Banchetul filosofic online: 07-11 iunie 2021

Pentru a participa, vă rugăm să vă înscrieți completând următorul formular https://forms.gle/bXq5guWBf9fMj6qU9

În continuarea „Banchetului Filosofic online” din aprilie, profesorii Facultății de Filosofie vă invită să benchetuiți filosofic în cadrul unor noi întâlniri consacrate acestui eveniment, în săptămâna 07-11 iunie 2021. Cursurile se vor desfășura online, în fiecare dintre aceste zile, în intervalul orar 16.00-18.00. Pe parcursul celor cinci zile Paul Gabriel SANDU,  Andrei-Ionuț MĂRĂȘOIU, Mihaela CONSTANTINESCU, Ileana DASCĂLU și Alexandru DRAGOMIR, tineri membri ai facultății, vor susține cinci cursuri deschise care tratează teme filosofice incitante din actualitatea politică și culturală sau din aria interogațiile existențiale profunde, precum teoria jocurilor, experiența conștientă, egalitate și dreptate, responsabilitate morală sau a raportului dintre filosofie și a călătoriei în timp. La banchet sunt invitați să participe, inclusiv cu întrebări adresate profesorilor, toți cei interesați de dialogul filosofic, în mod special elevii și studenții aflați în căutarea răspunsurilor la probleme existențiale și dornici de formarea unui spirit interogativ și critic.

Elevii de liceu care vor urmări cel puțin patru din cele cinci întâlniri vor putea primi, la cerere, o diplomă de participare în format electronic din partea Facultății de Filosofie care să ateste această activitate. În acest sens singura pre-condiție este de a se loga la Banchetul online cu numele și prenumele lor. În plus, dacă vor dori, vor putea adăuga pe diplomă liceul și localitatea de unde provin, prin comunicarea acestor date pe adresa oficială a facultății: office@filosofie.unibuc.ro.

Programul complet al „Banchetului” este următorul:

Luni, 07.06.2021, 16.00-18.00: Paul Gabriel SANDU, Călătoria în timp și filosofia

„Cine sunt eu?” Cine este cel care pune această această întrebare „infinită” a filosofiei, la care s-a răspuns prin: suflet, ego, subiect, monadă, spirit, voință, existență etc. Într-un sens, s-ar putea spune că istoria filosofiei este istoria răspunsurilor la această întrebare. Fiecare răspuns ar merita discutat, investigat, chestionat. Dar ce-ar fi dacă am gândi eul – omul – ca pe o mașină a timpului. Sau, mai bine, ca pe un călător în timp. Ce-ar fi dacă am încerca să gândim această întrebare: „cine sunt eu?”, în lumina raportului cu timpul a celui care este vizat de întrebare. Pentru că natura raportului nostru cu timpul constituie dimensiunea fundamentală a ființei noastre. Trăim prezentul, dar nu trăim niciodată numai în prezent: trăim mereu anticipând viitorul, la fel cum prezentul nostru se află mereu sub vraja trecutului. Prezentul nostru e populat mereu de trecuturi și de viitoruri, se naște și crește și se împletește cu ele. Și tocmai asta face ca această „mașină a timpului” – care suntem fiecare dintre noi – să se poată bloca în trecut sau, uneori, să se rătăcească în viitor. Viața călătorului în timp nu este, de asta, niciodată simplă, pentru că ea se multiplică la nesfîrșit și se rescrie mereu, uneori împotrivindu-se ei însăși, alteori reinventându-se, uneori multiplicându-se, alteori împotmolindu-se în ea însăși, într-un prezent care o sufocă. De asta orice călător în timp are nevoie de ceva precum un „manual”. Numai că acest manual nu se găsește pe rafturile niciunei biblioteci. El trebuie scris de fiecare dintre noi. Iar rolul filosofiei nu este nici mai mult nici mai puțin decât acela de a ne ajuta să scriem acest manual, astfel încât călătoria în timp să merite.

Marți, 08.06.2021, 16.00-18.00: Andrei-Ionuț MĂRĂȘOIU, Despre revelațiile intelectuale: e nevoie de experiența conștientă?

