Colegul nostru, conf. dr. Sorin Costreie, va susține o conferință la Academia Română în cadrul proiectului Ora de Știință

Leibniz și infinitatea lumii

Moderator:
Acad. Marius Andruh, vicepreședinte al Academiei Române

Preocupat de interpretarea infinitului ca una dintre cele mai provocatoare, stranii şi periculoase idei din istoria omenirii, profesorul Sorin Costreie își construiește expunerea pornind de la câteva întrebări care au incitat reflecția filosofică și cercetarea științifică de-al lungul secolelor: Este universul infinit? Cum putem gândi cu ajutorul unei minţi finite infinitatea lumii? Poate fi infinitul îmblânzit matematic? Leibniz și Newton au domesticit infinitul prin calculul infinitezimal, iar aceasta a fost o mare izbândă în matematică, știință şi tehnologie. Timpul putea fi, în sfârșit, integrat în calculele matematice şi, după 2500 de ani, rezolvate paradoxurile lui Zenon.

Profesorul Costreie consideră că, din punct de vedere filosofic, eroul infinității lumii rămâne Leibniz. El a conceput o matematică şi o filosofie a infinitului. Conferința este dedicată viziunii filosofului german asupra infinitului şi modului în care Leibniz l-a integrat în gândirea noastră.

Sorin Costreie este conferențiar la Departamentul de Filosofie teoretică, Universitatea din București. Deține un doctorat în filosofie la Universitatea din București (2007), cu o teză în filosofia matematicii, a urmat studii doctorale și la University of Western Ontario în filosofia limbajului (2000-2008). Contribuțiile sale (articole, cărți și volume editate) au fost publicate de Routledge, Springer, Oxford University Press, Taylor & Francis, Elsevier, Humanitas, Editura Universității din București.

A beneficiat de burse și stagii de cercetare pentru perioade îndelungate în Canada, SUA, Germania, Spania și Italia. În ultima perioadă și-a concentrat interesele de cercetare asupra cogniției matematice, gândirii critice și științelor umaniste medicale. Este membru al mai multor asociații profesionale, în prezent fiind membru în Comitetul de Coordonare al CIVIS – Alianța Universitară Europeană și coordonatorul alianței la nivelul Universității din București, precum și președintele UNICA – Rețeaua Universităților din Capitalele Europei.

Conferința poate fi urmărită în direct pe canalul Youtube al Academiei: https://www.youtube.com/@academiaromana8832/streams

Sursa: https://acad.ro/evenimente/evenimente/2025/11_oraStiinta_SCostreie.html

Expoziția „Timpul Obiectelor Ascuțite”, organizată de Centrul pentru Filosofie și Artă în colaborare cu galeria 1001 Arte

Expoziția „Timpul Obiectelor Ascuțite”, organizată de Centrul pentru Filosofie și Arte în colaborare cu galeria 1001 Arte, aduce în prim-plan lucrările a 18 artiști care explorează impactul imaginilor violente din mediul virtual și al atmosferei tensionate din societate asupra percepției noastre asupra lumii.
Miza nu este doar una artistică și terapeutică, ci ține și de nevoia de solidaritate și comunicare între practica artistică și cea filosofică, motiv pentru care lansăm un concurs de eseuri pentru studenți legat de temele abordate în lucrările expuse, o oportunitate de a reflecta asupra modului în care arta poate servi ca un instrument de analiză și înțelegere a realității complexe în care trăim, iar gândirea critică aplicată poate face lumină în oceanul de misticism și dezinformare al marketingului digital contemporan. Artiștii expozanți sunt:

  • Benterez
  • Beaver
  • Teodor Teofil Baciu
  • Radu Carp
  • Mihai Coltofean
  • Ștefan Eșanu
  • Bianca Ferăstrău
  • Adelina Gavrilă
  • Theodor Grigoraș
  • Andreea Greenhalgh
  • Daniel Greenhalgh
  • Bogdan Mateiaș
  • Adrian Pascu
  • Alexandru Potecă
  • Alexandru Ranga
  • Cristian Răduță
  • Irina Tănase

Expoziția va fi inaugurată de Viorel Vizureanu, Cristian Iftode, Constantin Vică, Dan Popescu, Laurențiu Gheorghe și Cristian Cojanu, coordonatorii proiectului. Eseurile premiate vor fi adăugate în albumul de artă al Centrului de Filosofie și Arte care conține și contribuțiile din expozițiile precedente „Arta Sunt Eu” și „Good Girls Imaginarium”, iar expoziția va pleca în 15 iulie spre Paris unde va reprezenta arta românească la Rivoli 59 până pe 5 august. Publicul este invitat să descopere pe lângă lucrările de artă expuse în Facultatea de Filosofie, seria de picturi murale din exteriorul clădirii și planurile pentru parcul de sculptură aflat în lucru și să se implice în proiectele Centrului pentru Filosofie și Arte, contactându-i pe cei doi coordonatori la adresele de email:
laurentiu.gheorghe@filosofie.unibuc.ro și Cristi@1001arte.ro .

