The International Conference – The Future of UNESCO Chapters: Culture, Education and Sustainable Development. The first edition: Culture as a Global Public Good

The UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance and Sustainable Development of the Faculty of Philosophy of the University of Bucharest is pleased to announce the call for papers for the first edition of theInternational Conference The Future of UNESCO Chapters: Culture, Education and Sustainable Development: “Culture as a Global Public Good”.

 

Context

This event aims to bring together professors and researchers affiliated to UNESCO Chairs across Europe, in order to assess the capacities of the human capital involved by the UNESCO networks to support the 2030 Agenda for Sustainable Development, in the field of culture and education.

According to UNESCO, “the relationship between culture and sustainable development has been the subject of discussions over three decades, culminating in four  United Nations  General  Assembly resolutions on the topic that confirm culture’s role as being both an enabler and a driver of sustainable  development,  and  that  call  for  the  mainstreaming  of  culture  in  the  international development agenda.”[1]

UNESCO, being the specialized UN agency for culture, has the crucial responsibility to monitor the relationship between culture and sustainable development, but also to contribute to the realization of proposals for public policies that can support such synergy. Although UNESCO exercises this role through its policy and normative work at the global level, including its efforts to promote the role of culture in the implementation of the recently adopted 2030 Agenda for Sustainable Development and by supporting programs and projects at national level, it is time that representatives of UNESCO educational sectors get involved in the evaluation of the standards invested in the sustainable development of culture and education.

The scope of this conference is to provide insights into the relevance, effectiveness and coherence of UNESCO’s academic communities engaged to support the policies and priorities of sustainable development. Since it is a conference organized by the UNESCO Chair of the Faculty of Philosophy of the University of Bucharest, the organizers, together with their partners, given their professional expertise, are ready to respond to UNESCO’s call to evaluate the connections between “creativity, innovation, critical thinking, resilience and empathy”[2] invested in building the society of the future, in a post-pandemic society, focused on the digitization of cultural capital and the stimulation of intercultural education. The conference aims to investigate the ways in which cultural heritage and cultural-creative industries can be integrated into a range of cross-cultural educational approaches for training young people in an equitable environment.

The urgency of evaluating the synergy between culture and education also emerges from the current geopolitical and social context, in which migration, climate changes and failures of representative and participatory democracies reflect the need to respond to such challenges by educating communities of European citizens, capable of managing these phenomena. Moreover, last year, the Final Declaration of the UNESCO World Conference for Cultural Policies and Sustainable Development, MONDIACULT 2022, was signed, with the aim of affirming culture as a global public good.

Therefore, the conference proposed by the UNESCO chair of the Faculty of Philosophy of the University of Bucharest aims to evaluate the ways in which educational and cultural cooperation between UNESCO chairs can meet the MONDIACULT objectives and the SDG objectives for the Sustainable Development Agenda for 2023.

The objectives of this first edition are:

O1. To test the capacity of the academic environment involved by the UNESCO chairs to support the 2023 Agenda for Sustainable Development and the priority strategies established by the MONDIACULT Declaration for increasing the synergy between culture and education through UNESCO public policies

O2. To assess the coherence and effectiveness of UNESCO`s public policies for culture and development.

O3. To assess the way in which the digitization of cultural heritage and the challenges faced by the creative cultural sectors in a post-pandemic society support the affirmation of culture as a global public good according to the 2022 UNESCO MONDIACULT Declaration.

O4. To develop a network of researchers and teaching staff of UNESCO chairs who can work together for projects supporting the 2023-2030 Agenda for Sustainable Development, in the fields of culture and education.

Contributors are encouraged to submit their papers inspired by one of the following proposed topics:

  • Cultural mediation and negotiations;
  • Culture as a global public good;
  • Educational challenges in teaching cultural heritage;
  • Digitalization of cultural heritage;
  • The role of culture in supporting SDG strategies;
  • Sustainable development at the cross-roads of culture and education;
  • Intercultural communication and intercultural sustainability;
  • Academic response to the list of objectives and priorities developed by UNESCO through the 2022 statement MONDIACULT;
  • Philosophical approaches of cultural sustainability, cultural heritage and culture as a common good.

Deadline and submission

Contributions (including an abstract of 300 words, title and a short professional bio in English) are expected to be submitted no later than the 1st of July 10tth of September 2023, at https://forms.gle/6YwJA3bWiGY7Vq257 Evaluation results will be communicated to participants before July 20 September 13, 2023.

The conference will be held at Bucharest, at the UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance and Sustainable Development, on the 2nd of October 2023.