Cei norocoși dintre noi au, ȋn momente de răscruce, epifanii intelectuale. Ajung să vadă lucrurile altfel. Revelațiile intelectuale pot avea consecințe însemnate: ce carieră alegem, ce credință îmbrățișăm, pe cine socotim prieteni adevărați.

Deseori, schimbările de perspectivă vin ȋn urma unor momente de graţie. „Aha!”, ne-am putea spune, „am nimerit-o!” Sau am putea pur şi simplu intui că e imposibil să greșim. Putem să fim copleșiți de entuziasm, sau eliberați de frustrarea căutării unei soluții care ne scăpa. Experiențele conștiente ce ne însoțesc revelațiile intelectuale sunt bogate.

Și, deseori, revelațiile nu vin singure. Ele rezolvă probleme ce ne preocupau. Ne pun ordine ȋn gânduri. Poate ne schimbă felul de a fi: invitându-ne la reflecție, la cultivarea virtuților intelectuale, la îndeplinirea fără cusur a datoriei sau la re-evaluarea opțiunilor noastre fundamentale.

Întrebarea pe care v-o propun este simplă: ce legătură este ȋntre experiențele conștiente ce ne însoțesc revelațiile intelectuale, şi acele schimbări remarcabile – ȋn cunoaștere, ȋn practică şi pentru noi ca persoane – pe care aceste experiențe le semnalează? Există revelații fără niciun semn conștient? Ar putea entuziasmul, certitudinea trăită sau momentele „Aha!” să ne păcălească, semnalând false revelații? Ne ajută cu ceva bogatele noastre experiențe transformatoare? Sau contează doar rezultatele?

Ȋn plus: pot fi diferențe ȋntre noi? Mi-ar trebui mie o intuiție sau o îngrijorare pentru a descoperi ceea ce pentru tine era de la sine înțeles? Aş avea nevoie de un lung proces de reflecție, ezitări şi reveniri, pentru a ajunge la concluzia care ție ţi se impunea ca fiind cea mai simplă din start? Și ar face deturul prin experiență vreo diferență?

Vă aștept la o prelegere altfel, să explorăm împreună cum se potrivesc toate aceste întrebări. Nu am răspunsurile, dar poate le aveți voi.

Miercuri, 09.06.2021, 16.00-18.00: Mihaela CONSTANTINESCU, Robotul e de vină! Metamorfozele responsabilității morale în secolul XXI

Cercetarea avansată din robotică și Inteligență Artificială generează o serie de noi provocări etice pentru secolul XXI. Suntem probabil la câțiva ani distanță de introducerea mașinilor autonome (fără șofer), a roboților militari sau a companionilor sociali artificiali. Cine va fi responsabil moral pentru deciziile operate de aceste noi categorii de entități pe șosele, în zonele de conflict armat sau în propriile noastre case? Pe cine vom da vina pentru consecințele acțiunilor lor?

Pornind de la scenariul filmului „I, robot”, vom descoperi împreună mai multe fațete ale conceptului de responsabilitate morală și vom vedea când avem temeiuri să considerăm că o entitate este un agent moral. În acest sens, ne vom referi la analiza lui Aristotel din „Etica Nicomahică” privind acțiunile voluntare și atribuirea blamului și vom vedea în ce condiții am putea extinde noțiunile de responsabilitate morală și blam pentru entități artificiale. Facem totodată o paralelă cu utilizarea conceptului de responsabilitate morală în cazul entităților colective de tipul organizațiilor și ne testăm propriile intuiții morale pentru a vedea cât de mult ne predispun la diverse forme de antropomorfizare.

Joi, 10.06.2021, 16.00-18.00: Ileana DASCĂLU, Este egalitatea necesară pentru dreptatea socială?

