CFP: Transhumanist future trends: a world depicted by cyborgs, bio-enhancement and gene technologies

Special Issue of The Annals of the University of Bucharest, Philosophy Series:

Transhumanist future trends: a world depicted by cyborgs, bio-enhancement and gene technologies

The Annals of the University of Bucharest, Philosophy Series will devote its further issue to a special volume inspired by the most recent book of Stefan Lorenz Sorgner, We have always been cyborgs (Bristol University Press, 2021[1]). Sorgner’s account tries to highlight new perspectives on trans- and posthumanism, focused on three major thematic realms: Digital Data, Gene Technologies, and the Ethics of Transhumanism.

Authors interested in submitting their contributions for evaluation in order to be published in No 2, Issue 71, scheduled for 2022, are kindly asked to develop original articles, unpublished previously elsewhere, by following the editorial protocol of the journal[2], on the following, but not restricted, topics inspired by Sorgner’s book:

  • AI, brain-computer interfaces, genetic technologies, life extension
  • Critical aspects of transhumanism linked with digitalization
  • Human perfection, cyborgs, bio-enhancement, uploaded minds, immortality
  • Pessimistic and nihilistic turns of transhumanism
  • Norms, values and utopias inspired by transhumanism
  • Philosophical determinations of policy-making standards for contemporary digital culture and gene ethics
  • Personal and political interests in data collection
  • Panoptical effects of the virtual world
  • Bio-enhancement as key-solution to reduce violence and increase empathy and solidarity

Book reviews that critically address different hermeneutical insights of Stefan Lorenz Sorgner`s volume, We have always been cyborgs, are welcome, too.

Deadline and publication details

Articles and reviews should be submitted to the next e-mail addresses, oana.serban@filosofie.unibuc.ro and annals.philosophy@filosofie.unibuc.ro, by the 1st of September, 2022. After a process of double-blind peer review, articles will be scheduled for publication, forthcoming no later than November 1st, 2022.

The Annals of the University of Bucharest – Philosophy series, is a philosophical open-access research journal, published by the University of Bucharest, Faculty of Philosophy.

The Annals of the University of Bucharest, Philosophical series, is a scholarly double blind peer reviewed journal. The journal publishes articles considered of relevance for those interested in the field of philosophy and is addressed both to the Romanian and international philosophical community, with a special accent on East- and Central-European area.

The Annals of the University of Bucharest, Philosophical series, is devoted to the exploration of different topics of Philosophy.

Currently the journal is indexed by ESCI (Emerging Sources Citation Index – Web of Science), EBSCOhostPhilosopher’s Index with Full Text , ERIH PLUSCEEOLDOAJ.

___________________________________________________

[1] https://bristoluniversitypress.co.uk/we-have-always-been-cyborgs

[2] http://annals.filosofie.unibuc.ro/index.php/annals/about/submissions

A apărut volumul „Investigând patrimoniul cultural” – editori Romulus Brâncoveanu, Ştefan Ionescu

Reunind o serie de articole științifice ce tratează o temă de mare actualitate, cea a identității și a patrimoniului cultural tangibil și intangibil, la Editura Universităţii din Bucureşti a apărut volumul „Investigând patrimoniul cultural”, coordonat de prof. Romulus Brâncoveanu şi asist. cercet. Ştefan Ionescu.

Lucrarea este rezultatul colaborării mai multor profesori și cercetători reprezentând câteva dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior româneşti: Universitatea din București, Universitatea „Al. Ioan Cuza” din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara. Autorii analizează o tematică diversă grupată în jurul unor întrebări centrale precum: Ce este patrimoniul cultural şi cum se constituie el? Care este natura reprezentărilor și proceselor formative ale patrimoniului? Cum influențează noile mijloace de comunicare și socializare, noul mediu socio-economic, reprezentările ce îl alcătuiesc? Care este natura relației dintre patrimoniul cultural și mecanismele identitare? Cum pot fi caracterizate diferitele tipuri de identități în cadrul unei astfel de relaţii şi care-i sunt mijloacele de reprezentare specifice?