Organizing Committee

  • Prof. PhD. Viorel Vizureau, Dean of the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania
  • PhD. Lecturer Oana Șerban, Executive Director of the Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania
  • PhD. Candidate Lilian Ciachir, Coordinator of the UNESCO Chair, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania

Organizing Institutions

  • Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Romania
  • The UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance and Sustainable Development, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Bucharest, Romania
  • CCIIF – The Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Bucharest, Romania

Scientific Committee

  • Prof. PhD. Franz-Lothar Altmann, Associate Professor, UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance and Sustainable Development, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Bucharest, Romania
  • Prof. PhD. Alex Frame, University of Burgundy, Dijon, France
  • Prof. PhD. Tobias Goessling, KEDGE Business School, Marseille, France
  • Associate Prof. PhD. Cristian Iftode, Faculty of Philosophy, University of Bucharest, Bucharest, Romania
  • Prof. PhD. Veronique Parissot, Director of the Institute Denis Diderot for Education, Formation and Culture, University of Burgundy, Dijon, France
  • Prof. PhD. Habil. Mugurel Păvălucă, Department of Humanities and Theology, Technical University Dortmund, Dortmund, Germany
  • Prof. PhD. Pia Stalder, Business School Institute for Marketing and Global Management, Bern University of Applied Sciences, Bern, Switzerland
  • Prof. PhD. Thomas Steger, Faculty of Business, Economics, and Management Information Systems, University of Regensburg, Regensburg, Germany
  • Prof. PhD. Thomas Straub, Geneva School of Economics and Management, University of Geneva, Geneva, Switzerland

 

[1] UNESCO’s work on culture and sustainable development: evaluation of a policy theme, IOS/EVS/PI/145 REV.5 (REV.8 in Fre), 2015.

[2] https://www.unesco.org/en/culture-education

PROGRAMARE SESIUNE RESTANȚE ȘI REEXAMINĂRI 01-09.09.2023 (anii I, II licență; I master)

 

Nume & Prenume cadru didactic

Adresă de e-mail

Programare

Prof. univ. dr. Savu Totu

savu.totu@filosofie.unibuc.ro

05.09.2023, ora 10.00 – Filosofie greacă; Istoria ideilor filosofice-istoria filosofiei; Filosofie și creștinism

Prof. univ. dr. Mircea Dumitru

mircea.dumitru@unibuc.ro

01 septembrie, ora 15.00, examen scris, 3h.

Prof. univ. dr. Laurențiu-Mihai Staicu

laurentiu.staicu@filosofie.unibuc.ro

04 septembrie 2023, ora 10.00.

Prof. univ. dr. Constantin Stoenescu

constantin.stoenescu@filosofie.unibuc.ro

07 septembrie, ora 10.00, restanțe, reexaminări la toate disciplinele.

Prof. univ. dr. Ana Maria Zăgrean

ana-maria.zagrean@g.unibuc.ro

Examen restanțe, reexaminări pentru anul I masterat:  06 septembrie 2023.
Examen măriri pentru anul I masterat: 07 septembrie 2023.

Prof. univ. dr. Ion Vezeanu

 ion.vezeanu@univ-grenoble-alpes.fr

5 septembrie, de la ora 14.00, Amf. Titu Maiorescu

Curs opțional Licență-Master (reexaminări și restante) și cursul de Metodologia și etica cercetării pt. Școala  Doctorală

Prof. univ. dr. Viorel Cernica

 viorel.cernica@filosofie.unibuc.ro

07.09.2023, ora 11.00, pentru toate disciplinele/cursuril

Prof. univ. dr. Mihaela Alexandra Pop

 mihaela.pop@filosofie.unibuc.ro

06.09.2023, ora 14.00

Conf. univ. dr. Marin Bălan

marin.balan@filosofie.unibuc.ro

Filosofie medievală, an I: 7 septembrie, data până la care se trimite portofoliul, 9 septembrie, ora 10.00, Colocviu, amf. „C. Rădulescu-Motru” Didactica specialității, an II, modul psiho-pedagogic: 7 septembrie, data până la care se trimite portofoliul, 9 septembrie, ora 10.00, Colocviu, amf. „C. Rădulescu-Motru”

Conf. univ. dr. Sorin-Valentin Costreie

sorin.costreie@unibuc.ro

cursurile de licență: 04 septembrie, ora 10.00, examen scris, 2h.
cursurile de master: 04 septembrie, ora 12.00, examen scris, 2h.

Conf. univ. dr. Sebastian Grama

sebastian.grama@filosofie.unibuc.ro

05 septembrie 2023 (predare eseuri).

Conf. univ. dr. Cristian Vasile Iftode

cristian.iftode@filosofie.unibuc.ro

Restanţe la Introducere în etică şi Introducere în estetică: luni 4 septembrie, ora 10.00 (examen scris).

Reexaminări la Introducere în etică şi Introducere în estetică: marţi 5 septembrie, ora 10.00 (examen scris).

Pentru restanţe şi reexaminări la Concepte şi terapii filosofice (master ICIF): deadline trimitere eseuri: marţi 5 septembrie, ora 20.00.

Conf. univ. dr. Gheorghe Ștefanov

gheorghe.stefanov@filosofie.unibuc.ro

06 septembrie 2023, ora 10.00.

Conf. univ. dr. Emanuel Mihail Socaciu

emanuel.socaciu@filosofie.unibuc.ro

08 septembrie 2023, ora 10.00 (licență) și ora 16.00 (masterat).

