

Acad. prof. dr.  Mircea Dumitru

Temă specifică: Este argumentul Gödel-Penrose corect?

Mircea Dumitru este Vicepreședinte al Academiei Române și profesor la Facultatea de Filosofie. A obținut două titluri de doctor în filosofie, inclusiv la Tulane University (SUA) cu o teză despre incompletitudine și logica modală. Domeniile sale de expertiză includ logica filosofică, filosofia limbajului și filosofia minții. Printre cele mai recente publicații se numără volumele  „Metaphysics, Meaning, and Modality: Themes from Kit Fine” (editor, Oxford University Press, 2020), „Filosofia şi limitele gândirii” (autor, Polirom, 2025) , „Understanding and Conscious Experience” (co-autor, Routledge 2025) alături de alte studii în jurnale internaționale de prestigiu.

Conf.dr. Dragoș Gavriluț

Temă specifică: Putem evita teorema lui Rice în cybersecurity?

Dragoș Gavriluț este VP of Threat Research în cadrul Bitdefender și conferențiar la Facultatea de Informatică a Universității Alexandru Ioan Cuza. Conduce laboratoare de cercetare pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate de cybersecurity. A obținut doctoratul cu o teză axată pe sisteme euristice de detecție malware. Activitatea sa este recunoscută internațional prin multiple brevete de invenție în SUA și Europa pentru tehnologii de detecție a amenințărilor, precum și prin numeroase publicații științifice prestigioase privind aplicarea machine learning în cybersecurity.

Dezbaterea este deschisă participării publice. Vor avea prioritate întrebările studenților cursului. Întrebările se pot trimite pe e-mail în avans la mc@filos.ro.
Evenimentul este organizat cu sprijinul programului de master Filosofie și Gândire Critică.

Vă așteptăm

Conference “Conceptualising the Self”: 3.05-01.06.2026

Conference “Conceptualising the Self”

3.05-01.06.2026

Conferința Conceptualising the Self își propune să reunească cercetători din domenii precum, dar fără a se limita la: filosofie, științe cognitive, psihologie, neuroștiințe, sociologie și antropologie, cu scopul de a promova dialogul interdisciplinar asupra evoluțiilor recente din literatura de specialitate care au implicații asupra concepției sinelui.

Încurajăm contribuțiile care adresează următoarele întrebări:

  • Ar trebui cercetarea despre sine să urmărească să ofere o explicație integrată a conceptului?
  • Având în vedere că nu există o singură teorie care pare să surprindă adecvat acest concept, ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea unei perspective pluraliste? Sau ar trebui să abandoneze complet conceptul?
  • Cum contribuie cercetarea în științele cognitive la înțelegerea sinelui?
  • Care este rolul abordărilor 4E ale cogniției în dezbaterile despre natura sinelui?
  • Este sinele constituit de narațiuni? În ce fel este sinele constituit de narațiuni? Ce funcție au ele în constituția sinelui?
  • Care sunt implicațiile cercetării asupra conceptului de sine pentru studiile axate pe autenticitate și autocunoaștere?
  • Cum explică abordările no-self aspectele experienței noastre care sunt de obicei atribuite sinelui?

Încurajăm studenții de master, doctorat, și postdoctoranzi, să contribuie cu rezumate de cercetare legate de domeniile tematice ale evenimentului. Rezumatele trebuie scrise în limba engleză și să nu depășească 300 de cuvinte. Acestea vor fi luate în considerare dacă sunt trimise înainte de 1 mai la următoarea adresă: ubphilosophymasters@gmail.com. Se recomandă atașamente Word sau PDF, iar mesajul să fie intitulat: „Abstract Submission – Conceptualising the Self”. Toate lucrările vor fi evaluate printr-un proces de evaluare inter pares anonimă. (Vă rugăm să scrieți datele dumneavoastră de identificare în corpul mailului și să lăsați rezumatul atașat anonim.) Intenționăm să trimitem notificări de acceptare până la data de 8 mai. Programul conferinței va fi anunțat imediat ce evaluarea abstractelor va fi finalizată.

Dacă doriți să participați la eveniment, vă puteți înscrie la ubphilosophymasters@gmail.com (sau confirmând prezența aici pe PhilEvents) înainte de data de 31 mai, pentru a primi detaliile de conexiune Zoom dacă doriți să participați online. Conferința va avea loc pe 31 mai și 1 iulie la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Va avea un format mixt, vorbitorii pot alege dacă să prezinte doar online sau la locația evenimentului (aleg sa prezinte în format fizic, sesiunea lor va avea un public live, dar va fi transmisă și pentru participanți din online).

Pentru orice alte intrebari nu ezitati sa ne contactați la adresa de mail: ubphilosophymasters@gmail.com

„Jürgen Habermas, „ultimul mohican” al Iluminismului occidental”, un articol de Paul Gabriel Sandu în Observator Cultural

Jürgen Habermas, „ultimul mohican” al Iluminismului occidental

Paul Gabriel Sandu

Juergen Habermas_foto Wolfram Huke

Acum mai bine de 14 ani începeam să traduc Despre Constituția Europei (Zur Verfassung Europas), una dintre cele mai intense și mai mobilizatoare întîlniri intelectuale cu un autor a cărui lucrare o traduceam. Și asta pentru că Habermas, spre deosebire de toate celelalte voci critice la adresa Uniunii Europene și a disfuncționalităților sale, credea în proiectul european cu un entuziasm molipsitor. Cartea, apărută în germană în 2011, iar în română în 2012, nu era un simplu comentariu conjunctural la criza euro, ci încercarea de a salva, din interiorul unei Europe obosite și birocratizate, promisiunea unei democrații postnaționale. Habermas vedea limpede blocajele instituționale, tehnocratizarea deciziilor politice, dezechilibrul dintre piață, pe de o parte, și legitimitatea democratică, pe de alta, dar refuza să transforme aceste eșecuri într-un verdict definitiv împotriva Ideii Europene. Dimpotrivă: el continua să creadă, cu o încăpățînare aproape socratică, faptul că Europa poate deveni mai mult decît o piață și mai mult decît o federație administrativă, că poate deveni un spațiu al solidarității politice și al voinței democratice dincolo de statul-națiune. Tocmai această încăpățînare, această fidelitate față de o posibilitate încă neîmplinită, mi s-a părut atunci – și mi se pare și astăzi – una dintre cele mai recognoscibile semnături habermasiene. (Citeste continuarea pe observatorcultural.ro)