 

INVESTIGÂND PATRIMONIUL CULTURAL

Protecția mediului, dezvoltarea sustenabilă și esențializarea culturii în Europa post-pandemică, ideile proiectelor premiate de Universitatea din București în cadrul Local CIVIS Days 2021

În cadrul #localcivisdays2021, studenții Alexandra Brojbă, Alexandru Militaru, Călin Szanto, Dan Năfureanu și Ionuț Văduva, coordonați de asist. univ. dr. Oana Șerban de la Facultatea de Filosofie au câștigat locul 3 în cadrul competiției de proiecte studențești, CIVISthon UB. Proiectul lor, CIVIS-ECEP – ESENȚIALIZAREA CULTURII ÎN EUROPA
POST-PANDEMICĂ,  constă în realizarea unui microprogram vizând dezvoltarea mobilităților virtuale pentru educația culturală universitară și creșterea rolului responsabilității sociale a rețelei CIVIS prin prisma HUB-ului Society, Culture and Heritage, asumând dezvoltarea rezidentețelor cultural-artistice, intervenția la nivelul constituirii politicilor publice de recunoaștere a domeniului Culturii ca fiind esențial într-o societate postpandemică și intensificarea parteneriatelor cu actori externi. În cadrul aceluiași eveniment, dar pentru concursul Jurnal de student CIVIS, doctorandele Andreea Baciu și Andreea Stoicescu au primit mențiuni.

Pentru detalii accesați unibuc.ro

Seminar cercetare DFT ‘Understanding Scientific Understanding’

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Henk de Regt (Radboud Universiteit, din Nijmegen). Mai multe detalii despre vorbitor sunt accesibile aici: https://www.ru.nl/english/people/regt-h-de/ Cartea pe care Henk o va prezenta este și cea pentru care a primit prestigiosul premiu Lakatos: https://www.lse.ac.uk/philosophy/blog/2019/06/14/henk-w-de-regt-wins-the-2019-lakatos-award/

Titlul prezentării sale, omonim, este ‘Understanding Scientific Understanding’. Iată și rezumatul:

‘It is widely acknowledged that a central aim of science is to achieve understanding of the world around us, and that possessing such understanding is highly important in our present-day society. But what precisely is scientific understanding, and when is it achieved? In my book Understanding Scientific Understanding (OUP, 2017), I develop a philosophical theory of scientific understanding that answers these questions. In contrast to most existing studies in this area, my approach takes into account scientists’ views on understanding and their role in scientific debate and development. In my talk I will outline my theory of scientific understanding and illustrate it with a case study from the history of science.’

Conferința se va desfășura ȋn limba engleză luni, 13 decembrie, orele 20-22. Detaliile de conectare via Zoom vor fi distribuite tuturor celor ce își indică dorința de participare scriind la adresa andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

Mai multe detalii sunt disponibile prin anunțul de pe pagina Facebook a seminarului: https://www.facebook.com/Seminarul-Departamentului-de-Filosofie-Teoretica-UniBuc-285279685738329 sau pe PhilEvents: https://philevents.org/event/show/93365

Masă rotundă ”Libertatea de exprimare: despre ESCul din UNESCO”

CNR UNESCO în parteneriat cu Catedra UNESCO „Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă” din cadrul Universității din București (UNIBUC), Facultatea de Filosofie, în colaborare cu reprezentanți ai Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, organizează în data de 6 decembrie 2021, între orele 15:00 – 17:00,  masa rotundă online ”Libertatea de exprimare: despre ESCul din UNESCO”.

 

Celebrarea a 65 de ani de la aderarea României la UNESCO și înfiinţarea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO reprezintă ocazia de a adresa valori și principii fundamantale ale UNESCO, între care libertatea de exprimare este esențială.