Conf. univ. dr. Dorina Mihaela Pătrunsu

dorina.patrunsu@filosofie.unibuc.ro

01 septembrie 2023

Conf. univ. dr. Gabriel Vacariu

gvacariu5@gmail.com

8 Septembrie, 2023, ora 11.00 restante la

1. Filosofia mintii si stiintei cognitiei

2. Teoria cunoasterii stiintifice

3. Minte, creier, constiinta (master)

4. Filosofie si film

 

Examenul consta in trimitere referat la adresa gvacariu5@gmail.com

Conf. univ. dr. Constantin Vică

constantin.vica@filosofie.unibuc.ro

05 septembrie 2023, ora 14.00 – toate cursurile. Cu programare în prealabil pe mail – constantin.vica@filosofie.unibuc.ro

Conf. univ. dr. Bogdan Mincă

bogdan.minca@filosofie.unibuc.ro

Restanțe/Măriri „Originea Gândirii Europene“ (anul I, sem. I): 7.09.2023, ora 13:00
Restanțe/Măriri „Hermeneutică“ (anul III, sem. II, Fil. Cult): 7.09.2023, ora 13:00
Restanțe/Măriri „Teme ale Gândirii Grecești. De la Mythos la Logos“ (master ICIF, anul I, sem. I): 7.09.2023, ora 13:00
Restanțe/Măriri „Introducere în Greaca Veche“ (Curs opțional, sem. II): 7.09.2023, ora 13:00
Restanțe/Măriri „Phenomenology and Ontology of European Culture“ (master UNESCO, sem. I): 07 septembrie 2023, ora 13:00.

Conf. univ. dr. Daniela Rodica Jalobeanu

dana.jalobeanu@filosofie.unibuc.ro

8 septembrie ora 10.00 ONLINE (Trimit linkul de zoom la primirea dosarului cu temele de seminar restante, pana la data de 5 septembrie ora 20).

Conf. univ. dr. Emilian Nicu Mihailov

Emilian.mihailov@filosofie.unibuc.ro

8 septembrie ora 10.00

Lect. univ. dr. Oana Șerban

oana.serban@filosofie.unibuc.ro

Toate disciplinele- deadline eseu 03 septembrie 2023, ora 10.00.
Examinare:
Estetică – 04 septembrie 2023, ora 9.00.
O istorie biopolitică a antisemitismului și antiumanismului – 04 septembrie 2023, ora 10.00.
Teorii ale reprezentării – 04 septembrie 2023, ora 11.00.

Lect. univ. dr. Mihaela Constantinescu

mihaela.constantinescu@filosofie.unibuc.ro

Restanțe, reexaminări, măriri – toate cursurile: 08 septembrie, 15.30-17.30, pe baza programării prealabile via email mihaela.constantinescu@filosofie.unibuc.ro. Detalii suplimentare pe paginile Classroom ale cursurilor.

Lect. univ. dr. Ileana Dascălu

ileana.dascalu@filosofie.unibuc.ro

Ethics and Academic Integrity (UNESCO MBA, IM, CIS) – 05 septembrie 2023.
Research Seminar (UNESCO, IM) – 05 septembrie 2023.

Lect. univ. dr. Ionuț-Bogdan Dima

bogdan.dima@drept.unibuc.ro

Constitutional Democracy – orele 10.00, Sambata 9 septembrie 2023

Lect. univ. dr. Laurențiu Marius Gheorghe

laurentiu.gheorghe@filosofie.unibuc.ro

Filosofia Dreptului 9 septembrie, ora 10.00;

Morality & Law 9 septembrie, ora 10.00

Asist. univ. dr. Alexandru Dragomir

alexandru.dragomir@filosofie.unibuc.ro

Etica Inteligenței Artificiale – deadline eseu: 6.09.2023, susținere eseu: 8.09.2023, 12:00.

Minds and Machines – deadline eseu: 6.09.2023.

Asist. univ. dr. Andrei Ionuț Mărășoiu

andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

Eseurile finale (eseul II), termen 25 august ora 10.00 dimineața, de transmis via e-mail la andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro; pentru studenții eligibili.
Testarea de recuperare la Introducere în Logica Modernă (anul 2 licență), respectiv Reasoning (anul 2 master), va avea loc pe 25 august, ora 10.00 dimineața, examinare scrisă.

Asist. univ. dr. Paul Gabriel Sandu

paulgabriel.sandu@filosofie.unibuc.ro

Curs Filosofie Modernă – Examen scris/Predare referat 04 septembrie 2023, ora 10:00.

 

 

Școală de vară „FILOSOFIE PENTRU LICEENI”, ediția a III-a

Școală de vară

FILOSOFIE PENTRU LICEENI

(ediția a III-a)

București, 4-8 septembrie 2023

 

Vara nu se termină odată cu plecarea berzelor, cum spune o vorbă din bătrâni, ci odată cu reînceperea școlii. Dacă ești elevă sau elev la un colegiu / liceu din România, vino la Facultatea de Filosofie, pentru a-ți petrece ultimele zile din această vară filosofând. Îți oferim zece teme de reflecție filosofică pe parcursul a cinci zile.

  • De ce călătorim în vacanță? Marele Tur și Sindromul Stendhal

Prof. univ. dr. Constantin Stoenescu (directorul Departamentului de Filosofie Teoretică)

  • Cum ar fi să vrei să nu faci nimic și să fii și plătit pentru asta?

Conf. univ. dr. Dorina Pătrunsu

  • Aha! Poate conștiința să confere justificare în revelațiile intelectuale?

Asist. univ. dr. Andrei Ionuț Mărășoiu (prodecan al Facultății de Filosofie)

  • Bard, Bing, ChatGPT – parteneri la bine sau la rău?

