CfP: “SAFEGUARDING LIFE”: CULTURAL AND BIOPOLITICAL PERSPECTIVES ON PATRIMONY.

SAFEGUARDING LIFE”: CULTURAL AND BIOPOLITICAL PERSPECTIVES ON PATRIMONY.

CALL FOR PAPERS

THE FIRST EDITION.

 HOSPITALS-MONUMENTS AS (IN)TANGIBLE FORMS OF CULTURAL HERITAGE AT THE BLACK SEA

EXTENDED DEADLINE: APRIL 10, 2021.

CONTEXT

Increasing the regional attractiveness of the states across the Black Sea has never been prospected as a feasible project that might have been conceived by cultural and medical tools. Whenever experts attempt to identify new and sustainable cultural routes in the Black Sea by relating transnational elements across the Black Sea countries, the role of the hospitals placed into monumental buildings of cultural heritage, as well as the capacity of related intangible forms of cultural heritage (resulted from a certain historical and cultural understanding of health and standards for the quality of life across the Black Sea), are ignored or regarded as a peripheral concern.

Nowadays, representatives of different working groups belonging to the European institutions and commissions responsible for culturally regenerating the Black Sea insist on developing networks of museums, cultural sites or other cultural agencies such as festivals, in order to strengthen the partnership between the states that border this maritime area which needs a powerful and renewed branding.

There is no transparent effort in addressing hospitals that are placed into historical buildings as part of the cultural heritage of the Black Sea, nor any intention of insisting on their potential to be reliable candidates for inscription in the UNESCO’s World Heritage List.

The Black Sea coast is recognized for its balneary potential but health is never addressed, consequently, as a form of cultural capital whose resources and practices correspond, from their material order, to a set of intercultural comprehensive values, inherited rituals and medical knowledge. Such medical rituals lay at the core of local and national “cultures of health” that might be proposed, as well, for inscription in the UNESCO`s Representative List of Intangible Cultural Heritage

 

TOWARDS A NETWORK OF HOSPITALS-MONUMENTS ACROSS THE BLACK SEA

Relevant examples of hospitals-monuments can be tracked across the Romanian territory.  The Clinical Hospital of Nephrology Dr. Carol Davila, in fact, the only institution in Romania with this profile, is one of the most impressive local buildings made in neoclassical style, inspired by the model proposed by “Ospedale di S. Lazzaro e Medicanti” in Venice. Colțea Hospital, established 300 years ago, was one of the first European medical units with a social-medical mission, finding a similar format in the “Charite” hospitals in Berlin and “Guy” in London. Behind the walls of these monuments, the clinical protocol functions at high standards of excellence and performance, the last-minute medical technology being used without undermining the heritage value of the building. Sometimes, the protocol of medical recovery found correspondent practices on the Black Sea coast, whose waters have been prospected as a cure for rheumatic, nervous and arthritic disorders. As a national example, in Eforie Nord, under the patronage of King Carol I, a health resort sprang up at the end of the 19th century; nowadays, the resort is well known for the curative potential of the sapropelic mud and represents a strategic area of the Romanian Black Sea coast.

In what concerns the possibility to create a network of the hospitals-monuments belonging to the states across the Black Sea, some important historical buildings should be considered for inclusion. One of them is the building of the Russian hospital from the coast of Sevastopol, named after Pirgov on Pavlovsky cape; the city hospital of Krasnodar, built together with a complex of buildings of the poorhouse and a church, in the first part of the 19th century; the former hospital of Kavala during the Balkan wars, currently functioning as the male high school; the old hospital of Izmail, registered as a historical monument, or Museum of Health and Sultan Beyazit II Mosque, from Edirne, built in the XVth century.

On the one hand, history reveals that many of the monumental buildings of these hospitals have initially been designed and intended for military, ecclesiastical or educational functions, being subsequently converted and adapted to the medical protocol.  On the other hand, the buildings of cultural heritage that could not be preserved or restored according to the clinical protocol, changed their function, being adapted to educational or commercial spaces. In the process of conversion, the cultural identity and memory of the heritage buildings were compromised or lost, along with the correspondent elements of intangible cultural heritage. Therefore, it is urgent to develop conservation and restoration policies that pay equal attention to the dynamics and the functionality of these monuments throughout history, without neglecting the local or regional priorities of safeguarding such buildings of cultural heritage.

Addressing the right concern to such institutions that perform both tangible and intangible forms of heritage following cultural patterns specific to the Black Sea means healing this area from its one of its most benign diseases: a political, economic and educational underestimation of health as a fertile, cultural resource.

 

OBJECTIVES

  1. To address health as a form of cultural capital.
  2. To create an international platform of dialogue and cooperation for experts from different sectors of culture in order to develop European standards for evaluating the buildings of cultural heritage in which historical hospitals are placed.
  3. To evaluate the (bio)political implications of safeguarding hospitals-monuments.

ESTIMATED OUTCOMES

  • To create a network of the hospitals-monuments belonging to the states across the Black Sea.
  • To identify historical buildings of such hospitals-monuments that can be proposed for inscription on UNESCO’s World Heritage List.
  • To identify different medical practices and rituals inspired by the natural and balneary potential of the states across the Black Sea that developed “cultures of health” and are suitable to be recommended for inscription on the Representative List of Intangible Cultural Heritage.
  • To develop international cultural policies of safeguarding the historical buildings that belong to the hospitals evaluated as cultural heritage monuments.

CALL FOR PAPERS

We invite scholars to submit their valuable contribution to this conference. Philosophical, cultural and political approaches are encouraged. Abstracts (max. 350 words) and a short professional biography (400 words) are welcomed no later than March 31 2021 April 10, 2021. Authors can submit applications to the following address: oana.serban@filosofie.unibuc.ro.

The conference will be held – depending on the conditions of the pandemic – at the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, between April 23-24, 2021. Alternatively, if the pandemic situation does not allow a public event, the conference will be organized online.

