Seminar cercetare DFT „Are moral analogies deductive?”

Următoarea conferință online din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS din semestrul al II-lea al anului 2022/2023 va fi susținută de prof. Dragoș Bîgu (ASE; https://ase.academia.edu/DragosBigu). Prezentarea sa este intitulată „Are moral analogies deductive?” O carte recentă a sa este „Paradigmă și incomensurabilitate”, Editura All, 2009. Conferința se va desfășura miercuri, 12 aprilie, orele 14.-15.30 la sediul Facultățîi de Filosofie: Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru cei ce nu pot ajunge fizic, există opțiunea conectării prin Zoom: dacă doriți detaliile, vă rugam contactați-l pe andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

Conference „John Stuart Mill and the Positive Philosophy of the 19th Century. On the 150th anniversary of Mill’s death”, October 20-21, 2023

Keynote Speakers: Michel Bourdeau (CNRS, Paris), Nicholas Capaldi (Loyola University New Orleans), Susan Krantz Gabriel (Saint Anselm College, New Hampshire), Christopher Macleod (University of Lancaster).

John Stuart Mill is the most influential English thinker of the 19th century. At the same time, his work is highly representative of the philosophy of that period – Mill dedicated several papers to the thought of his contemporaries, including Bentham, Comte and Hamilton, and worked out his own philosophy in dialogue with them. From this point of view, it is significant that Mill was an enthusiastic reader of Comte’s Cours de philosophie positive. Although his System of Logic was completed at the end of 1841, Mill postponed its publication until after he had read the last volume of Comte’s Cours (1842) and revised his work accordingly – in the last book of his Logic, for example, he, exactly like Comte, puts aside the metaphysical notions of the mind and concentrates on its “sensible manifestations”, i.e., on “mental Phenomena” and their law-like correlations. Moreover, Mill later published Auguste Comte and Positivism (1865), where he presented his final critical view of Comte’s philosophy.

Mill’s writing on Comte was of paramount importance at least for a young German-Austrian philosopher, Franz Brentano, who discovered Comte through the French translation of Mill’s book mentioned above. Brentano dealt extensively with the works of both Mill and Comte in his youth: in 1869/70 Brentano was already giving a lecture Deductive and Inductive Logic, and Mill is one of the most cited authors in his masterpiece Psychology from an Empirical Standpoint (1874). Although Brentano does not adopt Mill’s view of psychology as a “purely phenomenalist science”, his empirical psychology is entirely based on Mill’s inductive-deductive model of science: i) inductively determine the general laws that rule the succession of mental phenomena; ii) derive from them more specific laws that refer to complex mental phenomena; iii) inductively test those specific laws after having deduced them. At the same time, despite the great influence that both Mill and Comte exerted on him, Brentano never regarded them as representatives of a new, ascending phase in philosophy, though he did consider himself to be such. On the contrary, he regarded them as “extreme empiricists”, representatives of skepticism, the second phase of decay in modern philosophy.

Against this backdrop, the conference will address topics relevant to Mill’s relationship to the positive philosophy of his time and beyond: Mill’s philosophy of experience in relation to Comte’s positive philosophy and their differences; Mill’s and Comte’s historicizing naturalism; Mill’s relativism; his inductive-deductive model of science and his critique of Comte’s neglect of the questions of proof. The conference will also address Mill’s, Comte’s, and Brentano’s stance toward the following: (associative and empirical) psychology; the status of  causes in the process of knowledge; the positivist criterion of meaning, and strategies for the rebirth of philosophy. It will also pay close attention to thinkers who were involved in the disputes over these issues (H. Spencer, A. Bain, W. Whewell …) and to such topics as utilitarianism, the question of liberty, religion, and issues that can be put in relation with these or similar topics in authors who have themselves practiced a positive philosophy or had been influenced by it.

Submission Instructions: Those who are interested to take part in the conference are invited to send an abstract of 250–500 words to brcm.conference@gmail.com by 31th August 2023. Abstracts must be prepared for blind review. A separate document should include a cover letter containing the following information: the title of the presentation, the name and academic affiliation of the author, and a short description of his/her field of research and a list of main publications. The accepted speakers will be notified no later than September 30th, 2023. The language of the conference will be English. The conference is organized by Tinca Prunea-Bretonnet and Ion Tănăsescu, the Department of Western Philosophy of the Institute of Philosophy and Psychology of the Romanian Academy, Bucharest and will take place online between October 20-21, 2023.

