Acad. Gheorghe Vlăduțescu, omagiat la împlinirea a 85 de ani de viață

A apărut de curând la prestigioasa Editură a Academiei Române, volumul omagial Istoria filosofiei ca hermeneutică. Studii și eseuri în onoarea profesorului Gheorghe Vlăduțescu, Oana Vasilescu, Ion Tănăsescu, Mircea Dumitru (editori), dedicat împlinirii anul acesta a 85 de ani de viață ai Acad. Gheorghe Vlăduțescu, personalitate marcantă a filosofiei de la noi din țară. Fapt cu totul remarcabil, mai mult de 60 de ani din aceștia au constituit activitate pedagogică neîntreruptă a Domniei sale la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București. Colectivul Facultății de Filosofie îl felicită pe Dl Acad. Gheorghe Vlăduțescu și îi urează pe această cale „La mulți și fericiți ani!”, cu convingerea că va rămâne și pe viitor un membru exemplar, prin erudiție și dedicare, al comunității noastre academice.

La volumul omagial au contribuit, alături de alte personalități ale filosofiei și culturii românești, foști și actuali colegi de-ai noștri de la Facultatea de Filosofie, mulți dintre aceștia studenți ai Profesorului Gheorghe Vlăduțescu. Îi amintim aici pe Acad. Mircea Dumitru (care semnează și un emoționant „Cuvânt înainte”), Acad. Vasile Tonoiu, Prof. Dr. Viorel Cernica, Prof. Dr. Sabin Totu sau Prof. Dr. Mihaela Pop.

Lect. Dr. MIhaela Constantinescu invitată a emisiunii „Izvoare de filosofie”

Ediția din 09 decembrie 2022, ora 21.10

Aristotel și inteligența artificială. Cum ne poate ajuta etica aristotelică astăzi?

Trăim într-o lume în care inteligența artificială este deja parte a vieții fiecăruia dintre noi, fie că suntem conștienți acest lucru, fie că nu. O găsim în telefoanele noastre mobile, în ceasurile inteligente pe care le purtăm la mână, în software-ul mașinilor noastre și, de asemenea, în multe  dintre site-urile pe care le accesăm pe internet. Tocmai de aceea, se formulează din ce în ce mai multe îngrijorări privitoare la modul în care datele noastre sunt procesate de acești algoritmi inteligenți, la încrederea pe care o putem avea în inteligența artificială, precum și la consecințele integrării acestor tehnologii în viețile noastre. 
Toate aceste provocări pun la încercare cadrele morale tradiționale și, tocmai de aceea,  cercetătorii din etica aplicată se află în căutarea unor modalități în care anumite principii etice pot fi implementate în dezvoltarea și funcționarea sistemelor de inteligența artificială. Putem „algoritmiza” etica? Putem implementa filtre etice în algoritmii de inteligență artificială? Poate inteligența artificială fi un agent moral în sensul aristotelic al cuvântului?  
Acestea sunt întrebările pornind de la care vom începe discuția din această săptămână despre modul în care putem aplica etica lui Aristotel la lumea inteligenței artificiale. Ca invitați în studioul Radio România Cultural îi vom avea pe trei dintre membrii proiectului de cercetare CoMoRe („Responsabilitate morală colectivă: de la organizații la sisteme artificiale. O re-evaluare a cadrului Aristotelic” ), un proiect ambițios ce își propune să studieze modurile în care cadrele etice aristotelice ne pot ajuta sa dezvoltăm o etică a inteligenței artificiale.

Mihaela Constantinescu este coordonatoare a proiectului CoMoRe, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București  și director executiv al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA).  

Cristina Voinea este doctor în filosofie și asistent universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane, din cadrul Academiei de Studii Economice. În cercetare, Cristina urmărește felul în care noile tehnologii influențează viețile noastre morale, lucrând la confluența mai multor domenii, precum etica și politica noilor tehnologii sau psihologia morală.

Radu Uszkai este asistent universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane (Academia de Studii Economice) și cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA). În prezent, activitatea sa de cercetare se concentrează pe etica și politica noilor tehnologii, etica drepturilor de autor și filosofia culturii pop.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Premii ale Academiei Române conferite Profesorilor Laurențiu STAICU și Viorel VIZUREANU

Mâine, 7 decembrie 2022, începând cu ora 10.00, va avea loc ceremonia de decernare a premiilor Academiei Române pentru anul 2020.

În cadrul acestei ceremonii, colegii noștri, Laurențiu Staicu și Viorel Vizureanu, vor primi Premiul „Ion Petrovici“, pentru lucrarea „Socrate în blugi sau filosofia pentru adolescenţi”, respectiv Premiul „Mircea Florian“, pentru lucrarea „Intuiţionismul matematic. Interpretări filosofice”.