This conference is organized by CCIIF – The Research Center for the History of Philosophy & CSRB – The Center for the Study of Rationality and Beliefs (FACULTY OF PHILOSOPHY, UNIVERSITY OF BUCHAREST).

 

ACADEMIC NETWORKING

Scholars that will take part to this event will be asked about their disposal to join a research network devoted to the analysis of tangible and intangible forms of cultural heritage inspired by health as form of cultural capital across Europe. Potential mechanisms for financing this research will be discussed after the conference with those interested in developing such a project.

For any additional information please do not hesitate to contact us by email:

Coordinator, PhD. Oana Șerban, oana.serban@filosofie.unibuc.ro

Teaching assistant, University of Bucharest, Faculty of Philosophy

Postdoctoral Fellow – ISD Bucharest

Vacanța cu P4C – Filosofie pentru copii online

Vacanța cu P4C

Filosofie pentru copii online

București

6, 13, 20 și 27 aprilie 2021

O vacanță de primăvară atât de lungă!
Poate că n-ar cădea rău o oră de filosofie în fiecare zi de marți a săptămânii.

Ar fi ca și cum copiii ar privi casa, școala, orașul, lumea dintr-un loc despre care nu știau că există și în care au ajuns experimentând noi moduri de a călători. Cu această nouă privire, vor citi fragmente din înțelepciunea străveche, cărți ilustrate, basme, și vor forța granițele gândirii cercetând:
• Ce înseamnă să fii liber?
• Poți avea prieteni la distanță?
• Ce înseamnă să îți pese de celălalt?
• Cum distingi ceea ce crezi că știi de ceea ce știi cu adevărat?

Invit părinții să-și înscrie copiii la acest ciclu de 4 ateliere online de filosofie pentru copii, organizat de Centrul de Formare în Filosofie din Facultatea de Filosofie a Universității din București.
• Atelierele vor avea loc în fiecare zi de marți din luna aprilie: 6, 13, 20 și 27, în intervalul orar 11.00 – 12.00.
• Toate atelierele se vor desfășura online – se va folosi aplicația Google Meet.

Lector univ. dr. Marin Bălan
Director al Centrului de Formare în Filosofie
Facultatea de Filosofie a Universității din București

Cine se poate înscrie?
• Numărul de locuri: 25.
• Doar pentru elevi din clasele a III-a și a IV-a (în actualul an școlar 2020/21), din orice localitate, atât din țară, cât și din străinătate.
• Fără taxă de participare.

Cum se completează Formularul de înscriere?
Formularul de înscriere este completat de către părinte / tutore legal.
• Completarea Formularului se face prin scriere la calculator. Nu se vor lua în considerare formularele completate cu scris de mână.

Cum se fac înscrierile?
• Părintele / tutorele legal va trimite Formularul de înscriere completat prin e-mail, ca document atașat, la adresa: cff@filosofie.unibuc.ro
• Răspunsul de acceptare sau de respingere va fi transmis în termen de o zi de la data primirii formularului de înscriere.
• Ocuparea locurilor se va face în ordinea primirii solicitărilor de înscriere.
• Nu se admit contestații.

Când se fac înscrierile?
• Perioada de înscriere: 1 – 4 aprilie 2021.
• Dacă rămân locuri disponibile la data de 4 aprilie, perioada de înscrieri se va prelungi cu cel mult două zile.
• Dacă cele 25 de locuri vor fi ocupate mai devreme de 4 aprilie, înscrierea se va sista. Automat, solicitările trimise după sistarea înscrierilor nu vor mai fi luate în considerare.

Precizări privind confidențialitatea datelor personale
• Datele personale solicitate vor fi folosite numai în scopul organizării programului de filosofie pentru copii online „Vacanța cu P4C” din luna aprilie 2021 și nu vor fi transmise unor terți. Pentru a proteja datele personale, pe site-ul facultății nu se va posta nicio listă cu numele copiilor înscriși.
• Considerăm că toate persoanele implicate (copii, cadre didactice și părinți / tutori) ne permit să folosim datele de contact puse la dispoziție (e-mail, telefon) în vederea furnizării de informații utile privind programului de filosofie pentru copii online din luna aprilie 2021.

Părinții / tutorii legali sunt rugați
• Să nu modifice programul copiilor, după efectuarea înscrierilor, astfel încât aceștia să nu mai poată participa la activitățile școlii de vară.
• Să asigure condițiile tehnice necesare desfășurării activităților online, în primul rând, calculator / laptop / tabletă și internet.
• Să permită ca, în timpul atelierelor online ale școlii de vară, camera video să rămână permanent deschisă.
• Să asigure hârtie și instrumente de scris, creioane colorate pentru fiecare atelier.
• Să supravegheze copiii în timpul desfășurării atelierelor.

Alte precizări
• Acest ciclu de ateliere de filosofie pentru copii nu beneficiază de niciun fel de finanțare.
• Diplomele de participare vor fi decernate copiilor prezenți la toate atelierele programate. Vor fi trimise prin e-mail ca document atașat.

Profesor în Bacopedia

Suntem foarte bucuroși să anunțăm lărgirea echipei de studenți de la Facultatea de Filosofie ce participă la proiectul Bacopedia! Noii membri ai echipei includ:

  • Natalia Rusu
  • Florin Covaci
  • Victoria Deliu
  • Elizabeth Sara Ioniţă
  • Vasile George
  • Ruth Novacovici
  • Sergiu Pricop
  • Ruxandra Vrabie
  • Andreea Sabou

Aceștia se alătură echipei inițiale formate din:

  • Andrei Mărăşoiu
  • Anastasia Popa
  • Alexandru Militaru

Scopul colaborării este ca studenții să își poată realiza practica de specialitate asistând Asociația „Nevoia de Educație” ȋn redactarea unor întrebări-grilă similare cu itemi de BAC la disciplinele Filosofie şi, respectiv, Logică, argumentare şi comunicare ȋn cadrul proiectului Bacopedia. Mai multe detalii aici: https://filosofie.unibuc.ro/2021/03/07/profesor-in-bacopedia/

Activitatea de documentare preliminară deja a demarat, şi primăvara a început spornic!

