Facultatea de Filosofie

Conferința „Polygenic Risk Scores and Reproduction: Ethical, Legal and Social Issues”, susținută de filosoful Julian Săvulescu la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată

de admin | oct. 15, 2024 | Actualitate, Admitere, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Extracurricular, Interacțiune cu societatea

Miercuri, 16 octombrie 2024, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) va organiza conferința „Polygenic Risk Scores and Reproduction: Ethical, Legal and Social Issues” susținută de filosoful Julian Săvulescu.

Evenimentul va avea loc începând cu ora 16:00 în Amfiteatrul „Mircea Florian” al Facultății de Filosofie a Universității din București (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6).

Doctor Honoris Causa al Universității din București din anul 2014 și personalitate științifică având remarcabile realizări în cercetarea academică și experimentală din domeniul eticii aplicate, filosoful Julian Săvulescu își va concentra discursul arătând că „scorurile de risc poligenic (PRSs – „polygenic risk scores”) combină efecte mici ale numeroaselor alele (gene de un anumit tip de pe același cromozom.din genomul uman) pentru a evalua riscul unui individ de a dezvolta o boală sau o trăsătură înrudită. Avantajele potențiale ale PRSs includ atât avantaje de ordin financiar în prevenția bolilor, diagnostice mai exacte și o precizie sporită în prescrierea tratamentelor. Cu toate acestea, aceste beneficii trebuie puse în balanță cu riscurile potențiale ale PRSs, cum ar fi necunoscutele în ceea ce privește acuratețea PRS, posibilitatea interpretării sau utilizării greșite în practica medicală și, în societate, în general.

Julian Săvulescu este profesor de Etică Medicală la Universitatea Națională din Singapore, unde conduce Centrul pentru Etică biomedicală. Specialist în Etică Aplicată și filosof moral distins cu numeroase premii internaționale, invitatul s-a specializat în Neuroștiințe, Medicină și Filosofie. În anul 2002, a devenit șeful Catedrei Uehiro de Etică Aplicată (anul 2002) la Universitatea din Oxford, unde a fondat un an mai târziu Centrul „Uehiro de Etică Aplicată”.

Mai multe informații despre eveniment sunt disponibile aici.

Colegii noștri, Acad. Mircea Dumitru și Conf. Constantin Vică, prezenți la Conferințele Dilema la Brașov […] ERGO SUM. Științele tari și umanioarele în formarea gândirii

de admin | oct. 9, 2024 | Actualitate, Admitere, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Extracurricular, Interacțiune cu societatea

Între 3 și 5 octombrie, de joi până sâmbătă, în Sala festivă a Colegiului Național Andrei Șaguna, au avut loc Conferințele Dilema la Brașov.

Sub titlul […} ERGO SUM, tema care reunește ediția brașoveană a evenimentului este raportul dintre științele tari și științele umaniste în formarea gândirii.

În ordinea din programul celor trei seri, invitații conferențiari sunt: Mircea Dumitru, Virgil Ciomos, Marius Chivu, Cosmin Ciotloș, Laura-Yvonne Gherghina, Constantin Vică și Alexander Baumgarten.

“În spațiul civilizațional european, relația dintre ceea ce îndeobște se numesc ”științe tari” și umanioare a constituit unul dintre motoarele evoluției gîndirii creatoare de cultură, pînă într-un asemenea punct încît a devenit, aproape, marca specificității gîndirii europene. De aici s-a născut o tradiție formidabilă, care continuă să se construiască și astăzi și care, probabil, va dăinui și va tot îmbogăți cît lumea. Sub auspiciile uneia dintre cele mai respectate instituții de învățămînt românești, adică la Colegiul Național Andrei Șaguna din Brașov, Conferințele Dilema survolează peisajul fascinant al acestei teme pe parcursul a trei seri consecutive.”

Sever Voinescu, redactor-șef Dilema, moderatorul evenimentelor

Sursa: https://www.dilema.ro/dilema-va-recomanda/conferintele-dilema-la-brasov-ergo-sum-stiintele-tari-si-umanioarele-in-formarea-gandirii

Asistăm în ultimii ani la o decădere a rolului umanioarelor în universitățile contemporane cu prognoza sumbră asupra unui viitor apropiat, în care s-ar putea să asistăm la dispariția totală a departamentelor și a programelor de studii umaniste. S-a întâmplat, deja, în țări cu regim democratic consolidat și cu învățământ superior foarte bine articulat și dezvoltat. Și este foarte probabil ca această mișcare să continue și să se extindă.

Situația aceasta îngrijorătoare contrastează acut cu rolul central, bine cunoscut și documentat, pe care umanioarele și artele liberale l-au jucat în istoria democrației. Literatura și filosofia au contribuit, literalmente, la schimbarea lumii, la consolidarea regimurilor democrate liberale, și cu toate acestea, ceea ce constatăm este că părinții majorității tinerilor studioși de azi devin anxioși dacă copiii lor doresc să studieze științele umaniste sau dacă aceștia se dovedesc a fi analfabeți din punct de vedere financiar, dar nu par să fie câtuși de puțin îngrijorați dacă educația lor în domeniul umanioarelor este precară și deficitară.

