Efortul de înțelegere a artelor a fost, încă de la începuturi, o piatră de încercare pentru orice teorie filosofică. Privit în complexitatea sa, acest fenomen pare adesea că se sustrage unei înțelegeri plenare și fără rest, motiv pentru care dezbaterile privitoare la artă au fost, în fiecare epocă, prezente în agenda culturală a gândirii occidentale. Acest lucru este cu atât mai valabil în lumea contemporană, unde fenomenul artei dobândește ramificații complexe, aflate la intersecția teoriei artei, cu filosofia, teoria politică și economia. Tocmai de aceea, pentru a înțelege felul de a fi al artei moderne și contemporane, trebuie să recurgem la o explorare interdisciplinară, în care arta este văzută, atât ca un fenomen pluri-perspectival, aflat la intersecția mai multor domenii de studiu.

Pentru ediția din această săptămână vă propunem o dezbatere despre modul în care capitalismul și manifestările sale artistice au schimbat raportarea noastră la artă și la creativitate în genere, provocând ceea ce poate fi numită o „dez-estetizare a artei”, adică o părăsire a idealurilor estetice tradiționale, în favoarea artei văzute ca bun de consum în cadrul unei societăți care se organizează în jurul principiilor capitalismului. Care este rolul artei în societatea actuală? Cum poate fi gândită arta ca „bun de consum”? Ce legătură există între dez-estetizarea artei și estetizarea lumii în care trăim?

Acestea sunt întrebările pornind de la care începem discuția de vineri seară alături de invitata noastră din această săptămână, Oana Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la celebra editură internațională Routledge, a volumului Cultural Capital and Creative Communication. (Anti-)Modern and (Non-)Eurocentric Perspectives, semnat chiar de invitata noastră din această săptămână.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe 3 martie, începând cu ora 21.10, pe undele radiofonice ale Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Trăim într-o lume în care inteligența artificială este deja parte a vieții fiecăruia dintre noi, fie că suntem conștienți acest lucru, fie că nu. O găsim în telefoanele noastre mobile, în ceasurile inteligente pe care le purtăm la mână, în software-ul mașinilor noastre și, de asemenea, în multe  dintre site-urile pe care le accesăm pe internet. Tocmai de aceea, se formulează din ce în ce mai multe îngrijorări privitoare la modul în care datele noastre sunt procesate de acești algoritmi inteligenți, la încrederea pe care o putem avea în inteligența artificială, precum și la consecințele integrării acestor tehnologii în viețile noastre. 
Toate aceste provocări pun la încercare cadrele morale tradiționale și, tocmai de aceea,  cercetătorii din etica aplicată se află în căutarea unor modalități în care anumite principii etice pot fi implementate în dezvoltarea și funcționarea sistemelor de inteligența artificială. Putem „algoritmiza” etica? Putem implementa filtre etice în algoritmii de inteligență artificială? Poate inteligența artificială fi un agent moral în sensul aristotelic al cuvântului?  
Acestea sunt întrebările pornind de la care vom începe discuția din această săptămână despre modul în care putem aplica etica lui Aristotel la lumea inteligenței artificiale. Ca invitați în studioul Radio România Cultural îi vom avea pe trei dintre membrii proiectului de cercetare CoMoRe („Responsabilitate morală colectivă: de la organizații la sisteme artificiale. O re-evaluare a cadrului Aristotelic” ), un proiect ambițios ce își propune să studieze modurile în care cadrele etice aristotelice ne pot ajuta sa dezvoltăm o etică a inteligenței artificiale.

Mihaela Constantinescu este coordonatoare a proiectului CoMoRe, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București  și director executiv al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA).  

Cristina Voinea este doctor în filosofie și asistent universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane, din cadrul Academiei de Studii Economice. În cercetare, Cristina urmărește felul în care noile tehnologii influențează viețile noastre morale, lucrând la confluența mai multor domenii, precum etica și politica noilor tehnologii sau psihologia morală.

Radu Uszkai este asistent universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane (Academia de Studii Economice) și cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA). În prezent, activitatea sa de cercetare se concentrează pe etica și politica noilor tehnologii, etica drepturilor de autor și filosofia culturii pop.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 

Realizator: Cornel-Florin Moraru