SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 9 februarie 2023

Joi, 9 februarie 2023, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: CS III dr. HENRIETA ANIȘOARA ȘERBAN (I.F.P.A.R.)

Tema: Cine este filosoful?

Am putea întreba „Ce este filosoful?” din perspectiva acelui „Ti esti?”, cu rol definitoriu. Totuși, însăși întâlnirea dintre gramatică și filosofie în limbă ne obligă să medităm la un „cine” al înțelepciunii și cunoașterii, pe care să-l conștientizăm. Demersul este vast și presupune o cuprindere a filosofiei, oricât de selectivă. Adesea, interesul filosofilor a constat în descrierea propriei lor activități și mai puțin a factorului principal din activitatea filosofică. Demersul nostru presupune (inevitabil) ca punct de pornire iubirea de înțelepciune, pe care nu pot să nu o împărtășească filosofii, deși, epicurienii, contra-iluminiștii sau și diverșii
post-moderni (spre exemplu) ar putea contribui cu o perspectivă ludică în care înțelepciunea trece în plan secund. Dar nu vom aborda acum aceste direcții și ne propunem să discutăm despre filosof ca iubitor de înțelepciune. [În continuitatea preocupării privind „cunoașterea situată”, abordarea noastră ar putea fi feministă, dar considerăm că sexualizarea și „genderizarea” ne-ar îndepărta de aspectele neutre și inclusive centrale activității filosofice dincolo de caracteristici externe (sociologice) și pe care dorim în această prezentare să le evidențiem mai întâi, acum. Totuși, remarcăm că ar fi deosebit de interesantă o „arheologie” care ar conduce la o recuperare a contribuțiilor femeilor-filosof pe parcursul vremurilor.] Metodologic, filosoful va fi portretizat în această prezentare în sensul de om generic kantian, printr-o incursiune esențializată prin bogăția ideatică excepțională a filosofiei. În această prezentare urmăm o valorificare a raportării la Protagoras, Platon, Aristotel, Kant, Hegel, Lucian Blaga, Deleuze & Guattari și Rorty, desigur, fără nicio pretenție de a cuprinde și a descrie aici contribuțiile filosofice ale acestora. Toată filosofia este relevantă pentru o definire comprehensivă a filosofului, iar definiția multi-fațetată a filosofului pe care o schițăm descrie importanța filosofiei și a filosofului în lumea contemporană, o lume a derutei și confuziei.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare: 16.02.2023: CONSTANTIN C. BRÎNCUȘ (I.F.P.A.R.), „Idealul completitudinii logice”

Conferință studențească „New work in the theory of mind”, 10-11 februarie 2023

Ȋn datele de 10-11 februarie 2023 va avea loc conferință studențească „New work in the theory of mind”, organizată la Facultatea de Filosofie a Universității din București. O prezentare de specialitate a evenimentului poate fi găsită aici: https://philevents.org/event/show/106149

Organizatorii sunt studenți masteranzi ȋn cadrul programului ȋn științele mintii „Mind the Brain” (mai multe detalii despre program aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-cognitive-science-mind-the-brain/). Iar evenimentul este rezultatul practicii de specialitate desfășurate la CELFIS, Centrul de Logică, Filosofie şi Istorie a Științei din cadrul aceleiași facultăți. Mai multe evenimente recente ale centrului sunt descrise la pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc” sau pe canalul YouTube „Filosofie Teoretica”. 

Conferința se va desfășura ȋn limba engleză, ȋn regim mixt: unii vorbitori vor fi online, iar alții vor susține comunicările fizic. Accesibilitatea publicului virtual va fi asigurată permanent. Pentru a vă înscrie să participați ca public la conferință pe viu sau online, puteți trimite un mesaj electronic la adresa theoryofmindconference@gmail.com pȃnă pe 8 februarie.

Profilul conferinței este internațional. Vorbitorii invitați, Shaun Gallagher (University of Memphis, SUA) şi Daniel Hutto (University of Wollongong, Australia) sunt nume cunoscute ȋn teoria minţii. Alți participanți sunt afiliați Universității din București, Univ. Virginia, Univ. Michigan, Univ. Connecticut, Univ. Varşovia, Univ. Antwerp şi Univ. Granada.

Teoria minţii este o ramură a științelor cogniției aflată la intersecția dintre filosofie şi psihologie, preocupȃndu-se de acele condiții necesare de îndeplinit pentru ca primatele superioare, copiii sau oamenii adulți să poată atribui stări mentale agenților din jurul lor. Contribuția dublă a evenimentului este de a explora alternative la concepțiile tradiționale din teoria minţii, şi de a o face pornind de la perspectivele noi ale studenților masteranzi, doctoranzi sau postdoctoranzi. Evenimentul oferă astfel prilejul unor punți nu doar ȋntre teme de cercetare, ci şi ȋntre comunități.