Lector univ. dr. Mihaela Constantinescu

  • Emoții și moralitate

Lector univ. dr. Ileana Dascălu

  • Epopeea lui Ghilgameș și încălzirea globală

Asist. univ. dr. Paul Sandu

  • Privind hărțile cu capul în jos: hărți antice și moderne

Asist. univ. dr. Veronica Lazăr

  • Filosofia călătoriei în timp

Drd. Bogdan Dumitrescu

  • Empatie în realitatea virtuală – mit sau realitate?

Drd. Sandra Brânzaru

  • Există o vârstă anume pentru filosofie?

Lector dr. Marin Bălan

 

Cine se poate înscrie?

  • Această școală de vară este organizată pentru elevii din clasele: a X-a, a XI-a sau a XII-a (în anul școlar 2023/2024).
  • Rugăm elevele și elevii care doresc să se înscrie să se asigure că în perioada 4-8 septembrie nu participă la alte activități care i-ar împiedica să frecventeze cursurile acestei școli de vară.
  • Numărul de locuri: 100.
  • Fără taxă.

Cum se completează Formularul de înscriere?

  • În afara datelor personale legate de eleva / elevul care dorește să participe la Școala de vară, Formularul de înscriere conține și date de contact privind profesorul diriginte și părintele / tutorele care își dă acordul.
  • Formularul de înscriere se completează prin scriere la calculator. Apoi, se salvează ca document pdf și se semnează de către unul dintre părinți sau de către tutorele legal.
  • Nu se iau în considerare formularele:
    • care sunt completate cu scris de mână
    • care nu au toate rubricile completate
    • care nu sunt semnate de părinte / tutore legal

Cum şi când se fac înscrierile?

  • Răspunsul de acceptare / respingere din partea organizatorilor va fi trimis prin e-mail, în termen de 2 zile, după verificarea formularului de înscriere.
  • Ocuparea locurilor se va face în ordinea primirii solicitărilor de înscriere.
  • Nu se admit contestații.

Precizări privind confidențialitatea datelor personale

  • Datele personale solicitate vor fi folosite numai în scopul organizării Școlii de vară de Filosofie din acest an. Aceste date nu vor fi transmise unor terți. Pentru a proteja datele personale, pe site-ul facultății nu se va posta nicio listă cu numele elevilor înscriși. Nu vor apărea nici numele părinților care și-au exprimat acordul privind participarea elevelor /elevilor la această școală de vară.
  • Răspunsul de acceptare sau de respingere din partea organizatorilor va fi trimis prin email persoanei care a solicitat înscrierea.
  • Considerăm că elevele și elevii care solicită înscrierea și părinții / tutorii care își dau acordul ne permit să folosim datele de contact puse la dispoziție (email, telefon) în vederea furnizării de informații utile privind Școala de vară din 4-8 septembrie 2023. Dar aceste date de contact nu vor fi transmise unor terți.

Locație

  • Activităţile din cadrul Şcolii de vară se vor desfăşura în sediul Facultății de Filosofie, amfiteatrul „Titu Maiorescu”
  • Adresa: Spl. Independenţei, nr. 204.

Mijloace de transport până la sediul Facultății de Filosofie

  • metrou – staţia Grozăveşti
  • tramvai – staţia Podul Grozăveşti: 1, 10, 11
  • autobuz

– staţia Facultatea de Filosofie: 201

– staţia Podul Grozăveşti: 105

– staţia Pod Cotroceni: 123

– staţia Spitalul Universitar: 122, 126, 137, 138, 168, 226, 268, 368, 668

  • troleibuz – staţia Pod Cotroceni: 62, 93, 96

 

Alte precizări

  • Această Școală de vară nu beneficiază de niciun fel de finanțare. Ca urmare, organizatorii nu preiau niciun fel de costuri ale participanților.
  • Pe parcursul desfășurării activităților specifice Școlii de vară, elevele și elevii vor respecta prevederile regulamentelor școlare în vigoare.
  • Este interzisă înregistrarea cursurilor.
  • Organizatorii nu își asumă niciun fel de răspundere privind deplasarea elevelor și elevilor de la domiciliu până la Facultatea de Filosofie și de la Facultate până la domiciliu.
  • Diplomele de participare vor fi decernate elevelor / elevilor care participă la toate activitățile programate.
  • Programul cursurilor: de la ora 10 până la ora 14.
  • Orarul Școlii de vară va fi trimis prin e-mail elevelor și elevilor care s-au înscris, precum și părinților, în jurul datei de 2 septembrie.

Directorul Școlii de vară

  • Prof. univ. dr. Viorel Vizureanu (decanul Facultății de Filosofie)

Comitetul de organizare al Școlii de vară de filosofie

  • Prof. univ. dr. Viorel Vizureanu (coordonator)
  • Lector univ. dr. Ileana Dascălu (persoană de contact)

Radu Alexandru Dincă, profesor de 10 la Titularizare, dar fără post

Radu Alexandru DINCĂ

Radu Alexandru Dincă este absolvent al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București și unul dintre puținii candidați din București care au obținut nota 10 la Titularizare. Cu toate că a luat nota maximă, nu are post pe care să se poată angaja pe perioadă nedeterminată, adică să devină titular. El va fi profesor suplinitor de Educație socială la gimnaziu, dacă după actualii profesori din sistem care își împart orele îi va mai rămâne și lui o fracție de normă didactică.