Cei mai mulţi dintre noi ne-am dori să avem confirmarea că trăim într-o societate dreaptă. Am vrea să ştim că legile sunt corect făcute şi că sunt respectate. Totuşi, multe situaţii de viaţă ne fac să ne punem probleme pe care nu le putem lămuri doar ghidându-ne după legi. De exemplu, dacă ne gândim la cazul unei persoane care acceptă un salariu foarte mic în schimbul unui program de muncă foarte solicitant pentru că posibilităţile de a-şi schimba serviciul sunt, din motive obiective, extrem de limitate, unii ar considera că este ceva nedrept în această situaţie, iar alţii i-ar contrazice, spunând că persoana s-a angajat în cunoştinţă de cauză şi fără a fi constrânsă, deci că fiecare om este responsabil de alegerile sale. Primii ar răspunde, poate, că într-o societate ideală fiecare om ar trebui să poată trăi suficient de bine sau că fiecare ar trebui susţinut să se împlinească şi să-şi dezvolte capacităţile conform planului său de viaţă. Să spunem că toţi ar avea, într-un anumit sens, şanse egale. Ar fi această formă de egalitate o idee corectă în condiţiile în care capacităţile, priorităţile şi acţiunile oamenilor sunt diferite? Ce ar presupune aplicarea ei? Vă propun să dezbatem împreună aceste probleme, să căutăm şi alte întrebări şi, în final, să aflăm cum ne pot ajuta filosofii să înţelegem mai bine ce aşteptări avem de la societatea noastră.

Vineri, 11.06.2021, 16.00-18.00: Alexandru DRAGOMIR, Jocul cooperării: despre altruism, egoism și Dilema Prizonierului

Cum ne putem explica actele altruiste și cooperarea în situațiile în care este clar că suntem motivați să avem un comportament egoist? Sau în situațiile în care nu există legi sau principii care să ne oblige să colaborăm?

Voi discuta aceste probleme plecând de la o prezentare și o analiză a unui faimos experiment mintal: Dilema Prizonierului. Dilema Prizonierului a incitat mințile filosofilor, psihologilor, economiștilor și biologilor, deoarece presupune un scenariu paradoxal în care, deși toți jucătorii ar avea mai mult de câștigat dacă ar coopera, pare irațional din partea oricăruia să aibă un comportament altruist.

Pentru a participa, vă rugăm să vă înscrieți completând următorul formular https://forms.gle/bXq5guWBf9fMj6qU9

Atelier „Epistemologia virtuții și problema cunoașterii modalităților”

Titlu: Atelier „Epistemologia modalităților și problema cunoașterii modalităților”, 2 iunie 2021, via Google Meet.

Programul atelierului:

14:00 – 14:10 Deschiderea evenimentului (Alexandru Dragomir, Universitatea din București)
14:10 – 14:50 Mircea Dumitru (Universitatea din București), Implică conceptibilitatea posibilitatea? Câteva remarci din perspectiva semanticii bidimensionale
14:50 – 15:30 Constantin Stoenescu (Universitatea din București), „Dreptul de a fi sigur”, virtuți intelectuale și comunitatea epistemică
15:30 – 16:10 Mihai Rusu (USAMV Cluj-Napoca/Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca), Cunoașterea modalităților și problema înțelegerii
16:10 – 16:50 Andrei Mărășoiu (Universitatea din București), O epistemologie a virtuții pentru regulile deducției
16:50 – 17:30 Alexandru Dragomir (Universitatea din București), Despre rolul virtuților intelectuale în explicarea cunoașterii modalităților

Miercuri, 2 iunie · 14:00  – 17:30 pm
Informații de participare prin Google Meet
Linkul apelului video: https://meet.google.com/thk-dnbh-heg
Sau apelați: Cod PIN pentru ‪(US) +1 347-486-7459‬: ‪433 538 208‬#

Eveniment sprijinit de un grant pentru proiecte de cercetare postdoctorală CNCS – UEFISCDI, PN-III-P1-1.1-PD-2019-0004, PNCDI III.

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”, EDIȚIA a VIII-a

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”,

EDIȚIA a VIII-a

IMAGINEA ca formă artistică. Determinări filosofice și artistice

21 mai 2021, via Google Meet

9:30-10.00

Deschiderea conferinței.

Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop, Asist. Univ. Dr. Oana Șerban, Dr. Eva Ivan-Haintz

 

SESIUNEA I. IMAGINEA: DINCOLO DE SPIRITUALITATE ȘI CULTURĂ

10:00-10:30

Chris IONIȚĂ, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Masca, un simulacru al apariției

10:30-11:00

Daniel COJANU, Universitatea Valahia din Târgoviște

Interpretarea tautegorică a simbolului. Între estetica romantică și fenomenologia religiei

11:00-11:30

Manuel COJOCARU, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Zen, zazen, doar stând. Dincolo de imagine.

11:30-12:00

Marius Bogdan CORBU, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Iconoclasmul reformat. Conversia spațiilor religioase și convertirea creștinului. O abordare personală.

12:00-12:30

Andreea STOICESCU, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Corporalitate, imagine și mișcare în arta coregrafică. O viziune fenomenologică

 

PAUZĂ DE PRÂNZ

12:00-12:30

 

SESIUNEA A II-A. IMAGINEA CA SIMBOL AL AVANGARDEI: RECONFIGURĂRI ALE LUMII ARTISTICE, POLITICE ȘI DIGITALE

 

12:30-13:00

Victoria BERLEDEAN, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Noua imagine și conceptul celei de-a patra dimensiuni în arta de avangardă

13:00-13:30

Radu Cristian ANDREESCU, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Raportul dintre imagine și mișcare: de la Platon la Leni Riefenstahl

13:30-14:00

Daniel UNGUREANU, Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, Iași

Hermeneutica memelor cu temă pandemică din spațiul digital românesc

14:00-14:30

Sonia Emilia MIHAI, Centrul de Excelenta in Studiul Imaginii, Universitatea din București

Corpurile digitale şi imaginea digitală: de la oglindire la pură simbolistică

14:30-15:00

Eva IVAN-HAINTZ, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Imagine estetică şi apariţie în opera de artă

Centrul de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice așteaptă contribuțiile participanților la ediția de anul acesta, IMAGINEA ca formă artistică. Determinări filosofice și artistice, până pe data de 9 mai 2021, ora 23.59. Menționăm că tema acestei ediții a fost publicată anul trecut, însă din pricina pandemiei, evenimentul a fost amânat. Prin urmare, contribuțiile acceptate până la data de 1 mai 2020 rămân valabile, însă acceptăm noi înscrieri în perioada 21 aprilie – 9 mai 2021, în aceleași condiții ale apelului la contribuții. 

Apel la contribuții.

Într-o societate supranumită „societatea imaginii”, tema propusă pentru ediția de anul acesta a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși” este în concordanță cu proiectul unei civilizații vizuale, spectaculare.

Studiul imaginii este abordat astăzi din perspective interdisciplinare. Într-o primă tentativă de ordonare, imaginile sunt fie interioare fiinţei umane, fie exterioare acesteia; fie sunt individuale, fie sunt colective. Oricum ele formează „universuri dinamice” (Jean Jacques Wunenburger – Viaţa imaginilor) care ne stimulează gândirea. Fiind un produs al psihismului, imaginea se manifestă în toate domeniile creaţiei, cu atât mai mult în arte. Dacă, de obicei, ne gândim la imagine ca produs al artelor vizuale, o analiză mai aprofundată ne obligă să ne îndreptăm şi spre alte specii de artă, precum muzica sau artele cuvântului cât şi spre înţelegerea sensului imaginii atât ca element formativ al gândirii artistice (aparţinând procesului de imaginare) și ca produs final al creaţiei artistice. Orice artă creează imagini fie ele vizuale, auditive sau gestual-motrice. Interiorul creativ şi exteriorul finalizat, forma ca principiu activ şi forma ca rezultat artistic devin subteme relevante ale explorării imaginii.

