SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 8 decembrie 2022

Joi, 8 decebrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: 
CS II dr. ȘTEFAN-DOMINIC GEORGESCU (I.F.P.A.R.)

Tema: Logica formală și formalizarea logicii la Hegel

La fel ca în cazul științelor, despre care se poate afirma că ating maturitatea în momentul matematizării, despre logică se poate afirma același lucru atunci când principiile și metodele acesteia sunt stabilite, pe de o parte, și primește o tratare formal-simbolică, pe de altă parte.
G.W.F. Hegel a întrebuințat toate cele trei tipuri standard de logică – a intelectului, a rațiunii și a gândirii speculative – chiar dacă nu le-a numit explicit și a avut tendința de a le reduce, uneori, pe unele la celelalte. Dacă logica simbolico-matematică (pe care Hegel ar fi asociat-o cu facultatea intelectivă a gândirii), primește, la scurt timp după moartea filosofului german, o tratare simbolică și o fixare a metodelor sale și are o evoluție deosebită și rezultate teoretice și aplicative remarcabile, despre logica clasică (specifică facultății raționale a gândirii) se poate constata că intră într-un con de umbră, cu toate că dispunea de o tratare sistematică și formalizată de mai bine de două milenii. În ceea ce privește logica dialectico-speculativă, aceasta a fost folosită de gânditorul german, dar nu a primit niciodată o tratare aparte și încă nu dispune de principii, metode proprii și de o formalizare specifică.
Problema unei logici dialectico-speculative (și, implicit, cea a maturizării acesteia) are cel puțin două semnificații. Prima se leagă de o corectă înțelegere a sistemului filosofic hegelian – probabil cel mai spectaculos și impunător din istoria filosofiei, cel puțin sub aspectul intenției de a cuprinde întregul corp al cunoașterii. Cea de a doua este referitoare la posibilitățile acestui tip de logică de a servi trebuințelor spiritului contemporan și de a furniza cunoașterii un instrument care să îi ofere acesteia o mai bună întemeiere și o sistematizare adecvată – mai ales în contextul în care, în actualitate, se vorbește tot mai mult despre filosofiile de ramură și din ce în ce mai puțin despre sistemul cunoașterii integrale (enciclopedia).

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Seminar cercetare DFT „Negaţii abile: cum să te extragi dintr-o conversaţie înainte de a o începe”.

Dragi colege şi colegi,
Prima conferință din toamna aceasta din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Andrei Mărăşoiu. Titlul prezentării sale este „Negaţii abile: cum să te extragi dintr-o conversaţie înainte de a o începe”. Conferința se va desfășura ȋn limba română joi, 24 noiembrie, începând cu ora 18.30, la sediul Facultăţii de Filosofie.
Vă așteptăm cu drag!

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 24 noiembrie 2022

Joi, 24 noiembrie 2022, orele 12–14
– online –

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: 
CS III dr. MIHAI POPA (I.F.P.A.R.)

Tema: A.D. Xenopol și G. Vico ‒ repetiție și dezvoltare în devenirea istorică

Conceptul de serie istorică este fundamental pentru explicația fenomenelor istorice, constituind elementul generalului și al regularității propus de
A.D. Xenopol pe baza analizei faptelor succesive. În structura sa sunt incluse ideile legității, cauzalității, devenirii (evoluției) și direcției (progresului). Totuși, trebuie reținut că seriile istorice conțin în același timp singularitatea istorică, fiindcă ele înlănțuie fapte „neasemănătoare în spațiu și timp”. Seria istorică este întotdeauna unică și particulară în raport cu timpul în decursul căruia se realizează și de care este înlănțuită într-un mod indisolubil. Ea nu distruge faptele care au servit la formarea ei, ci le lasă să subziste în întregime.
În ceea ce-l privește pe Vico, el desparte știința istoriei de științele naturii și susține că există o lege imanentă de factură ciclică a devenirii civilizațiilor prin care se revine periodic, cel puțin pentru civilizația europeană a Evului Mediu, la stadiul inițial al barbariei. De la „barbaria” poetică a preistoriei la înțelepciunea filosofică și la rațiunea legii civile se parcurge și se încheie un ciclu (corsi) care se reia totalmente, după disoluția civilizației și, mai ales, a culturii greco-romane. Este important de remarcat că, în gândirea lui Vico, empirist ca orientare, ceea ce întemeiază adevărul istoric este simțul sau înțelepciunea comună.

 

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

______________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 08.12.2022: ȘTEFAN-DOMINIC GEORGESCU (I.F.P.A.R.), „Logica formală și formalizarea logicii la Hegel”

 

 

Princeton-Bucharest Seminar in Early Modern Philosophy: Cartesianism, Baconianism and the New Science: Henry Power’s Experimental Philosophy

VISIT OUR WEBSITE:

https://earlymodernseminar.wordpress.com/

YouTube Address:
https://www.youtube.com/channel/UC1391sLJPUYoA46uk4xC1LA/featured

To Join Listserve:
https://lists.princeton.edu/cgi-bin/wa?SUBED1=PB-EARLYMODERN&A=1

AND JOIN THE PRINCETON-BUCHAREST VIRTUAL SEMINAR ON FACEBOOK.

Neuroaesthetics Conference Call: Universality of Aesthetic Experience in Individual Contexts

The Neuroaesthetics Lab at the University of Suceava, in collaboration with NTNU (Norwegian University of Science and Technology) and the University of Bergen, invites participation to its inaugural international conference. The conference title intentionally suggests a broad scope, inviting reflection and debate on the interplay between biological universals involved in aesthetic perception and geographically and/or socially situated cultural contexts. The conference title also alludes to the empirical approach developed by the German experimental psychologist and philosopher, Theodor Fechner, in 1876: ‘aesthetics from below’ requires the study of a phenomenon using empirical and scientific analysis methods, whereas ‘aesthetics from above’ refers to the birds-eye view provided by philosophers and to the assessment of a phenomenon through deep introspection, offered by philosophers of art, as well as the artists themselves, through their work. We therefore aim to select a balanced set of paper presentations, posters, or workshop proposals that use quantitative methods (studying ‘aesthetics from below’), qualitative methods (studying ‘aesthetics from above’), or, indeed, combinations of both. Artists who wish to present work that links to neuroscience or psychological science are warmly invited to participate. The conference is funded  through the Norwegian Financial Mechanism 2014 -2021 – Norway Grants within the PoeticA project (RO-NO-2019-0091). There is no conference fee.

In partnership with the academic journal, Behavioral Sciences (Q1, Impact Factor: 2.286 [2021]; 5-Year Impact Factor: 3.070 [2021]), selected article-length papers derived from conference presentations will be published in a special edition provisionally entitled Neuroaesthetics perspectives on the universality of aesthetic experience. A 50-100% discount for the article processing charge will be offered to contributors.

Keynote speakers and their plenary presentations:

Dr Ronald Hübner, Professor Emeritus, Department of Psychology, University of Konstanz, Germany

Beauty is a line: aspects of line aesthetics

 

Prof Claus-Christian Carbon, Department of General Psychology and Methodology, Research Group EPÆG (Ergonomics, Psychological Æsthetics, Gestalt), Bamberg Graduate School of Affective and Cognitive Sciences (BaGrACS), University of Bamberg, Germany

About the need for a solid and valid theoretical fundament to conduct future aesthetics studies

 

Dr Marco Bertamini, Department of General Psychology, Visual Perception Lab, University of Padova, Italy

Is symmetry a clear case of an aesthetic primitive?

 

Dr Claudia Muth, Psychology of Design, Burg Giebichenstein University of Art and Design, Halle, Germany

Insightful instabilities. The dynamics of an aesthetic encounter

 

Prof Christer Johansson, jointly with Prof Per Olav Folgerø, Department of Linguistic, Literary, and Aesthetic Studies, University of Bergen, Norway.

 

Bursaries: a minimum of 30 bursaries (maximum 60) are available for students, doctoral researchers, early career researchers, or junior academics. Each bursary includes hotel accommodation with breakfast and lunch throughout the conference period. Accommodation is 1 person/room for PhD students and higher, and 2 persons/room for everyone else.

To participate, please submit a presentation or workshop abstract, poster title, or, in the case of artists, artwork photos/videos to Tudor Balinisteanu, tudor@texmar.ro by 15 December 2022 (first deadline).

Please check the conference website which will be updated regularly: https://neuroaestheticslab.usv.ro/conference_1/.

Ofertă opționale a. u. 2022-2023

Dragi Studente,

Dragi Studenți,

Dacă doriți să urmați cursuri opționale pentru completarea cunoștințelor Dvs sau pentru a obține necesarul de credite prevăzute în planul de învățământ al programului de studii pe care îl urmați, puteți opta pentru completarea, după caz, a următoarelor formulare:

  • https://forms.gle/Vpn3tLBUYYojpnie8 pentru cursurile opționale descrise mai jos
  • https://forms.gle/BtFgpHnkYbWhmW697 pentru cursurile din planurile de învățământ de la celelalte module – dacă sunteți înmatriculat în anul III de licență sau de la celelalte programe de master – dacă sunteți înmatriculat la studii de master (masteranzii pot opta doar pentru cursuri din același domeniu).

Deadline completare chestionar 29 noiembrie 2022.

Cursurile opționale alese devin obligatorii.

SEMESTRUL I

Dr. Raluca Bujor

Figura lui Socrate, sem 1, curs şi seminar: 4 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Conf. dr. Daniela Jalobeanu

Cosmologie filosofică de la Platon la Einstein, curs: 3 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Conf. dr. Daniela Jalobeanu, Prof. dr. Andrei Cornea, Dr. Gheorghe Vida

Epicureism și modernitate, curs: 3 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Conf. dr. Eugenia Bogatu

Pragmatismul, curs: 3 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Dr. Titus Lates

Semiotică, curs și seminar: 4 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

SEMESTRUL II

Prof. dr. Mircea Dumitru, Dr. Constantin Brîncuș

Teoria demonstrației. O introducere logico-filosofică, curs și seminar: 6 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Conf. dr. Gabriel Vacariu

Filosofie și film, curs și seminar: 6 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Dr. Ion Vezeanu

Simboluri şi reprezentări ale nebuniei în cultură, sem 2, curs şi seminar: 6 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Conf. dr. Bogdan Mincă

Limba greacă, sem 2, curs şi seminar: 6 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Dr. Veronica Lazăr

Iluminism şi modernitate, sem 2, curs: 3 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Asist dr. Alex Dragomir, Drd. Anda Zahiu, Conf. dr. Emanuel Socaciu

Filosofie şi fantasy, sem 2, curs : 3 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)

Prof. dr. Mircea Dumitru, Dr. Marian Călborean

Logică și software, curs și seminar: 6 ECTS

Prezentarea cursului (click aici)