Într-un interviu acordat Karinei Dorobanțu, elevă în clasa a XII-a, Radu Dincă dezvăluie provocările și idealurile sale în ceea ce privește sistemul educațional actual din România. Acesta își propune să aducă o perspectivă inovatoare în predarea disciplinei Educație socială la gimnaziu. 

Cu nota 10 obținută la examenul de Titularizare, fericirea îi este umbrită. Această realitate amară îi dezvăluie o parte din culisele sistemului educațional, chiar de la primul pas în interiorul acestuia.

Radu se află în imposibilitatea de a-și putea forma o catedră cu normă întreagă, într-o singură școală. Și asta pentru că nu există sau sunt extrem de rare posturile cu viabilitate de cel puțin 4 ani pentru această disciplină cu o singură oră pe săptămână în sistemul actual. Tinerii absolvenți care intră în învățământ, deși cu rezultate excelente, trebuie să aștepte „la rând” după profesorii deja titulari care doresc pretransfer și care beneficiază de prioritate (deși poate că au luat inițial acest examen cu o notă mult mai mică). Astfel, un tânăr absolvent, chiar dacă are 10 la concursul de angajare în Învățământ și ar fi capabil de inovație, trebuie să mai aștepte. Radu Alexandru Dincă susține că, în opinia sa, statutul de titular ar putea fi transformat într-unul de „mandatar”, care ar putea expira după 10 ani, de exemplu. „Așa s-ar putea rezolva și alte probleme, copiii nu vor mai avea un profesor bun la o disciplină și alți patru slabi la celelalte”, spune tânărul absolvent.

„Un sistem care se bazează pe capacitățile indivizilor luate disparat este un sistem falimentar din prisma obiectivelor pe care și le propune”, susține Radu. „Este nevoie, așadar, ca toată lumea să fie testată la un moment dat, în mod egal, și să nu mai existe permanență în sistem”, crede acesta.

În toamna anului 2015, deși elev pasionat de științele exacte, în special de fizică, Radu Alexandru Dincă a intrat la liceu, la specializarea de Științe al naturii, profilul real.

În clasa a IX-a, în mijlocul Logicii și al raționamentelor, profesorul său de „socio-umane” i-a remarcat capacitatea puternică de a gândi abstract și a debutat în lumea fascinantă a Filosofiei, mult mai devreme decât prevedeau planurile-cadru, cu profesorul Duțu Dragoș, cel care l-a și îndrumat apoi spre cariera de profesor.

Călătoria sa prin universul conceptual a prins contur în clasa a XI-a, când, în ciuda faptului că învățarea Filosofiei avea să fie abia peste un an în programa lui școlară, a avut curajul să participe la Olimpiada Națională de Filosofie, unde a obținut un rezultat remarcabil.

Radu și-a urmat calea, îndreptându-se către Facultatea de Filosofie a Universității din București, acolo unde spera că se va descoperi pe sine. Printre pagini pline de înțelepciune și concepte filosofice, a descoperit filosofia din alt unghi. 

Astăzi, Radu este proaspăt absolvent de facultate și candidatul de 10 al examenului de Titularizare 2023. Spune cî rămâne hotărât să-și trăiască pasiunea și să îi învețe pe elevi să gândească. Se pregătește să încețe în continuare, iar prin exemplu său să ghideze noile generații către înțelegerea profundă a lumii înconjurătoare și a conceptelor fundamentale: „Scopul meu este să-i fac pe ei să gândească, cu propria lor minte, astfel încât să ducă o viață autentică. Filosofia e o bucurie a gândirii. Mai rău de atât este să avem impresia că gândim, dar de fapt să nu gândim. Normal, gândirea e un proces automat. Toată lumea gândește, dar oamenii nu raționează”, spune tânărul profesor. 

Titularizarea este angajarea într-o școală, pe o perioadă nedeterminată. Pentru a se titulariza – deci pentru a se angaja pe o perioadă nedeterminată – profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului. Pentru a deveni suplinitor – deci pentru angajarea pe perioadă determinată – candidații trebuie să obțină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât și la inspecție.

Redăm interviul integral cu Radu Alexandru Dincă, candidatul care a obținut nota 10 la Titularizare și a devenit profesor debutant 

Karina Dorobanțu: Ai ajuns sa fii actor în sistemul acesta de educație, joci pe scena unei piese bune sau mai puțin bune? 

Radu Alexandru Dincă: „E o scenă bună pentru că sunt copiii, dar e o scenă mai puțin bună din perspectiva a ceea ce se întâmplă în sistem: calitatea discutabilă a oamenilor care intră în învățământ în ultima vreme, organizarea deficitară a programelor, organizarea nesigură a materiei, salarizarea – chiar și după această grevă. Ca să fii un actor bun, trebuie să fii plătit bine, cred că 2.800 lei pe lună tot e puțin pentru cât efort depui ca să fii un profesor bun. Sistemul îți permite să fii și un profesor bun, dar și unul slab. Și asta depinde, cumva, mai ales de tine. Ca sistemul să te accepte, tu trebuie să îndeplinești niște criterii, zic eu, minimale, să faci niște planuri, să intri în învățământ, să iei un examen de titularizare sau de suplinitor și să predai. Dar poți să rămâi acolo ca o legumă. 

