Atelier interdisciplinar: Trenduri, mituri şi religii – 28, 29 septembrie 2026
Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti (participare faţă-în-faţă)
Organizatori: masterand Alexandru Darie Voinoiu (FPSE, UB), Lector dr. Laurenţiu Gheorghe (FF, UB), drd. Sandra Brânzaru (FF, UB).
Ce ar putea avea în comun miturile, religiile şi tendinţele contemporane caracteristice unor platforme de tip social-media? Atelierul explorează modurile în care oamenii formează, transmit şi transformă sisteme de semnificaţie, de la mituri antice şi practici religioase, până la culturi digitale (Clavicular, looks-maxxing, TikTok micro-trends), tendinţe virale şi identităţi online.
Aşteptăm contribuţii interdisciplinare care abordează teme din domeniul filosofiei, științelor cogniţiei, filosofiei culturii, filosofiei minții și filosofiei religiei, dar şi studii culturale. Temele pot include mituri și credință, ritual și identitate, transmitere culturală, meme și comunități online, tendințe de auto-optimizare și emergența unor noi forme de creare a sensului în cultura digitală. Rezumatele de maximum 300 de cuvinte (fără a include referințele în numărul de cuvinte) trebuie transmise până la data de 24 septembrie, la adresa alexandru-darie.voinoiu14@s.fpse.unibuc.ro .
Mai jos sunt câteva întrebări centrale, dar atelierul nu se limitează la aceastea:
Ce mecanisme cognitive fac ca anumite poveşti, mituri, poveşti sau trenduri să fie memorabile și convingătoare? Este mitul diferit de religie, ideologie, teoria conspirației sau meme?
Ce se întâmplă atunci când o convingere trece de la stadiul „cred că acest lucru este adevărat” la „acesta definește cine sunt”? Ce rol joacă ritualul, comunitatea, mediul, estetica și repetiția?
Pot tendințele contemporane – identitățile legate de fitness, optimizarea aspectului fizic („looks-maxxing”), influencerii, subculturile online – să funcționeze în moduri similare practicilor religioase din trecut?
De ce se răspândesc anumite idei și tendințe, în timp ce altele dispar?De ce supraviețuiesc unele mituri timp de secole, în timp ce o tendință de pe TikTok poate dispărea în câteva săptămâni?
Sunt tradițiile religioase şi meme parte a aceluiași proces de evoluție culturală sau există diferențe importante? Ce dezvăluie popularitatea tendințelor contemporane despre căutarea umană de sens?
De ce acordă oamenii o importanță atât de mare aspectului fizic, auto-optimizării, celebrităților, algoritmilor sau comunităților online? Când devine autoperfecționarea un ritual sau o ideologie?
Care este relația dintre culturi, convingeri și tendințele online?
Sunt convingerile generate în primul rând de creierul individual, de mediul social, de limbaj, de instituții sau de o combinație a acestora? Cum schimbă tehnologiile și algoritmii ceea ce oamenii percep ca fiind normal, dezirabil, frumos, sacru sau adevărat?
Ar putea cultura digitală să creeze noi forme de mit și ritual – sau doar transformă tipare umane foarte vechi? Sunt miturile, religiile și tendințele contemporane fenomene fundamental diferite sau reprezintă expresii culturale diferite ale acelorași nevoi umane cognitive și sociale?
Vă aşteptăm!
Modelele de Inteligență Artificială (LLM) reflectă o monocultură morală occidentală
Modelele de Inteligență Artificială (LLM) reflectă o monocultură morală occidentală
Emilian Mihailov, Directorul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), din cadrul Facultății de Filosofie, Universitatea din București, participă în această săptămână la prima ediție a Conferinței Societății Internaționale de Psihologie Morală (International Society for Moral Psychology Conference), găzduită de prestigioasa Universitate Cornell. Evenimentul reunește figuri marcante care au pus bazele psihologiei morale contemporane, printre care Joshua Greene, Fiery Cushman și Jesse Graham.
În cadrul conferinței, Emilian Mihailov prezintă o cercetare inovatoare privind profilul etic al sistemelor de inteligență artificială generativă (LLMs). Depășind rolul simplu de generatoare de text, sistemele LLM iau decizii prealabile despre cum să încadreze o problemă și ce valori să prioritizeze. În anumite cazuri, acestea pot prelua și amplifica stereotipuri sau prejudecăți din datele de antrenare, motiv pentru care alinierea lor la valorile umane reprezintă o provocare critică.
Cercetarea coordonată de Emilian Mihailov oferă cea mai cuprinzătoare analiză comparativă realizată până în prezent asupra valorilor etice din AI, evaluând 15 modele de ultimă generație. Găsiți aici mai multe detalii despre programul conferinței: https://
Colegul nostru Cristian Iftode, invitat al emisiunii „Chipurile adevărului”, la TVR Cultural
Colegul nostru Cristian Iftode, invitat al emisiunii „Chipurile adevărului”, la TVR Cultural
Ediţia din 15 septembrie a emisiunii Intrare liberă de la TVR Cultural intitulată „Chipurile adevărului” a luat ca punct de plecare cartea colegului nostru prof. univ. dr. Cristian Iftode „Foucault şi practica adevărului”, apărută în urmă cu câteva luni la editura Trei. Dezbaterea a pornit de la abordările filosofice ale adevărului şi semnificaţia moştenirii intelectuale foucauldiene pentru a atinge aspecte sensibile şi provocări ţinând de adevărul istoric, juridic, jurnalistic sau literar. Alături de Cristian Iftode au participat lect. univ. dr. Daniel Nica (FJSC şi CCEA), lect. univ. dr. Radu Uszkai (ASE şi CCEA), reputatele jurnaliste Rodica Culcer şi Ioana Avădani, precum şi Alina Pavelescu, istoric, arhivistă, autoare, moderaţi de realizatoarea Nadine Vlădescu. Înregistrarea emisiunii poate fi vizionată aici: https://www.youtube.com/
Colegul nostru, Emilian Mihailov, invitatul emisiunii „Timpul prezent” la Radio România Cultural, realizată de Adela Greceanu și Matei Martin
Colegul nostru, Emilian Mihailov, invitatul emisiunii „Timpul prezent” la Radio România Cultural, realizată de Adela Greceanu și Matei Martin
Marți, 15 septembrie, de Ziua Internațională a Democrației, conf. univ. dr. Emilian Mihailov, cadru didactic la Facultatea de Filosofie și director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), a fost invitatul emisiunii „Timpul prezent” la Radio România Cultural, realizată de Adela Greceanu și Matei Martin.
Într-un context social și politic marcat de incertitudini și tensiuni civice, discuția a abordat starea democrației românești, dincolo de discursurile catastrofiste, punând accentul pe rolul și etica protestelor:
„Valoarea protestelor constă în această împuternicire a demosului. (…) Protestele pașnice sunt mult mai eficiente în a-și atinge scopurile comparativ cu protestele violente. […] Când ai de-a face cu cerințe civice complexe, de tipul «hai să rezolvăm o problemă», protestele pașnice sunt mai eficiente […] Într-o atmosferă pașnică, se dezvoltă foarte mult creativitatea în comunicare. Și există un inedit al comunicării care face ca mesajele să capete o susținere populară mai largă.”
Înregistrarea integrală a interviului poate fi ascultată aici: https://www.radioromaniacultural.ro/emisiuni/timpul-prezent/timpul-prezent-de-ce-iubim-democratia-interviu-cu-emilian-mihailov-id55086.html






