Oana Şerban invited to the New Books in Philosophy podcast

Oana Șerban attended the podcast New Books in Philosophy, co-hosted by Carrie Figdor, professor of philosophy at Iowa University. This special episode is a discussion on Oana Șerban`s latest book, After Thomas Kuhn. The structure of aesthetic revolutions, published by De Gruyter. NBiP is one of the most popular podcasts in the New Books Network, with over 8,000 downloads in the initial month after posting alone.

The full episode of this special podcast is available here: https://newbooksnetwork.com/after-thomas-kuhn-the-structure-of-aesthetic-revolutions

Academician Mircea DUMITRU invitat la Conferințele Operei Naționale București

Mircea Dumitru este nu doar fost rector al Universității din București, fost ministru al Educației, dar este și un violonist care a convertit pasiunea pentru muzica clasică în pasiune pentru muzica ideilor, în special pentru metafizică, logică și filosofia limbajului. Are un doctorat în logică la Universitate Tulane din New Orleans și un altul în filosofie la Universitatea din București. A publicat și a editat nenumărate cărți și lucrări de filosofie, atât în țară, cât și în străinătate. Una dintre ultimele cărți pe care le-a editat este Metaphysics, Meaning, and Modality, apărută în 2019, la Oxford University Press.

A fost profesor invitat la mai multe universități prestigioase din lume, printre care Universitatea din Helsinki, City University of New York şi New York University. A primit mai multe premii, distincții și titluri, ultima distincție primită fiind aceea de „Officier de l’Ordre du Mérit“, acordată de statul francez.

Mircea Dumitru a fost decan al Facultății de Filosofie, Rector al Universității din București și Ministru al Educației și Cercetării. Mircea Dumitru  a deținut funcția de Președinte al European Society of Analytic Philosophy, iar între anii 2017-2020 a fost președinte al International Institute of Philosophy. În prezent este conducătorul Comisiei Fulbright România, vicepreședinte al Academiei Române și preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie din Academie, precum şi director al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu Motru“.

Opera Națională București anunță lansarea, începând cu luna ianuarie 2023, a unui program de conferințe și dezbateri lunare, intitulat Conferințele Operei Naționale București. Această serie de întâlniri va aduce în fața publicului cele mai importante personalități intelectuale, artistice și universitare ale societății românești. Conferințele se vor desfăşura lunar, în Sala Mare a Operei Naționale București. Scopul Conferințelor Operei Naționale București va fi să să stimuleze dialogul intelectual și diversitatea de idei, prin crearea unui spațiu de referință al dezbaterilor culturale din România

Temele discutate vor fi variate, acoperind o multitudine de domenii, de la muzică la literatură și filosofie, de la teatru la științe exacte. Deşi subiectele de discuţie vor fi dintre cele mai diverse, toate au în comun aceeași dorință: de a formula întrebări incitante şi de a oferi prilejul pentru răspunsuri relevante la unele dintre cele mai importante provocări ale condiției umane, ale culturii universale și naționale.

Fie că vor trata subiecte care vizează trecutul, prezentul sau viitorul apropiat, conferințele vor avea două mize actuale: modul în care ne înţelegem pe noi înşine şi modul în care înţelegem lumea în această epocă, cea mai bogată în informaţii perioadă din istoria omenirii, dar totodată cea mai predispusă la confuzie, ignoranță și la atracția față de false repere.

Prima conferință va avea loc pe 17 ianuarie, de la orele 18.30 și îl va avea ca invitat pe academicianul Mircea Dumitru, filosof și logician, vicepreședinte al Academiei Române, profesor universitar al Facultății de Filosofie a Universității din București, autor prolific, cu o carieră universitară de peste 30 de ani.