Într-o perioadă de transformări profunde, inegalități și tulburări, UNESCO și-a sporit eforturile pentru a apăra și promova libertatea de exprimare, independența și pluralismul mass-media, precum și construirea unor societăți bazate pe cunoaștere incluzivă, susținute de accesul universal la informație și utilizarea inovatoare a tehnologiilor digitale. În accepțiunea UNESCO, comunicarea și informarea, împreună formând unul dintre cele 5 programe majore ale UNESCO, sunt elemente de bază la temelia unor societăți sănătoase,  democratice.

UNESCO are un mandat specific de a promova „fluxul liber al ideilor prin cuvânt și imagine”, prin mass-medie liberă, independentă și pluralistă. Libertatea de exprimare contribuie la pace, dezvoltare durabilă, afirmarea drepturilor omului. UNESCO susține și inspiră politici pentru siguranța jurnaliștilor și un jurnalism independent bazat pe etica profesională și principii de autoreglementare.

Asocierea libertății de exprimare cu celelalte domenii majore ale UNESCO, respectiv educația, științele și cultura, reprezintă provocarea pe care o propune acest eveniment.

Masa rotundă propune reactualizarea cadrului comunicării și informării așa cum este definit de UNESCO, cu sublinierea modalităților de abordare a fake-news și a nevoii dezvoltării gândirii critice în favoarea combaterii dezinformării (voite ori accidentale). Dezbaterile vor evidenția repere axiologice, elemente diferențiatoare între necunoaștere, cunoașterea de tip-comun și cunoașterea științifică, dar și propuneri de operaționalizare a unor concepte relevante pentru domeniile majore ale UNESCO, respectiv Educație, Științe, Cultură, precum și pentru domeniul Dezvoltării Durabile.

În ce măsură există libertate de exprimare în jurnalismul care adresează domeniile majore ale ESCului din UNESCO? În ce măsură acesta contribuie la elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor publice din aceste domenii? Poate jurnalismul influența opțiunea cetățeanului pentru educație, știință, cultură și dezvoltare durabilă? Sunt întrebări, cu titlu de exemplu, la care evenimentul propune formularea unor posibile răspunsuri.

Agenda

 

  1. Deschiderea dezbaterilor și contextualizare:
  • Madlen Șerban, secretar general, CNR UNESCO
  • Sorin Costreie, prorector, Universitatea din București
  • Viorel Vizureanu, prodecan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Romulus Brâncoveanu – șeful catedrei UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă din cadrul Universității din București
  1. Dezbateri: „Jurnalism, fake news & dezinformare” – moderator Mirabela Amarandei, Universitatea din București (un colectiv de profesori de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a realizat traducerea manualului UNESCO „Jurnalism, fake news & dezinformare”)
Fake news și dezinformare
  • Constantin Vică – Viața morală a informației online
  • Sorin Costreie – Gândire critică și fake news
  • Anamaria Neagu – Implicarea emoțiilor în producția și răspândirea de fake news
  • Bogdan Oprea – Un model de verificare a informației
  • Raluca Radu – Metodă și rezultate: manualul UNESCO pentru Jurnalism, fake news și dezinformare
Jurnalism în domeniile ESCului din UNESCO
  • Corina Negrea, realizator emisiuni de știință, Radio România Cultural
  • Costin Ionescu, jurnalist EduPedu
  • Andreea Archip, reporter Școala9
  • Vasile Hotea-Fernezan, realizator ”Transilvania Culturală”, TVR Cluj
  • Mona Nicolici, realizator #Misiuneaverde, Radio Europa FM
  • Ioana Ene-Dogioiu, editor Spotmedia
  • Mădălina Diaconu, secretar general, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
  1. În loc de concluzii
  • Sorin Costreie, prorector, Universitatea din București
  • Madlen Șerban, secretar general, CNR UNESCO

Sursa: https://www.cnr-unesco.ro/ro/program-aniversar-65-ani/libertatea-de-exprimare-despre-escul-din-unesco