 

Asociația Nevoia de Educație (https://nevoiadeeducatie.ro/), ȋn parteneriat cu asociația PlaYouth (https://playouth.ro/), au demarat şi întrețin platforma online Bacopedia. Câteva detalii aici: https://www.edu.ro/etichete/bacopedia şi aici: https://nevoiadeeducatie.ro/proiecte/bacopedia/  
Această platformă se adresează ȋn primul rând elevilor, inclusiv celor ce își pregătesc examenul național de bacalaureat, şi caută să ȋi asiste oferindu-le materiale auxiliare, inclusiv exemple de cerințe asemănătoare celor de examinare.
Începând cu 2021, Facultatea de Filosofie a Universității din București vine ȋn ajutorul acestui frumos proiect. Studenți ai facultății își propun să își realizeze practica de specialitate studiind cerințele de BAC la disciplinele Logică, argumentare şi comunicare şi, respectiv, Filosofie.  
Ȋn primăvara anului curent, o echipă formată din Anastasia Popa (anul II), Alexandru Militaru (anul II) şi Andrei Mărăşoiu (asistent) au ȋnceput deja documentarea preliminară ȋn vederea elaborării unor itemi similari celor de testare potrivit profilului proiectului Bacopedia.  
Urmând acestui studiu informal, membrii echipei ar urma să redacteze câteva variante de cerințe asemănătoare celor de BAC şi să analizeze cerințele similare ale colegilor lor, adaptându-şi propunerile la proiectul Bacopedia şi la nevoile prezumate de resurse suplimentare ale elevilor ce își pregătesc examenele.

EXAMENE DE FINALIZARE A STUDIILOR: LICENŢĂ ȘI DISERTAȚIE – SESIUNEA IUNIE 2021

EXAMENE DE FINALIZARE A STUDIILOR: LICENŢĂ ȘI DISERTAȚIE – SESIUNEA IUNIE 2021

Aici găsiți toate informațiile referitoare la examene de finalizare a studiilor pentru programele de studii universitare de licenţă și de master – sesiunea iunie 2021.

Calendar:

  • Înscriere candidați: 07-25 iunie 2021 (în data de 25 iunie până la ora 10.00)
  • Susținerea lucrării de licență: 28 iunie 2021

Programarea pe intervale orare va fi anunțată la finele perioadei de înscriere.

Susținerea se va face on-line, cu respectarea tuturor prevederilor din Procedura-cadru privind desfășurarea examenelor de finalizare a studiilor de licență și master pentru anul universitar 2020-2021 pe perioada stării de urgență și a impunerii unor restricții de distanțare socială.

Examenul de licență constă în două probe:

  • Proba I: notă evaluare lucrare de licență de către coordonator / îndrumător
  • Proba II: notă susținere lucrare de licență (în fața comisiei)

Nota finală reprezintă media aritmetică a celor două note anterioare.

Dosarul de înscriere va conține următoarele acte: 

Documente transmise de absolvenți prin e-mail:

Absolvenții candidați la examenul de licență – sesiunea iunie 2021 vor transmite, în perioada 07-23 iunie 2021 (în data de 23 iunie 2021 până la ora 12.00), pe adresele de email licenta.disertatie@filosofie.unibuc.ro ; carmen.sandru@filosofie.unibuc.ro și iuliana.iliescu@filosofie.unibuc.ro  următoarele documente:

  • Cererea de înscriere;
  • Declarația de onestitate, pe propria răspundere, cu avizul coordonatorului;
  • Formular electronic pentru colectarea datelor de contact ale absolvenților;
  • Certificatul de competență lingvistică;
  • Fișa de lichidare
  • Rezumatul sau Abstractul lucrării;
  • Lucrarea de licență .

Aceste documente vor fi transmise de absolvenți pe adresele de email licenta.disertatie@filosofie.unibuc.ro ; carmen.sandru@filosofie.unibuc.ro și iuliana.iliescu@filosofie.unibuc.ro într-un singur e-mail cu următorul subiect, în funcție de programul de studii absolvit:

LICENȚĂ: Nume Prenume Absolvent_Specializare_înscriere licență iunie 2021 (exemplu: Popescu Valeriu_Filosofie Moral Politică / Filosofia Culturii / Filosofie Teoretică / Studii Europene_înscriere licență_iunie 2021

Lucrarea de licență va fi transmisă în format electronic (Word și pdf) la adresele tezelicenta@filosofie.unibuc.ro ; licenta.disertatie@filosofie.unibuc.ro; carmen.sandru@filosofie.unibuc.ro și iuliana.iliescu@filosofie.unibuc.ro 

Documente pregătite de secretariat:

Secretariatul facultății va completa dosarul de înscriere la licență  cu următoarele acte existente în dosarul studentului:

  • Certificatul de naștere – copie certificată conform cu originalul;
  • Copie carte de identitate;
  • Certificatul de căsătorie – copie certificată conform cu originalul (unde este cazul);
  • Diplomă de bacalaureat / licență – copie certificată conform cu originalul.

Important !

Lucrarea de licență în format printat și pe suport electronic (CD / DVD / memory stick USB) va fi depusă, împreună cu restul documentelor trimise prin e-mail, plus cele două fotografii pentru diplomă (¾ pe hârtie fotografică), la Secretariatul facultății, în perioada 12-23 iulie 2021, cu programare la secretara de an. Adeverințele de licență  nu vor fi eliberate acelor absolvenți care nu depun la secretariatul facultății lucrarea de licență în format printat și pe suport electronic (CD / DVD / memory stick USB) împreună cu restul documentelor trimise prin e-mail.

