Noaptea Albă a Universităților
Vă invităm să participați la ediția a V-a a Simpozionului Național Studențesc Colloquium Antiquitatis, eveniment științific inițiat de studenții și masteranzii secției de Filologie Clasică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, cu sprijinul cadrelor didactice ale colectivului universitar.
Ne adresăm exclusiv studenților, masteranzilor și doctoranzilor. Prezentul proiect își propune să încurajeze dezvoltarea abilităților de cercetare ale acestora, să stimuleze dialogul de idei printr-o abordare interdisciplinară și să aducă laolaltă un număr cât mai mare de reprezentanți din următoarele domenii de studiu:
Participanții vor avea ocazia să-și prezinte cercetările proprii, să participe la workshop-urile organizate în cadrul fiecărei secțiuni, să obțină feed-back de la profesori și colegi, să experimenteze scrierea de lucrări științifice, să vorbească în public și să se întâlnească cu studenți din alte universități.
Temele propuse spre dezbatere vizează în principal Antichitatea greco-latină și moștenirea ei, transmisă până în prezent prin limbile și culturile romanice. Lucrările simpozionului se vor desfășura în format HIBRID (mixt).
Cei interesați sunt rugați să trimită titlul comunicării și un rezumat al acesteia (maximum 300 de cuvinte) până la data de 8 aprilie 2023, completând formularul de înscriere: https://forms.gle/HjADUKkKwkrDaSbm7
Cele mai bune lucrări vor fi selectate de către o comisie științifică, pentru a fi publicate într-un volum colectiv, la o editură de prestigiu din România. Nu vom percepe taxe pentru participarea la Simpozion și pentru publicarea volumului colectiv.
Organizatori:
Joi, 09 martie 2023, orele 12–14
– online –
Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-
Conferențiar: CS I dr. VIOREL VIZUREANU (I.F.P.A.R.)
Tema: Descartes sub semnul (de întrebare al) politicului
Prin comparație cu ceilalți filosofi moderni canonici ai secolului al XVII-lea (Bacon, Hobbes, Spinoza, Locke, Leibniz), Descartes pare de departe cel mai deconectat de gândirea politicului. Fragmentele cu o oarecare deschidere în această privință, dar care pot da și ele multora sentimentul unei forțări a sensului, se pot număra pe degetele de la o mână, să spunem două. Cu toate acestea, lucrurile stau tocmai invers, mai ales prin prisma analizelor acestui subiect în ultimele trei decenii. În acest context, în prezentarea mea îmi voi propune mai întâi: 1) să trec în revistă schematic diferitele modalități în care a fost teoretizat politicul la Descartes, în cele mai cunoscute expresii ale acestora din ultima vreme (Rancière, Negri, Guenancia etc.); 2) să schițez o tipologie a rațiunilor care fac posibilă o astfel de lectură, rațiuni fie extrase explicit din lecturile menționate anterior, fie identificate hermeneutic suplimentar de mine plecând de la textul cartezian ca atare. Dincolo de acest demers în esență de tip analitic-descriptiv, voi încerca să interoghez – dând astfel o anumită „unitate” elementelor anterioare aparent disparate – în ce măsură toate acestea vorbesc, pe de o parte, despre prezența politicului la Descartes și, pe de altă parte, despre capacitatea – dacă nu chiar obligația – noastră, a modernilor, de a căuta și de a găsi politicul la acesta sau la oricare alt autor din trecut. Vom descoperi cu acest prilej și că, dincolo de multiplicarea contemporană a interpretărilor politicului la Descartes, există o tradiție mult mai lungă, de aproape trei secole, în acest sens.
Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy
___________________________________________________
Următoarea comunicare: 16.03.2023: CYRIL MCDONNELL (National University of Ireland, Maynooth), „Kierkegaard’s Existential Approach to Ontology and the Concept of Authenticity”
Efortul de înțelegere a artelor a fost, încă de la începuturi, o piatră de încercare pentru orice teorie filosofică. Privit în complexitatea sa, acest fenomen pare adesea că se sustrage unei înțelegeri plenare și fără rest, motiv pentru care dezbaterile privitoare la artă au fost, în fiecare epocă, prezente în agenda culturală a gândirii occidentale. Acest lucru este cu atât mai valabil în lumea contemporană, unde fenomenul artei dobândește ramificații complexe, aflate la intersecția teoriei artei, cu filosofia, teoria politică și economia. Tocmai de aceea, pentru a înțelege felul de a fi al artei moderne și contemporane, trebuie să recurgem la o explorare interdisciplinară, în care arta este văzută, atât ca un fenomen pluri-perspectival, aflat la intersecția mai multor domenii de studiu.
Pentru ediția din această săptămână vă propunem o dezbatere despre modul în care capitalismul și manifestările sale artistice au schimbat raportarea noastră la artă și la creativitate în genere, provocând ceea ce poate fi numită o „dez-estetizare a artei”, adică o părăsire a idealurilor estetice tradiționale, în favoarea artei văzute ca bun de consum în cadrul unei societăți care se organizează în jurul principiilor capitalismului. Care este rolul artei în societatea actuală? Cum poate fi gândită arta ca „bun de consum”? Ce legătură există între dez-estetizarea artei și estetizarea lumii în care trăim?
Acestea sunt întrebările pornind de la care începem discuția de vineri seară alături de invitata noastră din această săptămână, Oana Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.
Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la celebra editură internațională Routledge, a volumului Cultural Capital and Creative Communication. (Anti-)Modern and (Non-)Eurocentric Perspectives, semnat chiar de invitata noastră din această săptămână.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe 3 martie, începând cu ora 21.10, pe undele radiofonice ale Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.
Realizator: Cornel-Florin Moraru