Abordările prin care putem aprofunda tema sunt numeroase; de pildă, din punct de vedere semiotic, cercetarea imaginii ca reprezentare, semn şi simbol constituie o modalitate de a cerceta procesul prin care „spiritul uman construieşte o lume obiectivă şi cu sens” (Ernst Cassirer, Filosofia formelor simbolice, Introducere.) Din punct de vedere psihologic, cercetarea imaginii ar avea în atenţie subiectul imaginant şi încărcarea cu afectivitate a reprezentărilor imaginate (Gaston Bachelard, La reverie poetique). Totodată, cercetarea producţiei onirice în strânsă relaţie cu valorificarea ei în creaţia artistică poate dezvălui structuri arhetipale colective, funcţionale în diverse epoci culturale şi istorice. Gândirea mitică, la rândul ei, generează imagini. Mitul „este dovada unei inteligenţe imaginative, un adevărat nous poietikos” (J. J. Wunenburger) care se transpune apoi în creaţia artistică oferindu-i acesteia profunzimi abisale (Lucian Blaga, Trilogia culturii, Geneza metaforei). Arhetipuri, scheme, simboluri din gândirea mitologică devin astfel disponibile pentru noi conexiuni creatoare. În plus, imaginea cinematografică este cea care sprijină dinamica experienței estetice: arta nonauratică, inaugurată de Benjamin, aparține și filmului, ca suită de imagini care pierd autenticitatea trăirii nemijlocite a raportului dintre autor și opera de artă, respectiv dintre opera de artă și public.

La rândul ei, gândirea estetică ne oferă numeroase noţiuni şi aspecte prin care se poate aborda tema imaginii subordonând domenii precum cele menţionate mai sus, de la procesul creativ, la opera de artă ca imagine finală a acestuia şi până la receptarea operei ca imagine artistică, estetică, imagine a unei epoci culturale sau a unei mentalități formative.

Vă invităm să participaţi la dezbaterea  acestei teme în cadrul conferinţei naţionale de estetică „Ion Ianoşi” care va avea loc pe data  de 21 mai 2021 la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Conferința se adresează celor care își dezvoltă aria de expertiză științifică în orizontul filosofiei și al artei, atât cercetătorilor seniori (cadre didactice și cercetători postdoctorali), cât și tinerilor cercetători (de la toate formele de studii – licență, master, doctorat), organizându-se sesiuni diferite.

Data limită de înscriere / Deadline

Abstractele, în limita a 5-600 cuvinte, din care să rezulte tema și bibliografia propunerii de prezentare, însoţite de 5-6 cuvinte cheie, vor fi transmise la adresa de
email cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro
În cadrul propunerilor, va fi atașat CV-ul participantului, concentrat asupra lucrărilor activităților relevante din ultimii 3 ani menționând totodată și afilierea academică (în cazul masteranzilor, doctoranzilor şi cercetătorilor). Studenţii participanţi vor trimite, în perspectiva înscrierii, ataşată abstractului, o prezentare a activităţilor realizate de la începutul parcursului academic.

Transmiterea aplicațiilor se va face până la data de 9 mai. 

Comunicarea rezultatelor

In urma selecției realizată de o comisie specializată (alcătuită din cadre universitare de la Facultatea de Filosofie) se vor anunța rezultatele pe data de 14 mai 2021.

Conferința se va desfășura pe data de 21 mai în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.

Echipa de organizare

  • Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
  • Asist. Univ. Dr. Oana Șerban
  • Dr. Rodica Ivan-Hainz

Lansare de carte: ,,Acțiune și rațiune”- in memoriam Valentin Mureșan

,,Acțiune și rațiune”- in memoriam Valentin Mureșan
Editura Universității din București, 2021

Valentin Mureșan urma să se pensioneze în vara anului 2018. Colegi și colaboratori ai săi au socotit că acesta este un moment potrivit pentru a pregăti o carte consacrată personalităţii și operei sale. Potrivit modelului adoptat, contribuţiile participanţilor la acest volum urmau să fie precedate de reflecţii autobiografice, intelectuale și profesionale ale celui omagiat. Invitaţiile de colaborare la volum au fost trimise de editori în prima jumătate a anului 2019. Aceștia, ca și cei care au răspuns invitaţiei lor, nu și-au închipuit că Valentin Mureșan nu va fi în măsură să-și scrie propria contribuţie, că el nu va fi printre noi când va apărea acest volum.
Nimeni nu a bănuit că Mureșan nu se va putea bucura de provocările cuprinse în contribuţiile colegilor și prietenilor săi, de plăcerea de a le discuta și comenta. Și, de asemenea, că cititorii acestui volum vor fi lipsiţi de relatările retrospective și reflecţiile sale, cele care i-ar fi interesat poate cel mai mult pe nu puţini dintre ei.
Volumul ,,Acțiune și rațiune”, editat de Emilian Mihailov, Mihaela Constantinescu și Mircea Flonta, reunește importante contribuții academice și 11 evocări emoționante ale profesorului Valentin Mureșan. Evenimentul de lansare a cărții îi are ca invitați pe Emilian Mihailov, Mihaela Constantinescu, Mircea Flonta și Mircea Dumitru.
Evenimentul se desfășoară prin intermediul platformei online Zoom. Link către sesiune: https://us02web.zoom.us/j/86773916016
Evenimentul începe la 18:00 și durează o oră și jumătate.