______________________________

* Absolvenții promoției 2021 vor transmite fișa de lichidare completată doar cu datele personale. Avizarea fișei de lichidare se face de secretariat, fără deplasarea absolvenților promoției 2021, în baza situației existente la nivelul secretariatului privind eventualele debite la plata taxelor de studii și a altor taxe de școlarizare, precum și a listelor de debitori, primite de facultate de la serviciile UB, respectiv filialele BCU, înainte de începerea perioadei de înscriere la examenul de finalizare.

În cazul în care debitele nu pot fi achitate până la sfârșitul perioadei de înscriere, din diferite motive (stare de alertă, calendar înscrieri examen finalizare etc), acestea vor fi achitate până în momentul eliberării adeverinței de licență/disertație. Astfel, studenții care la data înscrierii au orice tip de debit sunt obligați să depună la secretariat fișa de lichidare în original (cu dovada stingerii respectivului debit) până în momentul eliberării adeverinței de licență/disertație, dar nu mai târziu de data de 30.09.2021.

Secretariatul de facultate avizează fișa de lichidare doar pentru absolvenții promoției 2021.

Absolvenții din promoțiile anterioare se vor ocupa personal de obținerea celor trei vize: Bibliotecă, Social și Contabilitate.

** Dacă înscrierea la examenul de finalizare a studiilor se realizează în format fizic, absolvenții trebuie să includă în dosarul de înscriere și formularul tipărit rezultat din completarea acestuia, cu semnătura personală.
Dacă înscrierea la examenul de finalizarea a studiilor se realizează în format electronic, absolvenții trebuie să încarce online documentul pdf rezultat din completarea formularului, generat la finalul completării, alături de celelalte documente personale. Nu este nevoie de semnătura personală pentru varianta online având în vedere că formularul este încărcat și transmis alături de alte documente personale.

Calendar:

  • Înscriere candidați: 07-25 iunie 2021 (în data de 25 iunie până la ora 10.00). Înscrierile pentru programele Catedrei UNESCO se desfășoară în perioada: 07-23 iunie 2021, ora 12.00
  • Susținerea disertației: 29 iunie 2021
  • Susținerea disertației la masteratele organizate de Catedra UNESCO va fi anunțată ulterior

Programarea pe intervale orare va fi anunțată la finele perioadei de înscriere.

  • Susținerea se va face on-line, cu respectarea tuturor prevederilor din Procedura-cadru privind desfășurarea examenelor de finalizare a studiilor de licență și master pentru anul universitar 2020-2021 pe perioada stării de urgență și a impunerii unor restricții de distanțare socială.

 

Dosarul de înscriere va conține următoarele acte:

  • Lucrarea de disertație în format printat (coperta cartonată și cu spiră) și în format electronic (CD / DVD / memory stick USB)
  • Referatul coordonatorului lucrării de disertație (va fi transmis la adresa de e-mail licenta.disertatie@filosofie.unibuc.ro de către coordonatorul tezei)
  • Rezumatul sau Abstractul lucrării
  • Cererea de înscriere (pe cerere candidatul va declara pe propria răspundere că a trimis lucrarea de disertație la una dintre adresele următoare, în funcție de masteratul absolvit:

disertatiistudiieur@filosofie.unibuc.ro
disertatiidezvoltare@filosofie.unibuc.ro
disertatiieticaap@filosofie.unibuc.ro
disertatiianalitica@filosofie.unibuc.ro
disertatiicirculatieidei@filosofie.unibuc.ro
disertatiippe@filosofie.unibuc.ro
alina.tigau@lls.unibuc.ro – pentru Open Mind

Documente transmise de absolvenți prin e-mail:

Absolvenții candidați la examenul de disertație – sesiunea iunie 2021 vor transmite, în perioada 07-23 iunie 2021 (în 23 iunie 2021 până la ora 12.00), pe adresele de email: licenta.disertatie@filosofie.unibuc.ro și iuliana.iliescu@filosofie.unibuc.ro următoarele documente:

  • Cererea de înscriere;
  • Declarația de onestitate, pe propria răspundere, cu avizul coordonatorului;
  • Formular electronic pentru colectarea datelor de contact ale absolvenților;
  • Fișa de lichidare;
  • Rezumatul sau Abstractul lucrării;
  • Lucrarea de disertație.

Aceste documente vor fi transmise de absolvenți pe adresele de email: licenta.disertatie@filosofie.unibuc.ro și iuliana.iliescu@filosofie.unibuc.ro  într-un singur e-mail cu următorul subiect, în funcție de programul de studii absolvit:

MASTERAT: Nume Prenume Absolvent_Inițiale Masterat_înscriere disertație iunie 2021 (exemplu: Popescu Valeriu_ ICIF / SEERI / SDIERI / EASAO / AP / PPE / OM _înscriere disertație _ iunie 2021;

 Lucrarea de disertație va fi transmisă în format electronic (Word și pdf) la următoarele  adrese: licenta.disertatie@filosofie.unibuc.ro și iuliana.iliescu@filosofie.unibuc.ro

Documente pregătite de secretariat:

Secretariatul facultății va completa dosarul de înscriere la  disertație cu următoarele acte existente în dosarul studentului:

  • Certificatul de naștere – copie certificată conform cu originalul;
  • Copie carte de identitate;
  • Certificatul de căsătorie – copie certificată conform cu originalul (unde este cazul);
  • Diplomă de bacalaureat / licență – copie certificată conform cu originalul.

Important !

Lucrarea de disertație în format printat și pe suport electronic (CD / DVD / memory stick USB) va fi depusă, împreună cu cele două fotografii pentru diplomă (¾ pe hârtie fotografică), la Secretariatul facultății, în perioada 12-23 iulie 2021, cu programare la secretara de an. Adeverințele de disertație nu vor fi eliberate acelor absolvenți care nu depun la secretariatul facultății lucrarea de disertație în format printat și pe suport electronic (CD / DVD / memory stick USB).

