Oana Șerban vorbește la SmartJob despre singurătate într-o lume care trăiește o criză de sens, de adevăr, de cunoaștere. Oamenii sunt preocupați mai degrabă de emoțiile din jurul faptelor: „De unde știi că nu ești mințit în social media? Ține de demnitatea umană să ai pretenția să nu fii mințit.”
Anul acesta se fac 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz și, dincolo de impactul politic, social și istoric al acestui eveniment teribil al secolului al XX-lea, putem vorbi și despre un impact major asupra artei. În ultimele decenii, din ce în ce mai multe romane, filme, documentare și expoziții de arte vizuale ilustrează în mod estetic mărturiile supraviețuitorilor și oferă noi și noi perspective asupra ororilor înfăptuit de regimul nazist.
Astfel se ridică însă, din perspectivă filosofică, anumite aporii care merită adresate cu urgență. Cum putem vorbi despre evenimentele de la Auschwitz? Care este modalitatea optimă de lucru cu arhivele de mărturii pe care le avem la dispoziție? Cum împăcăm caracterul intrinsec subiectiv al mărturiilor cu nevoia noastră de a avea o imagine obiectivă asupra celor întâmplate în lagăre?
Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care le vom explora în ediția noastră din această săptămână, alături de Oana Camelia Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice și directoare a proiectului de cercetare BioArt – Arta biopolitică în era post-holocaust: Perspective filosofice despre mărturii estetizate, Estetica politizată și viață pură.
Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
Realizator: Cornel-Florin Moraru
„Cultura post-adevărului presupune un respect mai redus pentru adevăr și o atenție mai mare către retorica, euristica și forma discursurilor pătimașe rostite în sfera publică.”
Într-un nou episod din seria „Scurt/2”, colega noastră, Oana Șerban, analizează cultura post-adevărului și impactul acesteia asupra societății contemporane.
Episodul face parte din campania „Scurt/2: Dicționar de vorbe folosite în exces”, un proiect marca Veioza Arte, derulat în cadrul inițiativei „Împreună pentru o societate diversă”, implementată cu sprijinul Cantonului Basel-Stadt, Elveția, și administrată de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
Joi, 20 februarie 2025, colegul nostru Prof. univ. dr. Cristian Iftode a fost invitat la emisiunea „Intrare Liberă” de pe TVR Cultural, unde a participat la o dezbatere despre nealegerea lui Mircea Cărtărescu ca membru corespondent al Academiei Române. O discuție profundă despre criteriile recunoașterii culturale și despre climatul intelectual al societății noastre.
Alături de el s-au aflat Acad. Mircea Martin, Carmen Mușat, Florin Iaru, Lucian Nastașa-Kovacs și Ștefan Baghiu, într-un dialog moderat de Mirela Nagâț.
Dacă ați ratat emisiunea, o puteți urmări online aici.
#CristianIftode #IntrareLiberă #TVRCultural #AcademiaRomână #Cultură #MirceaCărtărescu”
Suntem încântați să anunțăm participarea colegei noastre, Oana Șerban, la evenimentul „Retrospectiva anului editorial românesc 2024”, organizat de Institutul Cultural Român prin Centrul Național al Cărții.
În cadrul acestui eveniment, Oana va evidenția aparițiile remarcabile din domeniul non-ficțiunii, aducând în prim-plan contribuțiile valoroase ale autorilor români din anul trecut. Evenimentul va avea loc vineri, 14 februarie, începând cu ora 11:00, ora României, pe platforma ZOOM.
Pentru înscriere, vă rugăm să completați formularul disponibil până miercuri, 12 februarie 2025.
Mai multe detalii găsiți aici: https://www.icr.ro/pagini/retrospectiva-anului-editorial-romanesc-2024-prezentata-de-icr-traducatorilor-de-limba-romana
Un profesor american de filosofie, teoretician și practician, pe nume Lipman, a avansat o idee surprinzătoare pentru convingerile noastre, ale oamenilor maturi, și pentru sistemele de educație. Ipoteza sa este că mintea copiilor este pregătită încă de la vârste foarte fragede să opereze cu ceea ce noi considerăm a fi judecăți abstracte sau judecăți de natură filozofică.
Dacă acest lucru este verificabil și adevărat, atunci ar putea constitui începutul unei revizuiri a modului în care se predă filosofia în școală, a momentului și a vârstelor la care începe educația filozofică propriu-zisă a copiilor. Motivul este unul cât se poate de natural și rațional: odată ce, prin natura și structura ei, mintea copilului este pregătită să opereze cu judecăți, să întâmpine realitatea cu care se confruntă astfel încât să transforme impresiile și experiența în tipuri de înțelegere, evoluția pe întreaga perioadă de școlarizare și dezvoltare a personalității copilului ar fi mult stimulată și îndreptată, comparativ cu ceea ce se întâmplă în educația obișnuită.
Pentru a discuta despre felul în care este prezentă educația filozofică pentru copii în țara noastră, îl avem invitat la dialog pe unul dintre rarii și, probabil, primul profesor de filosofie din România care a abordat și a luat în serios această temă a educației filozofice la nivelul primilor ani de școală. Este vorba despre conf. univ. dr. Marin Bălan, profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București, care este și practician, formator și cercetător în domeniul filosofiei pentru copii de aproximativ 11 ani.
Realizator: Vianu Mureșan