Conferențiar: PCS I dr. RODICA CROITORU (I.F.P.A.R.)

Tema: O lectură transversală a Criticii rațiunii pure. Preparative precritice și direcții postcritice

Critica rațiunii pure este considerată, la modul general, un simbol al filosofiei sistematice care este idealismul transcendental. Ceea ce are ea specific este cunoașterea, ca un produs al facultății intelectului, extinsă prin rațiune și judecată. Or, în lucrările precritice nu întâlnim idei care să ne ducă spre sistem, ci întâlnim specificările acestuia, pe teme preponderent teoretice (asupra cunoașterii și metafizicii). Regăsirea acestor teme precritice în miezul lucrărilor critice nu va urma ordinea expunerii Criticii. De exemplu, primele eseuri scrise între anii 1754 și 1756, pe teme de istoria și filosofia științei, au comun conceptul de mișcare (cosmogonică, de formare a Pământului, de rotație diurnă a Pământului în jurul axei sale, mișcarea prin cutremure). Or, pentru Critică, mișcarea nu este un concept cheie, ci, în general, este sinonimul celui de „schimbare”. Acesta cred că este și motivul pentru care, după prima ei ediție, Kant s-a gândit exact în acel moment, nu după elaborarea celei de-a doua ediții, să fie mai generos cu mișcarea, oferindu-ne metafizica sa a naturii. Acest tip final de metafizică este construit în jurul conceptului de materie, care se determină prin cele patru funcții ale conceptelor intelectului. Din interacțiunea materiei cu categoriile intelectului rezultă patru capitole, fiecare dintre ele contribuind cu determinații ale conceptului de materie. Deasupra tuturor determinațiilor se află mișcarea, considerată determinația fundamentală a materiei; căci, în calitate de obiect al simțurilor externe, materia afectează simțurile prin mișcare. Ca urmare, intelectul va reduce la mișcare toate celelalte predicate ale materiei, rezultate din natura sa. Știința naturii se va prezenta ca o doctrină a mișcării, pură sau aplicată.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

• 13.07.2023: MARIAN GEORGE PANAIT (I.F.P.A.R.), „Morală și drepturi fără supoziții metafizice?”

Conferențiar: Professor Emeritus NICHOLAS CAPALDI (Legendre-Soulé Chair in Business Ethics at Loyola University New Orleans)

Tema: What Is Philosophy? What I Have Learned and Unlearned During My Career

What have We learned from the history of philosophy? First, that philosophy (and all intellectual/cultural activity) has a history and cannot be understood apart from its history–something we did not understand until the
18th-century; Second, there are basic recurrent errors of philosophical practice: along with certain recurrent basic questions there are questions that we do not know honestly how to answer or whether we have asked them in the proper manner; that we keep ‘reinventing the wheel’ using new terminology (recurrent patterns of answers); that the very ambition to understand everything or what is basic in some sense requires knowledge from other fields; there are philosophical charlatans.
What have I learned about philosophy: it is the ambitious comprehensive Western practice; that it involves the ongoing explication of the inherent norms of our other practices; that religion, science, ethics, politics, commerce, and art are central practices; that understanding my role as explicator does not automatically translate into being a competent explicator.
Specific things I have learned: our present science may not be the best/definitive science; that there is no such thing as social science; why Plato’s analysis of politics is still relevant; why Hegel is in one sense the last great philosopher; the importance of the 19th-century; the floundering of the
20th-century; my hopes for the 21st-century.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

• 05.10.2023: ȘTEFAN VIANU (Universitatea de Arhitectură București), „Ce este realitatea? Henry, Șestov, Fondane”