______________________________

* Absolvenții promoției 2021 vor transmite fișa de lichidare completată doar cu datele personale. Avizarea fișei de lichidare se face de secretariat, fără deplasarea absolvenților promoției 2021, în baza situației existente la nivelul secretariatului privind eventualele debite la plata taxelor de studii și a altor taxe de școlarizare, precum și a listelor de debitori, primite de facultate de la serviciile UB, respectiv filialele BCU, înainte de începerea perioadei de înscriere la examenul de finalizare.

În cazul în care debitele nu pot fi achitate până la sfârșitul perioadei de înscriere, din diferite motive (stare de alertă, calendar înscrieri examen finalizare etc), acestea vor fi achitate până în momentul eliberării adeverinței de licență/disertație. Astfel, studenții care la data înscrierii au orice tip de debit sunt obligați să depună la secretariat fișa de lichidare în original (cu dovada stingerii respectivului debit) până în momentul eliberării adeverinței de licență/disertație, dar nu mai târziu de data de 30.09.2021.

Secretariatul de facultate avizează fișa de lichidare doar pentru absolvenții promoției 2021.

Absolvenții din promoțiile anterioare se vor ocupa personal de obținerea celor trei vize: Bibliotecă, Social și Contabilitate.

** Dacă înscrierea la examenul de finalizare a studiilor se realizează în format fizic, absolvenții trebuie să includă în dosarul de înscriere și formularul tipărit rezultat din completarea acestuia, cu semnătura personală.
Dacă înscrierea la examenul de finalizarea a studiilor se realizează în format electronic, absolvenții trebuie să încarce online documentul pdf rezultat din completarea formularului, generat la finalul completării, alături de celelalte documente personale. Nu este nevoie de semnătura personală pentru varianta online având în vedere că formularul este încărcat și transmis alături de alte documente personale.

Banchetul filosofic online: 05-09 aprilie 2021

Începând cu 15 martie 2021, Facultatea de Filosofie lansează procedura de preînscrieri pentru admiterea 2021. Astfel, candidații vor putea completa online formularul în vederea participării la examenul de admitere care se va desfășura în sesiunile iulie și septembrie 2021.

Cu acest prilej, profesorii Facultății de Filosofie vă invită la un „Banchet Filosofic online” în săptămâna 05-09 aprilie 2021. Cursurile se vor desfășura online, în fiecare dintre aceste zile, în intervalul orar 13.00-15.00. Pe parcursul celor cinci zile Dorina Pătrunsu, Cristian Iftode, Mircea Dumitru, Constantin Stoenescu și Oana Șerban vor susține cinci cursuri deschise care tratează teme filosofice din actualitatea politică și culturală sau din aria interogațiile existențiale profunde, precum libertatea de gândire și de exprimare, legătura dintre filosofie și viață, existența Eului, identitatea personală, dezastrul ecologic global, opera de artă în era Netflix.

La banchet sunt invitați să participe toți cei interesați de dialogul filosofic, în mod special elevii și studenții aflați în căutarea răspunsurilor la întrebări existențiale și dornici de formarea unui spirit interogativ și critic.

Programul complet al „Banchetului” este următorul:

Luni, 5 aprilie, ora 13.00-15.00: Dorina Pătrunsu, Între ură și iubire: libertatea de gândire și de exprimare

Libertatea de gândire și exprimare poate fi considerată, una din cele mai vechi, din cele mai celebre și, nu în ultimul rând, din cele mai râvnite libertăți de-a lungul timpului. Pe de altă parte, manifestarea și acceptarea acestei libertăți, independent de contextul istoric, presupune existența unei tensiuni sau a unui conflict intrinsec, care, indiferent dacă este plasat la nivelul individului prin relația lui cu sine sau la nivelul polis-ului prin relația acestuia cu un altul, nu asigură sorți sigure de izbândă libertății fiecăruia. A aprecia libertatea pare că nu e același lucru cu aprecierea manifestărilor ei.

Deci, așa cum poate deja vă interogați, despre ce libertate poate fi vorba dacă nu pot face tot ce vreau sau dacă sunt limitat în a exprima tot ceea ce gândesc? Poate dăuna ceea ce gândesc sau exprim? Cui? Cum ar trebui să gândesc pentru a fi liber să mă exprim? Trebuie să fiu bun pentru a fi liber?  Deci, pentru a fi liber trebuie să îmi limitez gândirea sau exprimarea de ceea ce ar presupune „bunătatea”? Dacă îmi cer scuze celor cărora le-am făcut rău prin exprimarea mea înseamnă că am contribuit la „e-liberarea”lor? Fiindcă a-mi cere scuze pentru dauna pe care am provocat-o nu e ca și cum mi-aș fi schimbat felul de a gândi. Atunci a fi liber să gândești înseamnă să nu fii liber să exprimi ceea ce gândești? De ce ai mai gândi atunci?

Marți, 6 aprilie, ora 13.00-15.00: Cristian Iftode, Filosofie pentru viaţă: argumente terapeutice şi exerciţii spirituale
De la bun început, filosofia nu a fost numai despre căutarea principiului ultim al realităţii, numai despre natura existenţei sau despre sensul cunoaşterii, ci, în primă şi ultimă instanţă, despre ceva cât se poate de practic: Cum ne putem schimba cu adevărat pe noi înşine? Cum ne putem elibera de iluzii pentru a putea accede la adevărul care „ne va face liberi”?
În prima parte a acestui curs, vă propun o evaluare a câtorva dintre cele mai cunoscute argumente terapeutice din arhiva filosofiei: Platon şi infinitul dorinţei; stoicii şi sofismul leneşului; Epicur şi frica de moarte. În partea a doua, voi realiza o prezentare a unora dintre cele mai importante exerciţii spirituale – adică practici efective de transformare a propriului fel de a fi – cu surse antice şi aplicabilitate perenă. O avanpremieră a cărţii mele Viaţa bună. O Introducere în etică, ieşind din tipar săptămânile următoare, la editura Trei.
Miercuri, 7 aprilie, ora 13.00-15.00: Mircea Dumitru, Există Eul? Despre cateva puzzle-uri ale identității personale

Filosofia a fost dintotdeauna și a rămas până azi o căutare a înțelegerii eului ca subiect (neurobiologic, cultural și metafizic) al experienței, ca subiect al cunoașterii și nu în ultimul rând ca subiect al drepturilor, obligațiilor și responsabilității morale și politice.