Inteligența artificială este o știință în formare, aducând aminte de perioada Renașterii și modernitatea incipientă, când are lor tranziția dinspre alchimie spre știința naturii. Cu toate că are fundamente matematice și modelează statistic, metodele și tehnicile inteligenței artificiale în genere nu aparțin științelor exacte sau naturale. Dar nici celor sociale și umane. Este o știință adesea fără ipoteze, care produce modele insondabile sau greu explicabile, dar capabile de rezultate revoluționare. În fond, relația dintre științele moderne converge din ce în ce mai mult în domeniul inteligenței artificiale, unde sinteza metodelor statistice, logice sau empirice și a perspectivelor lingvistice, psihologice, filosofice și morale devine esențială în modelarea gândirii umane. Pe măsură ce IA domină din ce în ce mai mult cercetarea științifică, excelând în abordări cvasi-nomotetice bazate pe date, aceasta riscă să întărească viziunea tehnocentrică asupra lumii, punând în centru eficiența și generalizarea în detrimentul complexității experienței umane. Științele naturii, potențate de IA, pot accelera descoperirile și automatiza crearea de cunoștințe, dar, în lipsa perspectivelor interpretative și etice ale științelor umane, acest progres va duce la o înțelegere dezumanizată a gândirii și acțiunii umane. De aceea este nevoie de ceea ce Mihail Radu Solcan numea un gen de sinteză kantiană, „de această dată între gândirea calculatorie și perspectiva poetică asupra lumii”. O sinteză încă posibilă astăzi.

African Perspectives in the Foundations of Social Science, 8-9 October 2024

de admin | oct. 8, 2024 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, UNESCO Chaire

Pe 8 octombrie, în intervalul 16:00-18:00, la Facultatea de Filosofie a Universității din București și pe 9 octombrie, în intervalul 10:00-12:00, la Institutul de Studii Africane, se desfășoară conferința African perspectives in the foundations of social science, eveniment în limba engleză, în format fizic.

Conferința va aborda tematica fundamentelor științelor sociale din perspective africane, iar invitații acesteia își desfășoară activitatea în domenii precum filosofie, drept și științe politice. Din partea Universității din Calabar vor participa Chrisantus Kanayochukwu Ariche, Rev. Fr. Elias Ifeanyi E. Uzoigwe, Ephraim Ikegbu Ahamefula, Dorothy Oluwagbemi-Jacob, Eyimba Maduka.

Din partea Universității din București, de la Facultatea de Filosofie, vor participa Constantin Stoenescu, Andrei Ionuţ Mărășoiu și Micah Thomas Pimaro, Jr., din partea Facultății de Drept va participa Daniela Deteşanu, iar din partea Facultății de Științe Politice și a Institutului de Studii Africane va participa Domnica Gorovei. Accesul este deschis studenților, cercetătorilor, profesorilor și tuturor celor interesați. Găsiți mai jos mai multe detalii despre program

Marți, 8 Octombrie, 16:00-18:00

Sala “Constantin Rădulescu-Motru”

Facultatea de Filosofie (Splaiul Independenței nr. 204, București 060024)

4.00 Deschiderea conferinței
4.10 Chrisantus Kanayochukwu Ariche, Department of Philosophy, University of Calabar: “Personhood: An African Moral Perspective”
4.35 Rev. Fr. Elias Ifeanyi E. Uzoigwe, Department of Philosophy, University of Calabar: “A Critical Reflection on the Complementary Relationship between African and Western Epistemologies: towards ‘Africana Philosophy’ ”
5.00 Micah Thomas Pimaro, Jr. & Ephraim Ikegbu Ahamefula, Center for Logic, Philosophy and History of Science (CELFIS), University of Bucharest & University of Calabar: “Scientific Ignorance and Democracy in African and Afro-Descended Communities”
5.25 Andrei Ionuţ Mărăşoiu, Faculty of Philosophy and Center for Logic, Philosophy and History of Science (CELFIS), University of Bucharest: “Franz Fanon: between War Studies and the Foundations of Psychiatry”

Miercuri, 9 Octombrie 10:00-12:00

Sala de conferințe, Institutul de Studii Africane

(Emile Zola nr. 6, Vila Noel, București 011847)

10.00 Domnica Gorovei, Faculty of Political Science and Institute of African Studies (ISA), University of Bucharest: “Some Remarks on the State of Democracy in Africa”.
10.25 Daniela Deteşanu, Faculty of Law, University of Bucharest: “Africa Facing International Law – Some comments on Its Old Contributions and on the New Challenges”
10.50 Constantin Stoenescu, Faculty of Philosophy and Center for Logic, Philosophy and History of Science (CELFIS), University of Bucharest: “Bioculture and Environmental Ethics from an African Perspective”
11.15 Eyimba Maduka, Department of Philosophy, University of Calabar: “Unveiling African Philosophy of Environmental Education through the Integration of Indigenous Knowledge Systems”
11.40 Dorothy Oluwagbemi-Jacob, Department of Philosophy, University of Calabar, “Pan-Africanism and Contemporary African Unity: Opportunities and Challenges”
12.05 Masă rotundă și observații finale