Acesta va susține o prelegere intitulată „Muzică și filosofie”, în care va explora legăturile profunde și incitante dintre arta sunetelor și reflecția filosofică. Alocuțiunea va fi urmată de un dialog cu gazdele evenimentului, dirijorul Daniel Jinga, directorul general al Operei Naționale București și lectorul universitar Daniel Nica, coordonatorul programului de conferințe al Operei.

Provocarea pe care o lansează Mircea Dumitru este dublă: pe de o parte să evidențieze conexiunea adâncă dintre muzică și filosofie, iar, pe de alta, să sublinieze necesitatea educației muzicale, ca ingredient al formării unei personalități armonioase, aflate în slujba binelui public.

Acad. Gheorghe Vlăduțescu, omagiat la împlinirea a 85 de ani de viață

A apărut de curând la prestigioasa Editură a Academiei Române, volumul omagial Istoria filosofiei ca hermeneutică. Studii și eseuri în onoarea profesorului Gheorghe Vlăduțescu, Oana Vasilescu, Ion Tănăsescu, Mircea Dumitru (editori), dedicat împlinirii anul acesta a 85 de ani de viață ai Acad. Gheorghe Vlăduțescu, personalitate marcantă a filosofiei de la noi din țară. Fapt cu totul remarcabil, mai mult de 60 de ani din aceștia au constituit activitate pedagogică neîntreruptă a Domniei sale la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București. Colectivul Facultății de Filosofie îl felicită pe Dl Acad. Gheorghe Vlăduțescu și îi urează pe această cale „La mulți și fericiți ani!”, cu convingerea că va rămâne și pe viitor un membru exemplar, prin erudiție și dedicare, al comunității noastre academice.

La volumul omagial au contribuit, alături de alte personalități ale filosofiei și culturii românești, foști și actuali colegi de-ai noștri de la Facultatea de Filosofie, mulți dintre aceștia studenți ai Profesorului Gheorghe Vlăduțescu. Îi amintim aici pe Acad. Mircea Dumitru (care semnează și un emoționant „Cuvânt înainte”), Acad. Vasile Tonoiu, Prof. Dr. Viorel Cernica, Prof. Dr. Sabin Totu sau Prof. Dr. Mihaela Pop.

Lect. Dr. MIhaela Constantinescu invitată a emisiunii „Izvoare de filosofie”

Ediția din 09 decembrie 2022, ora 21.10

Aristotel și inteligența artificială. Cum ne poate ajuta etica aristotelică astăzi?

Trăim într-o lume în care inteligența artificială este deja parte a vieții fiecăruia dintre noi, fie că suntem conștienți acest lucru, fie că nu. O găsim în telefoanele noastre mobile, în ceasurile inteligente pe care le purtăm la mână, în software-ul mașinilor noastre și, de asemenea, în multe  dintre site-urile pe care le accesăm pe internet. Tocmai de aceea, se formulează din ce în ce mai multe îngrijorări privitoare la modul în care datele noastre sunt procesate de acești algoritmi inteligenți, la încrederea pe care o putem avea în inteligența artificială, precum și la consecințele integrării acestor tehnologii în viețile noastre. 
Toate aceste provocări pun la încercare cadrele morale tradiționale și, tocmai de aceea,  cercetătorii din etica aplicată se află în căutarea unor modalități în care anumite principii etice pot fi implementate în dezvoltarea și funcționarea sistemelor de inteligența artificială. Putem „algoritmiza” etica? Putem implementa filtre etice în algoritmii de inteligență artificială? Poate inteligența artificială fi un agent moral în sensul aristotelic al cuvântului?  
Acestea sunt întrebările pornind de la care vom începe discuția din această săptămână despre modul în care putem aplica etica lui Aristotel la lumea inteligenței artificiale. Ca invitați în studioul Radio România Cultural îi vom avea pe trei dintre membrii proiectului de cercetare CoMoRe („Responsabilitate morală colectivă: de la organizații la sisteme artificiale. O re-evaluare a cadrului Aristotelic” ), un proiect ambițios ce își propune să studieze modurile în care cadrele etice aristotelice ne pot ajuta sa dezvoltăm o etică a inteligenței artificiale.