De aceea, întrebări precum “Cine sunt eu?”, “În virtutea a ce persistă o persoană de la un moment al timpului la altul (sau își conservă identitatea personală)?”, “Care este relația dintre minte și creier (corp)?” continuă să fie în centrul preocupărilor și dezbaterilor din metafizică, filosofia minții sau filosofia morală. Tema identității personale este una paradigmatică și eminentă pentru întrepătrunderea intradisciplinară a unor teme, teorii și argumente dezvoltate (uneori în mod independent) în metafizică, filosofia minții și în etică.

Dar subiectul identității personale, prin vastele sale implicații și ramificații filosofice, teologice sau științifice, merge cu mult dincolo de preocupările mai limitate ale filosofiei academic-universitare. Toți oameni pot fi, cel puțin din când în când, interesați de sensul propriei vieți sau dacă eul lor continuă să existe și să supraviețuiască morții corpului lor fizic.

Cursul “Există Eul? Despre câteva puzzle-uri ale identității personale” plasează problema identității personale în contextul mai general al examinării unor puzzle-uri despre identitate și prezintă teorii și argumente majore din istoria modernă a filosofiei, dar și dezbateri foarte recente cu privire la metafizica identității personale.

Joi, 8 aprilie, ora 13.00-15.00: Constantin Stoenescu, Omenirea la răscruce. Criza ecologică și filosofia

Parafrazând o butadă arhicunoscută, aș spune că secolul 21 va fi ecologist sau nu va fi deloc. Efecte ale crizei ecologice precum schimbările climatice  sau poluarea aerului, apei și a solului ne influențează deja viața. Filosofii nu doar că s-au implicat critic în dezbaterea publică și în revizuirea diverselor practici, dar au asigurat și un plus de claritate și coerență prin reconstrucțiile lor conceptuale.

Cred că tema finitudinii este exemplară în privința potențialului filosofiei de a ne ghida spre o mai bună înțelegere a situației în care ne aflăm. Ideea de finitudine a fost regândită sub forma unor constrângeri globale care influențează echilibrul, diversitatea și dinamica ecosistemului planetar. Astfel, deosebim între finitudinea resurselor, a capacității planetare de suportabilitate și a suprafeței terestre. Oare putem să reparăm corabia din mers sau în unele cazuri am ajuns deja în punctul de unde nu mai există întoarcere?

Vineri, 9 aprilie, ora 13.00-15.00: Oana Șerban, Efectul Pygmalion în era Netflix: ecranul global şi opera de artă

Ce ar fi spus Platon dacă agora sa ar fi prins epoca Netflix, ecranul global, cinemaul 4D sau arta digitală? Cel mult că lumea sensibilă, patronată de simulacre, s-a diversificat excesiv și programat, inspirând o estetică existențială bazată pe plăceri provizorii, rapide, pe experiențe ludice fabricate de dragul simulacrului. Un hedonism bazat pe acumularea de imagini, experiențe vizuale diversificate, născut din nostalgia pentru marile mituri, care astăzi sunt înlocuite de universul Marvel. Iliada, Odiseea și Eneida rivalizează cu supereroii industriilor cinematografice care saturează dependența noastră de narațiuni prin blockbustere. Suntem ființe narative, ar spune Lipovetsky, numai că în epoca reproducerii mecanice, opera de artă are alte funcții decât satisfacția dezinteresată. Spectaculară, opera de artă, în forma ei auratică – pictura și teatrul – ori neauratică – fotografia și filmul – după diviziunea propusă de Benjamin, ne indică dincolo de pierderea treptată a contactului nemediat dintre artist, operă și public, tot mai mult interconectate de noile tehnologii, o civilizație crescândă a simulacrului. Pentru a înțelege de ce industria Netflix se înscrie în această ontologie slabă, facilă, prefabricată, care sunt consecințele ei are asupra democratizării gusturilor consumatorilor și de ce este responsabilitatea unui filosof, mai cu seamă, a unui estetician, să abordeze aceste fenomene prin metode specifice (vom vedea, nerivalizând cu un istoric de artă, sau cel puțin, nu în mod necesar), trebuie să dăm puțin timpul înapoi.

Ori de câte ori veți intra într-un muzeu, imperativul „Nu atingeți!” va delimita interacțiunea dintre spectator și opera de artă. La prima vedere, această prohibiție nu desparte, vorba lui V. Ieronim Stoichiță, ci ține opera departe de „retrogradarea la statutul de obiect” și de „lezarea” esenței sale care aparține imaginației: acesta este „triumful imaginii asupra lucrului în opera de artă.” Însă istoria acestei despărțiri are rădăcini adânci în ontologia platoniciană: pe măsură ce protejăm „obiectul” în materialitatea sa, privilegiem „imaginea” ca existență. Despre statutul ontologic al imaginii putem discuta în termenii artei copiei (eikastike) sau artei simulacrului (phantastike). Dacă fenomenul copiei se bazează pe mimesis, simulacrul se bazează pe o existență care face carieră astăzi în lumea societății 2.0 și a artei digitale (de unde pleacă gamingul mai mult sau mai puțin pasional al experiențelor ludice postmoderne). Două mituri fabuloase sprijină înțelegerea relației dintre copie și simulacru. Primul este cel al lui Narcis: zeii îl pedepsesc pentru adorarea propriei imagini, reflectată în oglinda unei ape. Îndrăgostirea de sine este, de fapt, expresia seducției provocată de imaginea-copie. Al doilea este surprins prin povestea lui Pygmalion. Sculptorul grec se îndrăgostește de propria operă de artă, pe care zeii o aduc la viață, binecuvântând iubirea dintre cei doi. Veți spune că e un arbitraj inegal, la limită, incorect. Numai că zeii nu pedepsesc îndrăgostirea de propria imagine, patronând îndrăgostirea de imaginea Celuilalt, ci sancționează îndrăgostirea de imaginea-copie, privilegiind imaginea-simulacru. Efectul Pygmalion constă în puterea de a transforma simulacrul într-o realitate. Acest principiu stă la baza orchestrării epocii Netflix, bazată pe producerea capitalistă a imaginilor, mai exact, a formelor neauratice ale operelor de artă, ca dispozitive de putere, receptacule ale dorințelor, prin care începe totodată societatea de clasă a „imaginilor”, de la copie la simulacru.