Prof. Barbara Cassin, Membră a Academiei Franceze, doctor în Filosofie și director de cercetare la CNRS-Paris IV Sorbona, susține o conferință extraordinară la Facultatea de Filosofie a Universității din București

de admin | oct. 5, 2024 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, UNESCO Chaire

Vineri, 11 octombrie, la ora 10.30, Barbara Cassin va susține conferința « L’Odyssee, un roman graphique », dedicată unui volum aflat în curs de publicare la Editura Flammarion.

Conferința, găzduită de Facultatea de Filosofie, se desfășoară la o zi după ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa, din partea Universității din București, dnei. Prof. Barbara Cassin.

Acordarea titlului de Doctor Honoris Causa dnei. Prof. Barbara Cassin este rezultatul propunerii formulată de Facultatea de Filosofie și susținută de Facultatea de Litere.

Publicul deopotrivă francofil și francofon este invitat să audieze conferința susținută de dna. Prof. Barbara Cassin la Facultatea de Filosofie, în Amfiteatrul Constantin Rădulescu-Motru.

Academicianului Mircea Dumitru i s-a decernat titlul de Doctor Horis Causa al Universității de Vest din Timișoara

de admin | sept. 30, 2024 | Actualitate, Admitere, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Extracurricular, Interacțiune cu societatea

În data de 27 septembrie a avut loc decernarea titlului de Doctor Horis Causa al Universității de Vest din Timișoara Academicianului Mircea Dumitru, personalitate de marcă a Facultății de Filosofie a Universității din București. Festivitatea s-a desfășurat în amfiteatrul A01 și s-a bucurat de prezența a numeroși profesori, studenți și personalități locale și a făcut parte din seria de manifestări care au marcat deschiderea anului universitar 2024-2025. Cu acest prilej festiv, Prof. Univ. Dr. Mircea Dumitru, vicepreședintele Academiei Române, a transmis studenților un mesaj plin de semnificații: „Fiți realiști, cereți imposibilul…!”.

Sursa: https://www.ziuadevest.ro/ceremonia-de-deschidere-a-anului-universitar-2024-2025-la-universitatea-de-vest-din-timisoara/

Conferința internațională „Războiul Narațiunilor”: 26 septembrie 2024

de admin | sept. 17, 2024 | Actualitate, Anunturi, Conferences, Conferinte

Language Matters, în parteneriat cu Facultatea de Filosofie a Universității din București vă așteaptă la Conferința internațională „Războiul Narațiunilor”

Conferința, care va aborda tematica din trei perspective: istorică, jurnalistică și de gândire critică, va fi moderată de jurnalista Dana Deac, iar invitații acesteia sunt:

Yevhen Mahda – analist politic ucrainean, director al Institutului de Politică Mondială, profesor asociat la Institutul Politehnic Igor Sikorsky, Kiev
Cosmin Popa – doctor în Istorie și Cercetător Științific Principal la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române (București). Face parte din Programul de Cercetare România și Europa în Secolul XX. Domenii de interes: istoria regimului comunist din România; religie și politică; istoria elitelor politice, religioase și culturale din România comunistă; politicile memoriei în Europa de Est postcomunistă.
Iulia Stănoiu – jurnalist de investigație pentru CONTEXT. Contribuie la proiectul Firehose of Falsehood — o echipă de jurnaliști de investigație din 13 țări din Europa Centrală și de Est. Este afiliată OCCRP și investighează rețelele care diseminează dezinformare online, propagandă pro-rusă și teorii conspiraționiste. Iulia a contribuit, de asemenea, la investigația internațională „Shadow Diplomats”.
Codruța Simina are peste 15 ani de experiență în jurnalism și, în ultimii ani, s-a specializat în investigații asupra tacticilor de dezinformare online și fact-checking. Este autoarea și co-fondatoarea newsletterului Misreport, un sumar săptămânal al falsurilor și dezinformării.
Nicoleta Fotiade – facilitator de educație media, președinte al Media Wise Society din România. Are o formare academică în Jurnalism, Studii Media și Culturale și Comunicare, cu peste 10 ani de experiență în educație media și cercetare.
Răzvan Costache – director de Inovație la Bitdefender, și-a început cariera ca jurnalist la Evenimentul zilei înainte de a trece la editare și management de proiect la Adevărul Holding. În ultimii 12 ani la Bitdefender, s-a concentrat pe managementul de produs și transformarea digitală, conducând dezvoltarea soluțiilor de securitate cibernetică care răspund nevoilor în schimbare ale consumatorilor.