Karina Dorobanțu: Ce anume vezi tu, ca viitor profesor, problematic în teatrul acesta, iar dacă vezi o problemă, de ce ai ales să joci pe scena lui? 

Radu Alexandru Dincă: În primul rând, eu, ca profesor debutant, am avut un șoc. Recent, am dat examen de titularizare, am luat primul pe București, consider că nota asta e destul de relevantă.  Examenul de titularizare, chiar dacă e doar o instanță a evaluării, spune ceva despre tine. Eu acum, ca să intru în învățământ, trebuie să particip la o ședință de repartizare a catedrelor. Aceasta se face mai întâi pentru oamenii care deja sunt în sistem. Asta e o problemă, pentru că tu, dacă intri în învățământ cu o notă slabă și nu ești un profesor foarte bine pregătit, și ai intrat în sistem undeva, ulterior, doar în virtutea faptului că ești în sistem, ai prioritate față de oamenii care vor să vină și care sunt foarte motivați. În același timp, eu va trebui să mă titularizez pe niște ore disparate, împrăștiate la diferite școli. Nu există post complet în București. Adică eu trebuie să iau câteva ore într-un loc, câteva ore într-un loc, câteva ore în altul, probabil în două-trei locuri. La mine, există avantajul că, fiind primul, am prioritate la alegere, dar nici așa nu există un post cu normă întreagă. 

Materia mea e destul de ofertantă, din păcate însă nu am destulă libertate de mișcare în interiorul acesteia. Adică, de exemplu, dacă aș vrea să fac niște ore sub forma de ateliere de filosofie pentru copii, eu sunt condiționat de programă să îndeplinesc un anumit curriculum, care pe mine mă limitează din punctul de vedere al timpului. Adică, personal, eu aș prefera să vorbesc despre mai puțin și copiii să înțeleagă în profunzime acel puțin, pentru că apoi, dacă au nucleul foarte bine închegat, ei pot să dezvolte singuri, decât dacă faci anumite lucruri la suprafață. Ele vor rămâne doar la nivelul de informații, pe care ei îl vor prelucra mai greu, pentru că vorbim de copii de 10-14 ani. 

Karina Dorobanțu: Presupun ca ai niște motive principale care te-au facut sa pășești pe scena aceasta; care ar fi ele? Te-a fermecat filosofia încă din liceu, un profesor a fost steaua ta călăuzitoare? Ai avut orientare în carieră? Care este povestea absolventului de Filosofie și profesorului de mâine din fața mea? 

Radu Alexandru Dincă: Eu eram elev la profil real, Științe ale Naturii Bilingv, eram în clasa a noua. Venisem de la gimnaziu cu o experiență bună în domeniul științelor exacte, mai ales la fizică, dar și la matematică. Am ajuns în această clasă și, firește, în clasa a noua am făcut logică, profesorul mi-a zis că trebuie să iau legătura cu profesorul de filosofie, pentru că am capacitatea de a gândi abstract. Am luat legătura cu profesorul Duțu Dragoș. Călătoria prin lumea filosofiei a început cu adevărat în clasa a unsprezecea, până atunci primeam recomandări de lectură. Mie oricum îmi plăcea lectura mai conceptuală față de cea beletristică. Îmi plăcea Hermman Hesse. În clasa a unsprezecea am decis că vreau să merg la olimpiadă la filosofie, domnul profesor Duțu a făcut din proprie inițiativă pregătire cu mine, eu fiind elev în clasa a unsprezecea, moment în care nu învățam la școală filosofia. Am început să ne pregătim, am luat olimpiada pe județ și am luat 10. Eu mereu mi-am dorit să fac ceva în viață la care pot să excelez cumva din ceea ce pot eu să fac, iar văzând că am luat 10, lucrul acesta  a fost foarte motivant pentru mine. Am ajuns la faza națională și am realizat că la Filosofie pot să învăț fără să obosesc. Motivația să ajung la Facultatea de Filosofie a fost că acesta este domeniul în care eu pot excela. A fost un drum plin de satisfacții, l-am descoperit pe filosoful meu preferat, Baruch Spinoza. 

Karina Dorobanțu: Ce așteptări ai în momentul în care vei intra în scenă și o să ai în fața ta un public? E ca în teatru, există teatre mai bune, mai puțin bune…

Radu Alexandru Dincă: Să fiu un profesor bun, să am o relație foarte bună cu elevii mei, să mă împrietenesc cu ei și să am și această raportare academică, intelectuală, pe de o parte și, pe de altă parte, să am o raportare amicală, emoțională. Vreau să fiu cu ei, să fiu prietenul lor și împreună să intrăm în lumea asta, aunor aspecte, cum spuneam, foarte interesante. Adică eu chiar am o materie cool, spre deosebire de chestiuni standard. Asta e o materie care chiar presupune să gândești mai mult decât să memorezi și să procesezi informații. 

Să mă înțeleg bine cu colegii mei și cu instituțiile statului, pentru că trebuie să pregătești ca profesori niște documente care pe mine mă angoasează teribil…  planificări, plan de lecție. Ele sunt foarte bune, documentele te ajută să te organizezi. Doar că structura lor, sub forma impusă de minister, este foarte rigidă. Aș fi preferat să-mi fac niște hărți conceptuale, un plan schematic etc. Vreau să mă joc mult cu ei, să fiu revoluționar. 