Colegul nostru, lect. univ. dr. Laurențiu Gheorghe, invitat la Radio România Cultural în cadrul emisiunii Credință și cunoaștere din 09.03.2025

Colegul nostru, lect. univ. dr. Laurențiu Gheorghe, a fost în direct duminică, la ora 23:30, la Radio România Cultural, în emisiunea Credință și cunoaștere, realizată de Cristian Curte, vorbind pe tema Ortodoxie și democrație.

În conștiință noastră de oameni post moderni s-a înrădăcinat o idee, care e destul de recenta – aceea a separației totale dintre sfera religioasa și sfera publica. De vreme ce Romania e un stat laic, spun mulți, în paranteza fie spus, nu au dreptate, tara noastră nu e laica, ci neutra religios, atunci credință nu poate fi publica, ci în inima fiecăruia. Aud destul de des că eu am credință în inima mea, implicit că e o impietate vecina cu impudoarea exhibarea ei. Pe cale de consecință orice alăturare intre religie și politica e nu doar dăunătoare statului, ci și credinței. Cu toate acestea exista încă din zorii creștinismului o raportare a credinței la sfera politica. Mântuitorul însuși discuta cu ucenicii despre taxe și stăpânirea romana, spunându-le să îi dea Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu, iar lui Pilat din Pont îi spune că împărăția Lui nu e din lumea aceasta. Adică Hristos are în vedere o separare intre cele doua sfere, care, prin însăși definirea ei, implica o forma de teologie politica sau de politica a teologiei. Venind în prezent, pentru că ortodoxia este la noi confesiunea majoritara, adesea s-au născut întrebări legate de compatibilitatea sau incompatibilitatea dintre ortodoxie și modernitate sau mai direct dintre ortodoxie și sistemul democratic. Pentru a mă și ne lamuri daca exista sau nu aceasta compatibilitate am invitat în aceasta seara la microfon un profesor de filosofie. Dl Laurențiu Gheorghe este lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, une preda filosofie politica și etica, iar pe lângă licență în filosofie are și una în teologie ortodoxa.

https://www.radioromaniacultural.ro/emisiuni/credinta-si-cunoastere/ 

Lect. dr. Oana ȘERBAN invitată la SMARTJOB, podcastul EUROPA LIBERĂ ROMÂNIA

Oamenii nu mai dau doi bani pe adevăr. Falimentul democrației e la ușă

Oana Șerban vorbește la SmartJob despre singurătate într-o lume care trăiește o criză de sens, de adevăr, de cunoaștere. Oamenii sunt preocupați mai degrabă de emoțiile din jurul faptelor: „De unde știi că nu ești mințit în social media? Ține de demnitatea umană să ai pretenția să nu fii mințit.”

Lect. dr. Oana ȘERBAN invitată a emisiunii „Izvoare de filosofie” din 28 februarie 2025

Ediția din 28 februarie, ora 21.10

Estetica Mărturiilor în Epoca Post-Holocaust

Anul acesta se fac 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz și, dincolo de impactul politic, social și istoric al acestui eveniment teribil al secolului al XX-lea, putem vorbi și despre un impact major asupra artei. În ultimele decenii, din ce în ce mai multe romane, filme, documentare și expoziții de arte vizuale ilustrează în mod estetic mărturiile supraviețuitorilor și oferă noi și noi perspective asupra ororilor înfăptuit de regimul nazist.

Astfel se ridică însă, din perspectivă filosofică, anumite aporii care merită adresate cu urgență. Cum putem vorbi despre evenimentele de la Auschwitz? Care este modalitatea optimă de lucru cu arhivele de mărturii pe care le avem la dispoziție? Cum împăcăm caracterul intrinsec subiectiv al mărturiilor cu nevoia noastră de a avea o imagine obiectivă asupra celor întâmplate în lagăre?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care le vom explora în ediția noastră din această săptămână, alături de Oana Camelia Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice și directoare a proiectului de cercetare BioArt – Arta biopolitică în era post-holocaust: Perspective filosofice despre mărturii estetizate, Estetica politizată și viață pură.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Colega noastră, lect. univ. dr. Oana Șerban, despre post-adevăr – un nou episod din campania „Scurt/2: Dicționar de vorbe folosite în exces”

„Cultura post-adevărului presupune un respect mai redus pentru adevăr și o atenție mai mare către retorica, euristica și forma discursurilor pătimașe rostite în sfera publică.”

Într-un nou episod din seria „Scurt/2”, colega noastră, Oana Șerban, analizează cultura post-adevărului și impactul acesteia asupra societății contemporane.

Episodul face parte din campania „Scurt/2: Dicționar de vorbe folosite în exces”, un proiect marca Veioza Arte, derulat în cadrul inițiativei „Împreună pentru o societate diversă”, implementată cu sprijinul Cantonului Basel-Stadt, Elveția, și administrată de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.