Mihaela Constantinescu este coordonatoare a proiectului CoMoRe, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București  și director executiv al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA).  

Cristina Voinea este doctor în filosofie și asistent universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane, din cadrul Academiei de Studii Economice. În cercetare, Cristina urmărește felul în care noile tehnologii influențează viețile noastre morale, lucrând la confluența mai multor domenii, precum etica și politica noilor tehnologii sau psihologia morală.

Radu Uszkai este asistent universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane (Academia de Studii Economice) și cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA). În prezent, activitatea sa de cercetare se concentrează pe etica și politica noilor tehnologii, etica drepturilor de autor și filosofia culturii pop.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Premii ale Academiei Române conferite Profesorilor Laurențiu STAICU și Viorel VIZUREANU

Mâine, 7 decembrie 2022, începând cu ora 10.00, va avea loc ceremonia de decernare a premiilor Academiei Române pentru anul 2020.

În cadrul acestei ceremonii, colegii noștri, Laurențiu Staicu și Viorel Vizureanu, vor primi Premiul „Ion Petrovici“, pentru lucrarea „Socrate în blugi sau filosofia pentru adolescenţi”, respectiv Premiul „Mircea Florian“, pentru lucrarea „Intuiţionismul matematic. Interpretări filosofice”.

Pentru detalii accesați https://acad.ro/evenimente/evenimente/2022/53_eveniment.html

O delegație a Facultății de Filosofie a Universității din București, întrevedere cu rectorul Universității de Stat din Moldova, conf. univ. dr. Igor Șarov

O delegație a Facultății de Filosofie a Universității din București, alcătuită din conf. univ. dr. Cristian Iftode, director al Departamentului de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei, și lect. univ. dr. Laurențiu Gheorghe, a avut o întrevedere cu rectorul Universității de Stat din Moldova, conf. univ. dr. Igor Șarov. La întâlnire au mai participat, în calitate de reprezentanți ai Facultății de Istorie și Filosofie a USM, conf. univ. dr. Dumitru Dodul, director al Departamentului de Filosofie și Antropologie și lect. univ. Alexandru Lupușor.

În cadrul discuției, au fost abordate atât proiectele de colaborare dintre cele două instituții aflate deja în desfășurare, cât și cele care urmează a fi demarate.

O atenție deosebită a fost acordată măsurilor de consolidare și de diversificare a activităților în cadrul programului de master cu diplomă dublă Istoria și circulația ideilor filosofice (Universitatea din București) și Filosofii contemporane (Universitatea de Stat din Moldova).

Participanții la discuții au subliniat importanța transferului de experiență și bune practici în instruirea specialiștilor în domeniul filosofiei și oportunitatea participării și dezvoltării în comun a unor proiecte desfășurate la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, au fost identificate o serie de aspecte ale cooperării care, transpuse în obiective și acțiuni concrete, au scopul de a contribui la implementarea agendei comune.

Vizita face parte dintr-o serie de întâlniri periodice menite să contribuie la întărirea legăturilor dintre Universitatea din București și Universitatea de Stat din Moldova. Astfel, în perioada 29-30 iunie 2021, o delegație a Universității din București a realizat o vizită oficială la Universitatea de Stat din Moldova. Întrevederea a venit în continuarea unei îndelungate tradiții de colaborare între cele două instituții de învățământ și ca răspuns la vizita pe care rectorul Universității de Stat din Moldova, prof. univ. dr. Igor Şarov, a făcut-o la Universitatea din București în perioada 27-29 ianuarie 2021

Sursa: https://unibuc.ro/o-delegatie-a-facultatii-de-filosofie-a-universitatii-din-bucuresti-intrevedere-cu-rectorul-universitatii-de-stat-din-moldova-conf-univ-dr-igor-sarov/