Luni, 28 aprilie, a avut loc la Bruxelles evenimentul de lansare a rețelei „Ambasadori pentru ERC”, inițiativă comună a Consiliului European pentru Cercetare (ERC) și Asociației Beneficiarilor de Granturi ERC (AERG), ce are ca scop susținerea cercetării de frontieră în statele membre ale Uniunii Europene și țările asociate programului Horizon Europe. În cadrul evenimentului, Mihaela Constantinescu, director executiv al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, a fost desemnată Ambasador ERC din partea României.

Organizat în cadrul reuniunii plenare a Consiliului Științific ERC și cu participarea Președintei ERC, Maria Leptin, evenimentul oficial de lansare a rețelei „Ambasadori pentru ERC” a reunit ambasadorii desemnați la nivelul statelor europene pentru a promova cercetarea de frontieră. Ambasadorii ERC au fost desemnați în urma unei selecții competitive din rândul beneficiarilor prestigioaselor granturi de cercetare de frontieră acordate de Consiliul European de Cercetare. Aceștia vor avea rolul de a susține și promova importanța finanțării cercetării de frontieră în rândul decidenților politici, mass-media și comunităților locale.

Inițiativa „Ambasadori pentru ERC” reunește efortul comun al Consiliul European de Cercetare (ERC – European Research Council) și al Asociației Beneficiarilor de Granturi ERC (AERG – Association of ERC Grantees). ERC este principala instituție europeană de finanțare a cercetării de frontieră, ce promovează excelența științifică în toate domeniile de cercetare prin patru scheme principale de granturi ERC (Starting Grants, Consolidator Grants, Advanced Grants și Synergy Grants). Organizația non-profit AERG reunește cercetători excepționali, foști și actuali beneficiari ai granturilor ERC, provenind din peste 10.000 de experți de top din întreaga Europă. Mai multe detalii despre inițiativa „Ambassadors for the ERC Network” pot fi consultate aici.

Mihaela Constantinescu este lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București și director executiv al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA). În anul 2023 a obținut o finanțare de 1,5 milioane euro în cadrul competiției ERC Starting Grants pentru proiectul de cercetare avataResponsibility („Avatar agency. Moral responsibility at the intersection of individual, collective, and artificial social entities in emergent avatar communities”). Implementat la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată în perioada ianuarie 2024 – decembrie 2028, proiectul avataResponsibility explorează influența avatarurilor digitale și robotice bazate pe inteligență artificială asupra comportamentului moral, în raport cu practicile de atribuire a responsabilității morale individuale și colective. Detalii despre proiectul avataResponsibility sunt disponibile aici.

Cu o tradiție de două decenii, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) din cadrul Facultății de Filosofie, Universitatea din București, este singura instituție românească unde se studiază și se cercetează sistematic disciplinele etice, de la teoriile morale clasice la bioetică, etica inteligenței artificiale sau etica mediului și afacerilor. Centrul şi membrii săi îşi asumă rolul de a impulsiona dezbaterile academice și de a încuraja reflecția publică rațională asupra subiectelor de etică aplicată şi filosofie morală. Astăzi, CCEA găzduiește proiecte de cercetare de anvergură, precum avataResponsibility, proiect câștigător al prestigioasei competiții europene ERC Starting Grants.

YAE este o inițiativă dinamică și inovativă de a recunoaște la nivel european tinerii cercetători care au realizări excepționale și calități de leadership academic. YAE oferă o voce generațiilor mai tinere pentru a aduce o contribuție vitală la modelarea politicilor publice la nivelul UE în beneficiul viitorilor savanți europeni.

YAE a fost înființată oficial ca o asociație independentă a tinerilor cercetători de top din Europa în cadrul unei reuniuni constitutive care a avut loc la Bruxelles în perioada 7-8 decembrie 2012, cu sprijin logistic și financiar din partea COST Horizon Europe. În decembrie 2012, YAE a stabilit un parteneriat cu Academia Europaea (AE), forumul cel mai important de recunoaștere a excelenței științifice la nivel european.

Obiectivele YAE sunt:

• Să ofere consiliere și feedback cu privire la politica științifică în întreaga Europă, dintr-o perspectivă „mai tânără”.
• Să implice cercetătorii tineri de top în viitoarea strategie europeană de cercetare, cum ar fi planurile pe termen lung și foile de parcurs ale FSE.
• Să promoveze politicile bazate pe dovezi în toate țările europene.
• Să sprijine oameni de știință tineri din Europa în dezvoltarea lor ulterioară și în gândirea strategică a propriei discipline.
• Să creeze și să promoveze o rețea de tineri cercetători de top din toate disciplinele din Europa.

Mai multe informații despre Young Academy of Europe pot fi consultate aici.

Lect. univ. dr. Oana Șerban este cadru didactic titular al Facultății Filosofie a Universității din București (Departamentul de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei și Catedra UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernare și Dezvoltare Durabilă). Este Director executiv al CCIIF-Centrului de cercetare a istoriei şi circulaţiei ideilor filosofice. A primit distincția de Profesor Bologna de două ori, în 2018 și în 2021. Este autor al volumelor After Thomas Kuhn, The Structure of Aesthetic Revolutions (Berlin, Boston: De Gruyter, 2022), Cultural Capital and Creative Communication (Anti-)Modern and (Non-)Eurocentric Perspectives (London, New York: Routledge, 2023), Capitalismul artistic (2016) și co-editor al unor volume de estetică, filosofia culturii, istoria modernității europene, dintre care cele mai recente sunt: Rethinking Modernity, Transitions and Challenges (Cambridge, Ethics International Press), Bordering the European Identity (Bucharest University Press 2018), Octavio Paz: Culture and Modernity (Bucharest University Press, 2017), Culture and Religion in the Balkans. Philosophical Approaches (Bucharest University Press, 2015).

În prezent, este interesată de potențialul biopolitic al artei moderne, explorat într-unul dintre cele mai recente studii ale sale, publicat în volumul Philosophy and Film: Bridging Divides (ed. Christina Rawls, Diana Neiva, Steven Gouveia) (Routledge, 2019), și continuat în calitate de director al unui proiect de cercetare despre arta biopolitică post-Holocaust (Biopolitical Art in the Post-Holocaust Time). Volume în curs de apariție la Edinburgh University Press și Suny Press includ ultimele sale studii despre arta biopolitică și biopolitica italiană. Oana Șerban predă studii de Holocaust abordate ca istorie biopolitică a antisemitismului și antiumanismului. În acest sens, și-a consacrat cercetările unor teme sensibile precum impardonabilul și limitele iertării, originile totalitarismului, ospitalitatea și ostilitatea în secolul XX, estetizarea violenței, memoria culturală a minorităților transnaționale.

Mai multe informații pot fi consultate pe pagina oficială a Oanei Șerban de pe site-ul YAE.

https://yacadeuro.org/serban/