Karina Dorobanțu: Ne poți vorbi puțin despre metodele didactice din programă cu caracter ludic?

Radu Alexandru Dincă: Metodele de predare standardizate presupun și ele foarte multe jocuri. Pentru titularizare am avut de învățat destul de multe metode de acest tip. De exemplu, Metoda Pălăriilor Vorbitoare, este vorba de mai multe pălării care constituie echipele, există șase pălării, fiecare cu câte un rol. Pălăria galbenă vine cu aspecte optimiste, pălăria albastră este pălăria care ar trebui să dea imaginea de ansamblu, pălăria albă e cea care aduce informații, pălăria verde face inovația, pălăria roșie spune cum te simți și raportarea pasională, emoțională, iar pălăria neagră e cea negativistă, care spune ce nu merge bine. Adică, practic, acoperi cam toate rolurile intelectuale pe care un om ar trebui deodată să le aplice într-un proces decizional. Și atunci, ei tot schimbând rolurile astea în cursul mai multor lecții, ei dobândesc această abilitate de a gândi din mai multe perspective, pentru că tu, ca profesor, încerci să-i motivezi să facă parte mereu dintr-o altă echipă.

Karina Dorobanțu: Cum e să fii studentul de azi și profesorul de mâine, care a obținut nota 10 la Titularizare? 

Radu Alexandru Dincă: A fost foarte emoționat. Eu mi-am făcut foarte multe griji pentru examenul acesta, pentru că mie nu mi-a plăcut ce a trebuit să învăț. Examenul de titularizare are două componente, are componenta materiei pe care o predai și aspectul metodologic, didactic. Eram stresat din cauza componentei didactice, dar se pare că le-am înțeles și nu învățat. Se pare că au existat profesori corectori care au apreciat că am scris ce am înțeles. Cartea de pedagogie a fost o materie care nu m-a satisfăcut intelectual. 

Karina Dorobanțu: Cum ai aflat rezultatul? 

Radu Alexandru Dincă: M-a sunat profesoara mea de română care m-a susținut foarte mult pe parcursul acestei calătorii și mi-a zis că am luat nota 10. Plângea. Pur și simplu mi s-au tăiat picioarele de emoție când am auzit. Știam ce greu e examenul de titularizare și eram sceptic, deși scrisesem 24 de pagini. A fost o foarte mare bucurie, care din păcate s-a diminuat un pic cu această dezamăgire a faptului că după ce că nu pot să iau un post complet, pentru că nu există – și pot să înțeleg că nu există, mai sunt și alți oameni cu care eu nu am concurat, care iau orele pe care le puteam lua eu, ceea ce este nedrept. Nota 10 este confirmarea faptului că o să am o relație foarte bună cu toți elevii mei. 

Karina Dorobanțu: O să predai la liceu sau la gimnaziu?

Radu Alexandru Dincă: Ca să predau la liceu, chiar dacă sunt absolvent de filosofie, trebuie să am studii de masterat ca să pot face modulul doi psihopedagogic. Fiind la un masterat care nu este în domeniul licenței, adică la Administrare a Afacerilor, eu nu am avut dreptul să urmez modelul doi de psihopedagogie și nu pot să predau la liceu, chiar dacă pregătirea mea este filosofia. Voi face însă masteratul didactic la care m-am înscris, care îmi va permite să predau și la liceu și care ar trebui să-ți ofere instrumentele necesare pentru a fi un profesor excepțional. Tu, ca profesor, ești un mediator între copii și aceste concepte, iar această capacitate de mediator ai dobândit-o în urma studiului exegetic de care copiii sigur nu sunt interesați. 

Karina Dorobanțu: Dacă predai la clasele mai mici, cum intenționezi să îi introduci în lumea Educației sociale îmbinate undeva cu pregătirea ta în Filosofie?

Radu Alexandru Dincă: Filosofia poate să fie abordată din două perspective, din cea istorică – în care prezinți ideile unor autori consacrați și intri în profunzime sau din cea a conceptelor care stau la baza acestor teorii. Tu, ca profesor, ai cunoștințe despre autori și ai acces la concepte prin intermediul lor. Elevii pot să fie familiarizați cu aceste concepte și fără să faci apel la autori sau la alte informații care pe elevi nu îi interesează. 

De exemplu, ca să mă raportez la materia pe care o voi preda, la Educație Socială, există drepturile copiilor. Ca să înțeleagă în mod fundamental ce presupun aceste drepturi ale copiilor, copilul are nevoie să înțeleagă necesitatea de a avea aceste drepturi. Ne întoarcem la un concept, la o chestiune, poate chiar dincolo de domeniul social, la o chestiune metafizică. Ce înseamnă omul și de ce el este o ființă care are nevoie de niște drepturi inalienabile. Și atunci, practic, chiar dacă materia nu e filosofie, tu faci apel la abilitățile pe care le are un filosof  în situația asta. De asemenea, gândirea critică și logica țin de filosofie.  

Karina Dorobanțu: Știm că profesorii de discipline socio-umane sunt rari, mai ales atât de tineri, cum ai dori să evolueze progresul elevilor tăi de la începutul la sfârșitul unei generații? 