Podcastul de Filosofie: Episodul 9 – Interviu cu Emilian Mihailov (episod special)

Este deontologia doar o confabulație morală? Stai un pic: Ce este deontologia? De ce sunt strugurii acri în fabula cu vulpea și de ce a respins Kant masturbarea ca fiind imorală? Cum rezolvăm ‘the trolley problem’ și care-i cusurul lui Derek Parfit? În acest episod special discut cu dr. Emilian Mihailov (UB, CCEA) dacă nu cumva judecățile noastre morale sunt doar raționalizări ulterioare

Press Release: We Have Always Been Cyborgs: A Philosophical Talk On Meta-, Post And Transhumanism With Professor Stefan Lorenz Sorgner

The CCIIF Conferences – The Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas, subordinated to the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, is pleased to announce that the special guest of this year`s cycle of lectures-interviews is Professor Stefan Lorenz Sorgner. The dialogue is occasioned by a large interest of our philosophical community towards one of his last books, On Transhumanism (Penn State University Press, 2020).

Stefan Lorenz Sorgner is Chair of the Department of History and Humanities and a philosophy professor at John Cabot University in Rome and is director and co-founder of the Beyond Humanism Network, Fellow at the Institute for Ethics and Emerging Technologies (IEET), Research Fellow at the Ewha Institute for the Humanities at Ewha Womans University in Seoul and Visiting Fellow at the Ethics Centre of the Friedrich-Schiller-University in Jena. He is editor of more than 10 essay collections, and author of the following monographs: Metaphysics without Truth (Marquette University Press 2007), Menschenwürde nach Nietzsche (WBG 2010), Transhumanismus (Herder 2016), Schöner neuer Mensch (Nicolai, 2018), Übermensch (Schwabe 2019), On Transhumanism (Penn State University Press 2020), We have always been cyborgs (Bristol University Press, 2021). In addition, he is Editor-in-Chief and Founding Editor of the “Journal of Posthuman Studies” (a double-blind peer review journal, published by Penn State University Press since 2017). Furthermore, he is in great demand as a speaker in all parts of the world (World Humanities Forum, Global Solutions Taipei Workshop, Biennale Arte Venezia, TEDx) and a regular contact person of national and international journalists and media representatives (Die Zeit, Cicero, Der Standard; Die Presse am Sonntag, Philosophy Now). www.sorgner.de & www.mousike.de

The dialogue with professor Sorgner, devoted to his book, will engage moral, political and cultural approaches, and will be hosted by Oana Șerban, Executive Director of CCIF and professor at the Faculty of Philosophy, University of Bucharest.

“Professor Sorgner has recently worked on a book called We have always been cyborgs (Bristol University Press), that will be published this year. It is a wonderful occasion to find out more about this monograph that is anticipated as a bestseller for those who are interested in transhumanism. I must say that it is an honour for our department to renew our dialogue with Professor Sorgner, as he is one of our most appreciated guests that shared with us his valuable knowledge and experience each time he has visited CCIIF. He has coined the term metahumanism and developed an ideological manifesto for this intellectual current and thanks to his sustainable efforts, researchers that work in the field of transhumanism enjoy a powerful network supported by conferences, meetings, debates and publications, in which professor Sogner has invested in the last decade his energy, talent and commitment.” (Oana Serban)

The conference will be broadcasted by the official channels of our faculty and university, including YouTube and other social media accounts. Stay tuned Monday, May 10, 2021, at 7PM.