Aceasta este a doua conferință masterală organizată ȋn parteneriat de CELFIS şi Departamentul de Filosofie Teoretică al Universității din București. Primul, conferința „Consciousness and Reality”, a avut loc ȋn iunie 2022. Mai multe detalii sunt aici: https://philevents.org/event/show/99970

Noutatea acestor conferințe fiind că ele sunt croite conform intereselor de cercetare ale studenților organizatori şi participanți, aşa încât cunoștințele şi abilitățile dobândite pe perioada studiilor să fie testate şi îmbogățite ȋn evenimente concepute chiar de ei. Demersul este tipic Facultății de Filosofie a UB, ce cultivă dialogul, creativitatea şi gândirea critică. Mai multe detalii despre programele masterale ale facultății, cu predare în limbile română sau engleză, sunt disponibile aici: https://filosofie.unibuc.ro/studii_masterat/  

De un interes public aparte special se pot bucura şi temele ce privesc instituțiile noastre fundamentale sau viața noastră ȋn comunitate, ce fac obiectul „Dezbaterilor de joi seara”. Mai multe detalii despre această serie de evenimente, găzduite tot de Facultatea de Filosofie prin Centrul său de Cercetare ȋn Etica Aplicată, puteți găsi aici: https://www.ccea.ro/dezbaterile-ceea-program-semestrul-i-2022-2023/

„Cît de mult ne pot consola filosofii?” de Emilian Mihailov

Emilian Mihailov scrie despre puterea de consolare a filosofiei în cel mai nou dosar Dilema Veche:
În intimitatea scrisorilor oamenii își aleg mult mai atent cuvintele decît în opera publicată. Acesta este unul din motivele pentru care scrierile academice sînt scrise adesea inuman de parcă n-ar fi adresate nimănui. (…) Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă. Vor trebui astfel să lucreze la propria empatie pentru a ști cum să ia durerea cu mîna.

Decontare abonamente STB studenți – februarie 2023

BENEFICIARI

Beneficiază de decontarea abonamentelor de transport STB studenții înmatriculați pe locuri finanțate de la buget, la forma de învățământ cu frecvență (IF), în vârstă de până la 26 de ani.

Se decontează doar abonamentele achiziționate pentru perioada în care se desfășoară activitățile didactice, inclusiv sesiunile de examene.

Nu se decontează abonamentele comune (STB/Metrorex)

DOCUMENTE

Pentru decontarea abonamentelor STB, trebuie să depuneți, fizic, la secretariatul facultății următoarele documente:

–      cardul de călătorie STB, în original și copie (copia se depune pentru decont; seria cardului trebuie să corespundă cu cea a bonului fiscal)

–      bonul fiscal de achiziționare a abonamentului STB, în original, ștampilat pe verso de către emitent (abonamentul trebuie să fie expirat la data depunerii)

–      copie carnet student sau legitimație de transport

–      copie carte de identitate (CI)

–      declarație consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal în vederea decontării (se depune o singură dată la prima decontare)

–      extrasul de cont al studentului (se depune o singură dată la prima decontare sau atunci când numărul de cont se modifică).

Programul de primire a documentelor la secretariat: 6 – 9 februarie 2023, între orele 12.00-15.00.

Apariție editorială – Oana Șerban, Cultural Capital and Creative Communication. (Anti-)Modern and (Non-)Eurocentric Perspectives, Routledge, 2023

Inspired by Bourdieu’s thought, this book explores the notion of cultural capital, offering insights into its various definitions, its evolution and the critical theories that engage with it.

Designed for use by students and teachers, it addresses the limitations and expansion of Bourdieu’s theory of capital and power, considering the relationship between cultural, social and human capital, the distinctions between capital and capitalism, and the conflicts that exist among theories that have emerged in response to – or can be brought to bear on – Bourdieu’s work. Engaging with the thought of Max Weber, Fernand Braudel, Daniel Bell, Herbert Marcuse, Jean Baudrillard, Theodore Adorno, Max Horkheimer and Gilles Lipovetsky, Cultural Capital and Creative Communication represents the first book to develop a field of research and study that is devoted to cultural capital. Richly illustrated with empirical examples and offering assessment exercises, it will appeal not only to scholars and students of sociology, philosophy and social theory, but also to corporate communities who seek to develop training modules on the increase of their cultural capital. 

The book is available both as hardback and ebook and is included in the series Routledge Studies in Social and Political Thought.

Link in the first comment for orders directly from Routledge.