Pentru detalii accesați https://acad.ro/evenimente/evenimente/2022/53_eveniment.html

O delegație a Facultății de Filosofie a Universității din București, întrevedere cu rectorul Universității de Stat din Moldova, conf. univ. dr. Igor Șarov

O delegație a Facultății de Filosofie a Universității din București, alcătuită din conf. univ. dr. Cristian Iftode, director al Departamentului de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei, și lect. univ. dr. Laurențiu Gheorghe, a avut o întrevedere cu rectorul Universității de Stat din Moldova, conf. univ. dr. Igor Șarov. La întâlnire au mai participat, în calitate de reprezentanți ai Facultății de Istorie și Filosofie a USM, conf. univ. dr. Dumitru Dodul, director al Departamentului de Filosofie și Antropologie și lect. univ. Alexandru Lupușor.

În cadrul discuției, au fost abordate atât proiectele de colaborare dintre cele două instituții aflate deja în desfășurare, cât și cele care urmează a fi demarate.

O atenție deosebită a fost acordată măsurilor de consolidare și de diversificare a activităților în cadrul programului de master cu diplomă dublă Istoria și circulația ideilor filosofice (Universitatea din București) și Filosofii contemporane (Universitatea de Stat din Moldova).

Participanții la discuții au subliniat importanța transferului de experiență și bune practici în instruirea specialiștilor în domeniul filosofiei și oportunitatea participării și dezvoltării în comun a unor proiecte desfășurate la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, au fost identificate o serie de aspecte ale cooperării care, transpuse în obiective și acțiuni concrete, au scopul de a contribui la implementarea agendei comune.

Vizita face parte dintr-o serie de întâlniri periodice menite să contribuie la întărirea legăturilor dintre Universitatea din București și Universitatea de Stat din Moldova. Astfel, în perioada 29-30 iunie 2021, o delegație a Universității din București a realizat o vizită oficială la Universitatea de Stat din Moldova. Întrevederea a venit în continuarea unei îndelungate tradiții de colaborare între cele două instituții de învățământ și ca răspuns la vizita pe care rectorul Universității de Stat din Moldova, prof. univ. dr. Igor Şarov, a făcut-o la Universitatea din București în perioada 27-29 ianuarie 2021

Sursa: https://unibuc.ro/o-delegatie-a-facultatii-de-filosofie-a-universitatii-din-bucuresti-intrevedere-cu-rectorul-universitatii-de-stat-din-moldova-conf-univ-dr-igor-sarov/ 

Lect. Dr. Oana Șerban invitată a emisiunii „Izvoare de filosofie”

Ediția din 20 mai 2022, ora 21.10

Potențialul terapeutic al artei în societatea actuală

Fiind una dintre cele mai vechi preocupări umane, arta și-a asumat, de-a lungul timpului, mai multe roluri. De la rolul spiritual al artei creștine, până la arta văzută, în contextul gândirii moderne, ca sursa de plăcere dezinteresată, sensul activităților artistice a fost tot timpul subiect de meditație pentru filosofi și nu numai.

Unul dintre rolurile fundamentale ale artei, asupra căruia gânditorii au reflectat încă din Antichitatea grecească, este însă cel terapeutic. Fie că este vorba despre muzica văzută ca medicament pentru suflet de către Platon sau despre purificarea sentimentelor prin reprezentațiile scenice tragice care apare la Aristotel, potențialul terapeutic al experiențelor estetice a fost o temă centrală a filosofiei din toate timpurile.

Tocmai de aceea, merită să redeschidem această temă perenă de reflecție și să ne întrebăm cum mai putem gândi arta în contextul societății actuale și care sunt traumele pe care ea ne poate ajuta să le vindecăm. Mai are arta contemporană capacitatea de a dezvolta mecanisme de reziliență și empatice? Care sunt valențele curative ale artei? Care este originea acestui potențial curativ al artelor?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea din această săptămână  

Vă așteptăm să vă alăturați acestei incursiuni în etica circulației informațiilor pe internet, ca de obicei, vineri, pe data de 20 Mai, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 

Lect. Dr. Constantin VICĂ invitat al emisiunii „Izvoare de filosofie”

Ediția din 13 mai, ora 21.10

Înapoi la Paideia. Viitorul învățământului filosofic în România

Încă de la primele modele educaționale ale Antichității clasice, filosofia a jucat un rol central în formarea tinerilor. Alături de activitățile sportive și de educația științifică, ea a fost unul dintre pilonii centrali ai idealului paideic grecesc. Odată cu trecerea timpului însă, diverse discipline ale științelor moderne, de la antropologie la psihologie și de la sociologie la fizică, au preluat din subiectele care, în mod tradițional, cădeau sub autoritatea filosofiei.

            Tocmai de aceea, pentru emisiunea din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre starea actuală a învățământului filosofic și despre soluțiile care ar putea fi aplicate în viitor în vederea îmbunătățirii acesteia. Care este rolul filosofiei în învățământul preuniversitar și universitar? Care sunt abilitățile pe care elevii și studenții le dobândesc pe urma studiului filosofiei? De ce este necesar să regândim sistemul de învățământ pe modelul paideei grecești?

            Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția din această săptămână de la Izvoare de filosofie, alături de Constantin Vică, lector universitar doctor al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și cercetător al „Centrului de cercetare în etica aplicată” (CCEA).

            Vă așteptăm să vă alăturați acestei incursiuni în etica circulației informațiilor pe internet, ca de obicei, vineri, pe data de 13 Mai, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro