LANSARE DE CARTE – „Antidisforii: rătăcirile unui om de graniță” de Radu-Alexandru Dincă
Efortul de înțelegere a artelor a fost, încă de la începuturi, o piatră de încercare pentru orice teorie filosofică. Privit în complexitatea sa, acest fenomen pare adesea că se sustrage unei înțelegeri plenare și fără rest, motiv pentru care dezbaterile privitoare la artă au fost, în fiecare epocă, prezente în agenda culturală a gândirii occidentale. Acest lucru este cu atât mai valabil în lumea contemporană, unde fenomenul artei dobândește ramificații complexe, aflate la intersecția teoriei artei, cu filosofia, teoria politică și economia. Tocmai de aceea, pentru a înțelege felul de a fi al artei moderne și contemporane, trebuie să recurgem la o explorare interdisciplinară, în care arta este văzută, atât ca un fenomen pluri-perspectival, aflat la intersecția mai multor domenii de studiu.
Pentru ediția din această săptămână vă propunem o dezbatere despre modul în care capitalismul și manifestările sale artistice au schimbat raportarea noastră la artă și la creativitate în genere, provocând ceea ce poate fi numită o „dez-estetizare a artei”, adică o părăsire a idealurilor estetice tradiționale, în favoarea artei văzute ca bun de consum în cadrul unei societăți care se organizează în jurul principiilor capitalismului. Care este rolul artei în societatea actuală? Cum poate fi gândită arta ca „bun de consum”? Ce legătură există între dez-estetizarea artei și estetizarea lumii în care trăim?
Acestea sunt întrebările pornind de la care începem discuția de vineri seară alături de invitata noastră din această săptămână, Oana Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.
Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la celebra editură internațională Routledge, a volumului Cultural Capital and Creative Communication. (Anti-)Modern and (Non-)Eurocentric Perspectives, semnat chiar de invitata noastră din această săptămână.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe 3 martie, începând cu ora 21.10, pe undele radiofonice ale Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.
Realizator: Cornel-Florin Moraru
BENEFICIARI
Beneficiază de decontarea abonamentelor de transport STB studenții înmatriculați pe locuri finanțate de la buget, la forma de învățământ cu frecvență (IF), în vârstă de până la 26 de ani.
Se decontează doar abonamentele achiziționate pentru perioada în care se desfășoară activitățile didactice, inclusiv sesiunile de examene.
Nu se decontează abonamentele comune (STB/Metrorex)
DOCUMENTE
Pentru decontarea abonamentelor STB, trebuie să depuneți, fizic, la secretariatul facultății următoarele documente:
– cardul de călătorie STB, în original și copie (copia se depune pentru decont; seria cardului trebuie să corespundă cu cea a bonului fiscal)
– bonul fiscal de achiziționare a abonamentului STB, în original, ștampilat pe verso de către emitent (abonamentul trebuie să fie expirat la data depunerii)
– copie carnet student sau legitimație de transport
– copie carte de identitate (CI)
– declarație consimțământ privind prelucrarea datelor cu caracter personal în vederea decontării (se depune o singură dată la prima decontare)
– extrasul de cont al studentului (se depune o singură dată la prima decontare sau atunci când numărul de cont se modifică).
Programul de primire a documentelor la secretariat:
6, 7 și 9 martie 2023, între orele 12.00 și 15.00.
Dezbaterile CCEA din acest semestru vor avea loc în zile de joi, de la ora 16:00, în amfiteatrul Constantin-Rădulescu Motru, Facultatea de Filosofie, UB. Urmăriți pagina de Facebook a CCEA pentru detalii privitoare la fiecare dintre întâlniri.
2 MARTIE, ORA 16:00
Pregătiți-vă să vorbiți cu roboții
Invitat: George Bogăteanu (Universitatea din Strasbourg)
Comentator: Radu Uszkai (ASE, CCEA)
9 MARTIE, ORA 16:00
Evoluțiile eticii aplicate în România
Masă rotundă: Constantin Vică, Emanuel Socaciu, Radu Uszkai, Mihaela Constantinescu, Adrian Miroiu
16 MARTIE, ORA 16:00
Filosofia cercetătorului: dialogul dintre filosofi și oameni de știință
Invitat: Mircea Flonta (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
Comentator: Emilian Mihailov (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, CCEA)
23 MARTIE, ORA 16:00
Tu când te măriți? Limitele decizionale ale femeilor în societatea rurală românească
Invitat: Maria Amarinei (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
Comentator: Cristina Voinea (ASE, CCEA)
30 MARTIE, ORA 16:00
Kant, Mill și Rawls despre intimitate
Invitat: Bogdan Olaru (Institutul Gh. Zane, Academia Română, Filiala Iași)
Comentator: Emanuel Socaciu (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, CCEA)
6 APRILIE, ORA 16:00
Sex and the Virtual City: It’s not all fun and games
Invitat: Maria Gațe (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
Comentator: Constantin Vică (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, CCEA)
13 APRILIE, ORA 16:00
Societatea digitală. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?
Invitat: Răzvan Rughiniș (Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnică din București)
Comentatori: Anda Zahiu (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, CCEA), Cristina Voinea (ASE, CCEA)
27 APRILIE, ORA 16:00
Spectacolul filozofiei și etica virtuții la Seneca
Invitat: Dana Jalobeanu (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
Comentator: Cristian Iftode (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, CCEA)
În data de 28 februarie 2023, Facultatea de Filosofie a avut bucuria de a-i avea ca oaspeți pe elevii Liceului Teoretic “Ștefan Odobleja” din capitală, însoțiți de Doamnele Profesoare Mihaela Cioană, Mona-Elena Bolocan, Ana Cristina Suciu, Ionela Diana Cărburean și Raluca Cioroianu.
Vizita a avut loc în cadrul activităților desfășurate în programul național Scoala Altfel 2023.
Sperăm că îi vom revedea pe cât mai mulți dintre elevi în calitate de studenți ai facultății noastre.
Joi, 23 februarie 2023, orele 12–14
– online –
Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-
Conferențiar: Asistent univ. dr. PAUL GABRIEL SANDU (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
Tema: Cealaltă turnură a gândirii lui Martin Heidegger – o reflecție asupra Caietelor Negre
S-a vorbit adesea, în cadrul stufoasei exegeze a operei heideggeriene, despre o anume turnură (Kehre) în gândirea filosofului german, despre răsturnarea perspectivei sale, prin care accentul se mută de pe existența umană concepută ca Dasein, înspre Sein. Această mutație a gândirii sale este prefigurată deja într-un curs ținut la cumpăna dintre deceniul al treilea și al patrulea al secolului trecut, publicat sub titlul: Conceptele fundamentale ale fenomenologiei, în care Heidegger tematizează ceva de felul unei surveniri primordiale în care suntem (ca Dasein) mereu cuprinși și care nu este o putință, ci, mai curând, o ne-putință a Dasein-ului. În această prezentare nu voi vorbi însă despre această turnură a gândirii lui Martin Heidegger, ci despre una care o precede și care a fost cel puțin până acum – după știința mea – complet trecută cu vederea, dar fără de care cea de-a doua Kehre nu ar fi fost cu putință. Ceea ce am în vedere aici este transformarea radicală (dar nu mai puțin necesară, așa cum voi încerca să arăt) a gândirii heideggeriene, care părăsește sfera interogativului pentru a se înscrie sub zodia imperativului. Căci gândirea din perioada fenomenologică, începând chiar cu primele prelegeri ținute la Freiburg, este o gândire care se concentrează pe formularea întrebărilor, o gândire eminamente interogativă. Interogația de la care pornește Heidegger este cea privitoare la maniera în care putem dobândi accesul la viața factică, nemijlocită, fără mortificarea ei. Apoi, treptat, pe măsură ce ne apropiem de Ființă și Timp, întrebarea devine, într-un sens, alta, dar de fapt se radicalizează ca: Die Frage nach dem Sinn des Seins – nu ființa, nu sensul ființei, ci întrebarea privitoare la sensul ființei este în centrul gândirii lui Heidegger. Cum ar trebui structurată, cui și cum ar trebui adresată? Există paragrafe întregi în Ființă și Timp și în lucrările care o preced ce gravitează în jurul acestei probleme; de exemplu, în Prolegomene la istoria conceptului de timp. Iar odată cu publicarea deja celebrelor Caiete Negre, această dimensiune a imperativului pe care o asumă gândirea lui Heidegger dobândește o concretețe deplină. Găsim aici, printre însemnările ce datează de la începutul anilor ’30, o serie de invitații la luptă spirituală, se vorbește despre nevoia de a acționa, de a ne angaja etc. Ce a făcut cu putință acest voluntarism extrem, prefigurat deja în Ființă și Timp, cât de problematic este și cum ar trebui înțeles în contextul mai larg al proiectului filosofic heideggerian voi încerca să discut în cadrul prezentării mele.
Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy
___________________________________________________
Următoarea comunicare: 09.03.2023: VIOREL VIZUREANU (I.F.P.A.R.), „Descartes sub semnul (de întrebare al) politicului”