Protecția mediului, dezvoltarea sustenabilă și esențializarea culturii în Europa post-pandemică, ideile proiectelor premiate de Universitatea din București în cadrul Local CIVIS Days 2021

În cadrul #localcivisdays2021, studenții Alexandra Brojbă, Alexandru Militaru, Călin Szanto, Dan Năfureanu și Ionuț Văduva, coordonați de asist. univ. dr. Oana Șerban de la Facultatea de Filosofie au câștigat locul 3 în cadrul competiției de proiecte studențești, CIVISthon UB. Proiectul lor, CIVIS-ECEP – ESENȚIALIZAREA CULTURII ÎN EUROPA
POST-PANDEMICĂ,  constă în realizarea unui microprogram vizând dezvoltarea mobilităților virtuale pentru educația culturală universitară și creșterea rolului responsabilității sociale a rețelei CIVIS prin prisma HUB-ului Society, Culture and Heritage, asumând dezvoltarea rezidentețelor cultural-artistice, intervenția la nivelul constituirii politicilor publice de recunoaștere a domeniului Culturii ca fiind esențial într-o societate postpandemică și intensificarea parteneriatelor cu actori externi. În cadrul aceluiași eveniment, dar pentru concursul Jurnal de student CIVIS, doctorandele Andreea Baciu și Andreea Stoicescu au primit mențiuni.

Pentru detalii accesați unibuc.ro

Seminar cercetare DFT ‘Understanding Scientific Understanding’

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Henk de Regt (Radboud Universiteit, din Nijmegen). Mai multe detalii despre vorbitor sunt accesibile aici: https://www.ru.nl/english/people/regt-h-de/ Cartea pe care Henk o va prezenta este și cea pentru care a primit prestigiosul premiu Lakatos: https://www.lse.ac.uk/philosophy/blog/2019/06/14/henk-w-de-regt-wins-the-2019-lakatos-award/

Titlul prezentării sale, omonim, este ‘Understanding Scientific Understanding’. Iată și rezumatul:

‘It is widely acknowledged that a central aim of science is to achieve understanding of the world around us, and that possessing such understanding is highly important in our present-day society. But what precisely is scientific understanding, and when is it achieved? In my book Understanding Scientific Understanding (OUP, 2017), I develop a philosophical theory of scientific understanding that answers these questions. In contrast to most existing studies in this area, my approach takes into account scientists’ views on understanding and their role in scientific debate and development. In my talk I will outline my theory of scientific understanding and illustrate it with a case study from the history of science.’

Conferința se va desfășura ȋn limba engleză luni, 13 decembrie, orele 20-22. Detaliile de conectare via Zoom vor fi distribuite tuturor celor ce își indică dorința de participare scriind la adresa andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

Mai multe detalii sunt disponibile prin anunțul de pe pagina Facebook a seminarului: https://www.facebook.com/Seminarul-Departamentului-de-Filosofie-Teoretica-UniBuc-285279685738329 sau pe PhilEvents: https://philevents.org/event/show/93365

Masă rotundă ”Libertatea de exprimare: despre ESCul din UNESCO”

CNR UNESCO în parteneriat cu Catedra UNESCO „Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă” din cadrul Universității din București (UNIBUC), Facultatea de Filosofie, în colaborare cu reprezentanți ai Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, organizează în data de 6 decembrie 2021, între orele 15:00 – 17:00,  masa rotundă online ”Libertatea de exprimare: despre ESCul din UNESCO”.

 

Celebrarea a 65 de ani de la aderarea României la UNESCO și înfiinţarea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO reprezintă ocazia de a adresa valori și principii fundamantale ale UNESCO, între care libertatea de exprimare este esențială.

Într-o perioadă de transformări profunde, inegalități și tulburări, UNESCO și-a sporit eforturile pentru a apăra și promova libertatea de exprimare, independența și pluralismul mass-media, precum și construirea unor societăți bazate pe cunoaștere incluzivă, susținute de accesul universal la informație și utilizarea inovatoare a tehnologiilor digitale. În accepțiunea UNESCO, comunicarea și informarea, împreună formând unul dintre cele 5 programe majore ale UNESCO, sunt elemente de bază la temelia unor societăți sănătoase,  democratice.

UNESCO are un mandat specific de a promova „fluxul liber al ideilor prin cuvânt și imagine”, prin mass-medie liberă, independentă și pluralistă. Libertatea de exprimare contribuie la pace, dezvoltare durabilă, afirmarea drepturilor omului. UNESCO susține și inspiră politici pentru siguranța jurnaliștilor și un jurnalism independent bazat pe etica profesională și principii de autoreglementare.

Asocierea libertății de exprimare cu celelalte domenii majore ale UNESCO, respectiv educația, științele și cultura, reprezintă provocarea pe care o propune acest eveniment.

Masa rotundă propune reactualizarea cadrului comunicării și informării așa cum este definit de UNESCO, cu sublinierea modalităților de abordare a fake-news și a nevoii dezvoltării gândirii critice în favoarea combaterii dezinformării (voite ori accidentale). Dezbaterile vor evidenția repere axiologice, elemente diferențiatoare între necunoaștere, cunoașterea de tip-comun și cunoașterea științifică, dar și propuneri de operaționalizare a unor concepte relevante pentru domeniile majore ale UNESCO, respectiv Educație, Științe, Cultură, precum și pentru domeniul Dezvoltării Durabile.

În ce măsură există libertate de exprimare în jurnalismul care adresează domeniile majore ale ESCului din UNESCO? În ce măsură acesta contribuie la elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor publice din aceste domenii? Poate jurnalismul influența opțiunea cetățeanului pentru educație, știință, cultură și dezvoltare durabilă? Sunt întrebări, cu titlu de exemplu, la care evenimentul propune formularea unor posibile răspunsuri.

Agenda

 

  1. Deschiderea dezbaterilor și contextualizare:
  • Madlen Șerban, secretar general, CNR UNESCO
  • Sorin Costreie, prorector, Universitatea din București
  • Viorel Vizureanu, prodecan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Romulus Brâncoveanu – șeful catedrei UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă din cadrul Universității din București
  1. Dezbateri: „Jurnalism, fake news & dezinformare” – moderator Mirabela Amarandei, Universitatea din București (un colectiv de profesori de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a realizat traducerea manualului UNESCO „Jurnalism, fake news & dezinformare”)
Fake news și dezinformare
  • Constantin Vică – Viața morală a informației online
  • Sorin Costreie – Gândire critică și fake news
  • Anamaria Neagu – Implicarea emoțiilor în producția și răspândirea de fake news
  • Bogdan Oprea – Un model de verificare a informației
  • Raluca Radu – Metodă și rezultate: manualul UNESCO pentru Jurnalism, fake news și dezinformare
Jurnalism în domeniile ESCului din UNESCO
  • Corina Negrea, realizator emisiuni de știință, Radio România Cultural
  • Costin Ionescu, jurnalist EduPedu
  • Andreea Archip, reporter Școala9
  • Vasile Hotea-Fernezan, realizator ”Transilvania Culturală”, TVR Cluj
  • Mona Nicolici, realizator #Misiuneaverde, Radio Europa FM
  • Ioana Ene-Dogioiu, editor Spotmedia
  • Mădălina Diaconu, secretar general, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
  1. În loc de concluzii
  • Sorin Costreie, prorector, Universitatea din București
  • Madlen Șerban, secretar general, CNR UNESCO

Sursa: https://www.cnr-unesco.ro/ro/program-aniversar-65-ani/libertatea-de-exprimare-despre-escul-din-unesco 

Precizări cu privire la revenirea studentelor / studenților la activitățile în format fizic organizate la Facultatea de Filosofie

Pentru a elimina neclaritățile care pot să apară legat de revenirea studentelor / studenților la activitățile în format fizic organizate la Facultatea de Filosofie facem următoarele precizări suplimentare valabile până la sfârșitul semestrului I al a.u. 2021/2022:

  • Revenirea la activitățile în format fizic se realizează în baza hotărârii Consiliului Facultății de Filosofie din data de 20.09.2021, ca urmare a îndeplinirii uneia dintre condițiile introduse în hotărârea Consiliului Facultății de Filosofie (scăderea ratei de infectare în Municipiul București sub 3/1000), care suspendă temporar prevederile anterioare;
  • Accesul în clădirea Facultății de Filosofie se realizează în aceleași condiții ca în toate celelalte clădiri ale Universității din București, pe baza Hotărârii BECA din data de 25.10.2021, adoptată pentru a respecta Hotărârea CNSU nr. 91 din 22.10.2021;
  • Activitățile cadrelor didactice, aflate în situația unei afecțiuni atestate ca putând constitui un factor de expunere medicală periculoasă, respectiv având în familie un caz care poate fi afectat de această activitate (pe baza unui document medical doveditor), se vor desfășura exclusiv în format online; un cadru didactic aflat în situația unei afecțiuni atestate ca putând constitui un factor de expunere medicală periculoasă poate opta pentru desfășurarea activităților în regim fizic prin semnarea unei declarații de desfășurare a activității în format fizic pe proprie răspundere;
  • Studentele aflate / studenții aflați în situația unei afecțiuni atestate ca putând constitui un factor de expunere medicală periculoasă, respectiv având în familie un caz care poate fi afectat de această activitate (pe baza unei declarații pe proprie răspundere, urmată în decurs de o săptămână de un document medical doveditor trimis pe adresa oficială a secretariatului), vor putea participa la activități în format online; pentru studentele / studenții din anii I și II (studii de licență) există posibilitatea de a participa la seminare în grupa dedicată exclusiv interacțiunii online, prevăzută în orar; cursurile la acești ani, întrucât vizează un număr mai mare de 30 de persoane, se vor desfășura în totalitate online; pentru toate celelalte cazuri, se va asigura comunicarea online a activității desfășurate în format fizic (prin laptop etc.) pentru toate persoanele menționate anterior;
  • Studentele / studenții care au domiciliul în provincie la o distanță mai mare de 50 de km de București pot opta pentru participarea în format online la activități, în condițiile precizate anterior, doar dacă nu beneficiază de cazare la cămin din partea Universității din București;
  • Comunicarea unui caz de COVID-19 (atestat prin test PCR) în rândurile persoanelor care participă în format fizic la activități duce la trecerea grupei respective în regim de online pentru o perioadă de 14 zile; comunicarea se realizează prin trimiterea rezultatului pozitiv al testului PCR pe adresa oficială a secretariatului facultății (office@filosofie.unibuc.ro); secretariatul facultății va transmite cu celeritate existența acestui caz tuturor celorlalți participanți și trecerea activităților grupei în online;
  • Așa cum s-a precizat și în hotărârea Consiliului Facultății din 20.09.2021, scenariul mixt în conformitate cu care se desfășoară activitățile la Facultatea de Filosofie în a.u. 2021/2022 nu exclude reevaluarea acestor aspecte în funcție de evoluția semnificativă, pozitivă sau negativă, a situației pandemice (i.e. se poate renunța la sau se pot adăuga alte prevederi restrictive), așa cum a fost cazul în ultimele săptămâni; Facultatea de Filosofie va dovedi în permanență flexibilitate și mobilitate instituțională, ținând cont de cerința de a oferi în permanență siguranța medicală a participanților la activitățile pe care le organizează.