Pentru ca acest mecanism să reziste, constatăm că epoca Netflix (o exprimare poate nefericită, dar convențională pentru ceea ce înseamnă ethosul unei societăți a ecranului global), avansează o civilizație a imaginilor prin care spectatorul-consumator este cucerit de recomandări predefinite, personalizate, scutite de abundența capitalistă a reclamelor care impun un caracter discontinuu experienței estetice. Structura acestei arhive cinematografice pe care practicile Big Data ne-o scot la iveală prin algoritmi meniți să compatibilizeze căutările noastre online cu un anumit stil și o anumită categorie artistică, ne indică un fenomen a cărui analiză cade în responsabilitatea unui absolvent de filosofie, prin recurs la ontologia, respectiv hermeneutica operei de artă. Vom discuta împreună dificultățile cu care se confruntă aceste două dimensiuni într-un timp în care un adevărat „management al imaginarului”, după formula lipovetskyană, face din Pygmalion strămoșul epocii Netflix. Dacă veți alege să fiți studenții noștri, la cursurile de estetică veți afla tot ceea ce desparte aceste două ethosuri: vom discuta împreună despre sistemele estetice, despre relația dintre categoriile estetice, despre doza de eticitate a sublimului și tragicului în fața frumosului, despre formarea și educarea gusturilor, dar și despre dedefinirea sau dezestetizarea artei, contextualizând efectele capitalismului asupra producției, distribuției și consumului de artă. Nu veți face abstracție de niciunul dintre aceste conținuturi dacă, la capătul a trei ani de facultate, veți alege să lucrați într-o galerie de artă, într-un muzeu, să practicați jurnalism cultural sau să lucrați în oricare dintre sectoarele industriilor creative.

Pentru a participa, vă rugăm să vă înscrieți completând următorul formular https://forms.gle/xWUiQLnuBFcGpsG48

Selecție pentru mobilități de studii ERASMUS, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București pentru anul academic 2021-2022

Comisia de selecție:

  • Prof. dr. Constantin Stoenescu
  • Asist. dr. Oana Șerban
  • Lect. dr. Laurențiu Gheorghe (președinte, Responsabil ERASMUS)

Deadline transmitere dosar: 18.03.2021, ora 12:00,  folosind următorul link https://forms.gle/24sGx4Gm8XzfWjZj8 

Selecția pentru mobilități studenți (stagii de studiu) ERASMUS+ pentru anul academic 2021-2022 are loc în Facultatea de Filosofie, Universitatea din București în perioada 01 – 26 martie 2021. Selecția pentru mobilități de studii Erasmus+ este realizată la nivel de facultate.

Pentru anul academic 2021-2022, Facultatea de Filosofie are alocate 18 locuri (16 locuri Filosofie; 2 locuri Catedra UNESCO) în rețeaua Erasmus+.

Nr. crt. NUME STUDENT PRENUME STUDENT Anul de studiu in prezent (2020-2021) SECȚIA / SPECIALIZAREA (denumirea completă a programului) UNIV. GAZDĂ SEM. STAGIULUI MEDIA ȘCOLARĂ (inclusiv sem. I din 2020-2021) PUNCTAJ OBȚINUT LA SELECTIE* CALITATEA
(titular / rezervă/ „zero grant”)**
1 DINCĂ RADU ALEXANDRU  L 2 FILOSOFIE F PARIS012 1 9.90 100 TITUALR
2 VADUVA IONUȚ L 1 FILOSOFIE D BIELEFE01 2 9.80 100 TITULAR
3 VINTILĂ DENISA L 3 FILOSOFIE E BARCELO01 2 9.72 100 TITULAR
4 MANOLACHE ADRIAN L 3 FILOSOFIE I PADOVA01 2 9.59 100 TITULAR
5 POPA ANASTASIA L 2 FILOSOFIE E BARCELO01 1 9.32 99 TITULAR
6 VANGHELE VALENTIN L 3 FILOSOFIE E BARCELO01 2 8.70 98 TITULAR
7 GRIGORAȘ OANA M1 Intercultural Management F DIJON01 2 9.86 100 TITUALR
8 OLAH KATALIN M1 Intercultural Management F DIJON01 2 9.86 100 TITULAR

Loading Viewer...

Loading Viewer...