TEMA CONȘTIINȚEI DEZBĂTUTĂ ÎN CADRUL SERIEI DE CONFERINȚE ALE INSTITUTULUI STAR-UBB, ÎN CONTEXTUL ȘTIINȚELOR COGNITIVE

Academicianul Mircea Dumitru – filosof, profesor univ. dr. și fost rector al Universității din București, vicepreședintele Academiei Române – și prof. univ. dr. Daniel David – psiholog, profesor și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), membru corespondent al Academiei Române și președintele Asociației Psihologilor din România – au dezbătut tema conștiinței, în cadrul seriei de conferințe ale Institutului STAR-UBB, în contextul științelor cognitive.

Prima ediție a manifestării „Stările generale ale Filosofiei”

În zilele de 31 martie – 2 aprilie 2023, a avut loc, în organizarea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prima ediție a manifestării „Stările generale ale Filosofiei”. La aveniment au participat mai mulți profesori ai facultății noastre: Acad. Mircea Dumitru (care și susținut conferința magistrală a manifestării, intitulată Promisiunile și „eșecurile” filosofiei), Conf. Dr. Cristian Iftode, Conf. Dr. Emilian Mihailov, Asist. Dr. Paul Gabriel Sandu, Drd. Anda Zahiu, Drd. Alexandra Zorilă, precum și studenți.

CFP EXTENDED-The Third International Conference for Doctoral Students in Philosophy-2023

The Doctoral School of Philosophy, Faculty of History and Philosophy, Babeș-Bolyai University of Cluj-Napoca, invites submissions for the third installment of the International Conference for Doctoral Students in Philosophy that is going to take place on May 19-20, 2023

Topic: Conflict and harmony in the philosophical thought

Description: What do conflict and harmony mean for the philosophical thought? How are those two concepts explained in the political and ethical theories and how should we understand both the realities of war and the fictions of the philosophical utopias? What importance does conflict and harmony have in the historical development of the modern human being and in its phenomenological interactions with the otherness? How can we experience from an aesthetic point of view the state of conflict and harmony and how are they discussed in the philosophy of art? What does it mean to be in conflict or in harmony with a specific philosophical tradition and how can we conceive those two opposing concepts at the level of agreement and disagreement between different philosophical positions and theories. These are some of the questions that the Conference for Doctoral Students in Philosophy invite you to explore in its third edition

Deadline for abstract submissions: 9th April 2023 (extended).

Communication of acceptance: 16th April 2023

Deadline for paper submission (only for accepted proposals): 6th May 2023

For submissions, please send your work at vlad.ile@ubbcluj.ro

 

Announced keynote speaker: Prof. Jad Hatem, Mysticism and Supra-Confessionalism Within the Christians of the East’s Political Strategies

Additional details: https://hiphi.ubbcluj.ro/SDF/evenimente.html

LANSARE DE CARTE – CORNEL MORARU, Turnura științifică a esteticii contemporane. Cercetări de avangardă în domeniile neuroștiințelor și inteligenței artificiale (Eikon, 2022)

Centrul de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice (CCIIF) anunță o nouă prezentare de carte, în seria Lansărilor critice, proiect inițiat de Conf. Univ. Dr. Cristian Iftode, din dorința de a aduce în fața publicului nu numai cele mai bune apariții editoriale din sfera filosofiei practice din acest an, dar și oamenii din spatele lor: autori, profesori, cercetători.

Astfel, joi, 6 aprilie, la Facultatea de Filosofie a Universității din București, CCIIF vă propune o lansare de carte însoțită de un dialog filosofic între prieteni critici și nu numai, plecând de la volumul lui Cornel-Florin Moraru, Turnura științifică a esteticii contemporane. Cercetări de avangardă în domeniile neuroștiințelor și inteligenței artificiale, apărută la Editura Eikon în 2022. Evenimentul va începe la ora 18.00, în Amf. Mircea Florian din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București, și va fi moderat de Dr. Ștefan Bârzu. Dialogul filosofic va fi deschis de următorii invitați: Prof. Univ. Dr. Constantin Aslam și Lect. Univ. Dr. Constantin Vică.