Criterii de eligibilitate și de selecție:

  • candidatul poate fi cetățean român sau cetățeanul altei țări, înregistrat la cursuri regulate (la zi) la UB, având un permis de rezidență temporară sau permanentă, eliberat de autoritățile române competente;
  • să fie student/masterand/doctorand al UB (în Facultatea de Filosofie) în momentul selecției și pe durata stagiului (cursuri la zi);
  • să fie absolvent cel puțin al primului an de studii în momentul începerii mobilității (pentru nivel licență);
  • să promoveze un test de limbă străină sau cel puțin să posede un document prin care o instituție sau un profesor de specialitate să certifice că respectivul candidat are cunoștințe lingvistice satisfăcătoare într-o limbă străină (documentul trebuie atașat la dosar) – în tabelul destinațiilor se găsesc cerințele privind nivelul de limbă;
  • să fie integralist la sfârșitul anului de studiu precedent și integralist după ultima sesiune de examene înainte de efectuarea stagiului Erasmus;
  • să aibă media generală cel puțin 7,00 din anii anteriori și inclusiv semestrul I din anul universitar 2020-2021 (o adeverință cu situația școlară, de uz intern, cuprinzând rezultatele obținute până în momentul selecției, va fi solicitată la Secretariatul Facultății, de unde se va elibera gratuit);
  • să prezinte o scrisoare de intenție/motivație într-o limbă străină, precizând specializarea pe care o urmează în facultate, scrisoare din care să transpară interesele academice ale studentului și gradul în care acestea se regăsesc în programa de studiu a universității/universităților partenere unde ar dori efectuarea mobilității;
  • să prezinte un Plan al programului de studiu care să țină cont de oferta de cursuri din Universitatea de destinație aleasă și care să fie corelat atât cu interesele academice ale studentului, cât și cu programa de studiu a Facultății de Filosofie, Universitatea din București.
  • să prezinte un Curriculum Vitae (obligatoriu în format Europass) într-o limbă străină, la care va fi atașată în mod obligatoriu o listă cu următoarele informații: seria și numărul cărții de identitate, codul numeric personal, adresa și numărul de telefon – personal și al părinților, adresa de e-mail;
  • să ceară o Scrisoare de recomandare din partea unuia dintre profesorii facultății, cu excepția membrilor Comisiei de selecție. Scrisoarea va fi trimisă de către profesor direct lui Laurențiu Gheorghe (laurentiu.gheorghe@filosofie.unibuc.ro)

După selecția din facultate, 19 mai 2021 este termenul limită de primire a dosarelor și formularelor la Biroul Erasmus+ al UB pentru titularii de burse/rezerve (pentru ambele semestre).

Precizări privind efectuarea mobilității:

  • Studenții din anul I în momentul selecției vor pleca obligatoriu pe sem. II din anul II, cu condiția ca la finalul anului I să fie integraliști și prin prezentarea la Biroul Erasmus+ al UB a adeverinței de la facultate care să confirme acest lucru,
  • Studenții din ani terminali în momentul selecțieivor pleca obligatoriu pe sem. II din anul I de master, cu condiția admiterii la master și prezentarea la Biroul Erasmus+ al UB a adeverinței de la facultate care confirmă admiterea la studii de master (în domeniul/specializarea pentru care au fost selectați),
  • Rezervele trebuie să pregătească dosarul pentru plecare obligatoriu pe sem. II, în cazul în care vor fi fonduri suficiente devenind titulari de grant. Dacă rezervele doresc să plece pe cont propriu (fără finanțare ERASMUS), acest lucru este posibil și trebuie comunicat Biroului Erasmus+ al UB.

Studenții selectați care la finalul anului de studiu, adică la data de 30 septembrie 2021, nu sunt integraliști își pierd locul obținut și vor fi înlocuiți cu rezervele rezultate după acest concurs.

Nivelul grantului ERASMUS lunar*, stabilit la nivel național de către ANPCDEFP pentru a.a. 2021-2022, este:

Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Grecia, Germania, Finlanda, Franţa, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia 520 €/lună
Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia de Nord, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Turcia 470 €/lună

*luna este calculată la 30 de zile

 

Precizări privind finanțarea ERASMUS:

  • Se acordă pentru minim 3 luni de stagiu în format fizic (minim 90 de zile de la prezentarea la universitatea gazdă și până la data de finalizare a examenelor, conform datelor confirmate de universitatea gazdă) și maxim un semestru academic.
  • Se poate acorda doar în cazul mobilităților fizice în țara gazdă (cu deplasare în țara gazdă). În cazul în care instituția gazdă oferă cursurile în format online, prezența fizică în țara gazdă pe toată durata mobilității este o condiție obligatorie de finanțare și de recunoaștere oficială a mobilității Erasmus.
  • Grantul Erasmus nu este destinat acoperii tuturor cheltuielilor din străinătate, este numai un sprijin financiar în vederea efectuării mobilității fizice, care va fi integral recunoscută la întoarcere, cu condiția prezentării documentelor necesare validării.
  • Un student poate beneficia de grant ERASMUS pe durata fiecărui ciclu de studii (până la maxim 12 de luni de stagiu/ciclu de studii).

Dosarul de candidatură

Documentele din dosarul de candidatură vor fi depuse online până joi, 18.03.2021, ora 12:00,  folosind următorul link https://forms.gle/24sGx4Gm8XzfWjZj8  

  • Scrisoare de intenție;
  • certificat/atestat de competență lingvistică/ document prin care un profesor de specialitate să certifice că respectivul candidat are cunoștințe lingvistice satisfăcătoare într-o limbă străină;
  • adeverință cu situația școlară;
  • plan al programului de studiu;
  • Curriculum Vitae și lista cu date personale.
  • Scrisoarea de recomandare se trimite de către profesor direct pe adresa de email a lui Laurentiu Gheorghe (laurentiu.gheorghe@filosofie.unibuc.ro) până joi, 18.03.2021, ora 12:00.

Vineri, 19 martie 2021, începând cu ora 11:00, va avea loc interviul online în urma căruia membrii comisiei vor selecta titularii de grant.

După afișarea rezultatelor se pot înainta la Secretariatul facultății contestații, în termen de 24 de ore. Comisia va analiza contestațiile și va da rezultatele finale.

 

Ponderea criteriilor de selecție este următoarea, fiecare notă având un punctaj de la 1 la 10, unde 10 reprezintă maxim:

  • Nota 1 (20%): Cunoștințele lingvistice de limbă străină
  • Nota 2 (10%): Situația școlară (media anilor de studiu)
  • Nota 3 (30%): Test de cunoștințe de specialitate și evaluarea dosarului
  • Nota 4 (40%): Interviu