Prezentarea volumului în viziunea autorului

„Încă de la formarea sa ca disciplină autonomă în secolul al XVIII-lea, estetica s-a dorit o știință ce studiază sistematic un tip aparte de cunoaștere, diferit de cea teoretică, pe care l-am putea numi „cunoaștere sensibilă”, „cunoaștere intuitivă” sau „cunoaștere artistică”. Dar, o dată cu trecerea timpului și cu desprinderea din ce în ce mai netă a conceptului de știință de cel de artă, programul esteticii și obiectul său de studiu să se reconfigureze și, în ultimă instanță, să se schimbe.

Așa se face că, de la o „știință a cunoașterii sensibile”, cum era gândită de către Alexander Baumgarten, sau „sistem al artelor frumoase”, cum era gândită de Charles Batteux, estetica a ajuns să devină, în zilele noastre, mai degrabă un efort rapsodic de înțelegere a practicilor artistice din ce în ce mai diverse și heteronome ale artelor contemporane. O dată cu această schimbare, unitatea metodologică și tematică a esteticii moderne a început să se pulverizeze într-o sumedenie de estetici particulare, cum at fi „estetica cotidianului”, „estetica acceleraționistă”, „estetica organizațională” ș.a.m.d.

Pe de altă parte însă, în măsura în care estetica filosofică, prin schimbarea obiectului său de studiu și a programului inițial, se apropie din ce în ce mai mult, uneori până la confuzie, de discipline precum teoria artelor sau istoria artei contemporane, noi direcții de cercetare apar, din zona științelor, ce preiau programul esteticii moderne, gândită ca știință a cunoașterii sensibile. Aceste noi direcții științifice de cercetare în estetica filosofică constituie tema principală a cărții de față, în care îmi propun să arăt că există o „continuitate în disonanță” între programul esteticii moderne și studiile apărute în ultimele decenii în domeniile neuroștiințelor și inteligenței artificiale. Cu alte cuvinte, teza principală pe care o argumentez este aceea că, între tratatele întemeietoare ale esteticii moderne și studiile de avangardă din estetica științifică actuală, există o continuitate în ceea ce privește conceptele fundamentale și coordonatele programatice de lucru, chiar dacă cele două categorii de cercetări se află în paradigme diferite de înțelegere a științei.

Pentru a susține această teză, analizez genealogic două dintre conceptele fundamentale ale esteticii moderne – cel de imitație și cel de geniu –, urmărindu-le evoluția de-a lungul istoriei filosofiei și scoțând în evidență constantele conceptuale ce s-au păstrat de-a lungul timpului, indiferent de paradigma hermeneutică în care au fost tratate. Pe această cale, putem trasa un „fir roșu” de-a lungul istoriei, care leagă în mod direct, conceptele fundamentale ale esteticii moderne de tematizările actuale din neuroestetică și estetica inteligenței artificiale, dovedind astfel și descendența celor din urmă din primele.” Cornel-Florin Moraru

Despre autor

Autorul cărții, Cornel-Florin Moraru este doctor în filosofie, filolog clasicist și jurnalist cultural specializat în filosofie și neuroștiințe. Predă filosofia artei, estetică, istoria filosofiei și etică academică la UNArte din București. Ca jurnalist cultural, Cornel este realizatorul emisiunii Izvoare de filosofie, difuzată de Radio România Cultural, singura emisiune dedicată filosofiei din peisajul radiofonic românesc. A activat în ultimii 12 ani ca organizator de concerte și DJ, cu numele de scenă Chesarion. De asemenea, Cornel este membru fondator al Blazing Vibez Soundsystem, crew de DJi specializați în muzica reggae și dancehall din România.

Volumul poate fi achiziționat din librării și de pe site-ul editurii Eikon: https://www.librariaeikon.ro/publicistica-eseuri/1337-turnura-stiintifica-a-esteticii-contemporane.html

Un interviu complet, relevant pentru prezentarea volumului, poate fi audiat integral accesând site-ul personal al autorului: https://cornelmoraru.ro/project/turnura-stiintifica-a-esteticii-contemporane/