Radu Alexandru Dincă: Sunt niște copii care vin dintr-un mediu standardizat și parcurg niște ani în care profesorul de Educație Socială îi învață să gândească. Îi văd niște oameni, care mai des sau mai rar iau niște informații de-a gata, îi văd niște oameni transformați în niște oameni care pot lua decizii asumate, cu instrumentele decizionale ale gândirii critice, gândirii analitice, gândirii economice, gândirii filosofice, conceptuale, abstracte, astfel încât ei să aibă deja când se duc la liceu aceste mecanisme prin care ei pot să înceapă să își ia viața în plin, din perspectiva de a te bucura de viață, pentru că n-ai cum să te bucuri de viață dacă duci o viață inautentică, o viață așa cum fac ceilalți, acesta e scopul meu, să-i fac pe ei să gândească cu propria lor minte, astfel încât să ducă o viață autentică. Filosofia e o bucurie a gândirii. Mai rău de atât este să avem impresia că gândim, dar de fapt să nu gândim. Normal, gândirea e un proces automat. Toată lumea gândește, dar oamenii nu raționează. De asta spun, au nevoie de informația, de tunurile, de instrumentele necesare, ca apoi, prin experiența anilor, ei să-și șlefuiască aceste instrumente pe care tu le oferi ca profesor. 

Karina Dorobanțu: În noua Lege a Educației, viitorii profesori vor fi obligați să facă un masterat didactic cu practică până la 80%, crezi că te-ar fi ajutat și ți-ar fi ușurat munca să obții nota 10? Ar fi însemnat că tu ai fi studiat cât ar fi studiat un student la Medicină, șapte ani

Radu Alexandru Dincă: În abstract, ar fi bine ca profesorul să se pregătească exact ca medicul, să facă o facultate de profil cu ce vrea el să predea și apoi să aibă studii de lungă durată și în domeniul în care el s-a specializat, respectiv în cazul meu de filosofie, și studii de specialitate în domeniul didactic, adică să mai faci încă doi ani. Așadar, ai 3 ani de licență, 2 ani masteratul de specialitate și 2 ani masteratul didactic, practic ai 7 ani, exact cum are un medic. De fapt, tu ar trebui, când apari la catedră, să apari ca un supererou bine pregătit în domeniul acesta. Modulul psiho-pedagogic este la limită, dacă tu nu ești interesat să studiezi pedagogia în acele ore, este un simulacru. Tu ai doi ani în care înveți niște absurdități minim relevante, ca mai apoi să asiști la anumite ore, ceea ce e util, bineînțeles, însă aici apare vocația, pe care eu consider că o am. 

Eu am am avut zile în care am ținut ateliere timp de 6h, în care am încercat să formez niște abilități și să ofer niște instrumente, nu niște informații pe care poți să le citești din manual, pe care tu, ca profesor, cu greu îți vei organiza mai bine informația decât o organizează manualul. Tu ești un intermediar între elev și manual. 

În definitiv, ca să se soluționeze aspectele acestea că e benefic acest masterat. E bună ideea aceasta. Dar ce te faci cu oamenii care sunt în sistem? O lege nu acționează retroactiv. 

Oamenii care nu au masterat rămân în învățământ, nu poți să obligi profesorii care predau de 10-15 ani și care nu se pun la curent cu aceste idei din pedagogie să se perfecționeze în mod real. Totul cade pe umerii profesorilor, iar dacă ei nu sunt dedicați, nici elevii nu vor fi. 

Karina Dorobanțu: Cum ai vedea tu schimbat scenariul ăsta vechi al materiilor socio-umane, discipline atât de importante în dezvoltarea adolescentului? Este lăsată undeva ca o ultima șansă în viitorul elevului de azi, adultului de mâine în societate? 

Radu Alexandru Dincă: Totul depinde doar de profesor, de fiecare profesor în parte, ceea ce este o foarte mare problemă, pentru că un sistem care se bazează pe capacitățile indivizilor luate disparat, adică fiecare individ în parte, este un sistem falimentar din punctul de vedere al obiectivelor pe care și le propune, că de fapt asta înseamnă sistem, înseamnă să introduci în niște standarde universal asumate o anumită practică, cum e practica medicală sau cea didactică. Tu, dacă nu ai toate chestiile astea bine puse la punct, în sistem intră oameni nepregătiți. E foarte greu să testezi și, dacă ar s-ar introduce foarte multe teste, obligativitatea masteratului didactic care se presupune că este multă practică, formări naționale, internaționale. Întrebarea este ce faci cu profesorii care deja sunt în sistem? Un copil care are 10 profesori care nu-și fac bine treaba și cinci profesori care o fac, acela ce imagine o să aibă despre educație?

O posibilă soluție ar fi ca statutul de titular să fie mandatat. Un profesor se titularizează si mandatul său de titular să expire după o perioadă de 10 ani. După 10 ani să trebuiască din nou să dai concurs de titularizare și să te titularizezi. Adică, pur și simplu a expirat perioada de10 ani, s-a disponibilizat locul tău de muncă și să poți concura de la egal la egal cu oameni care vor să ocupe postul respectiv. Și asta ar motiva și profesorii care deja sunt în sistem să se pună la punct. Și examenul să fie mai complex. Adică să existe o suită de inspecții, nu una singură.10 inspecții repetate și examen separat de materia pe care o vei preda, examen separat de aspecte pedagogice și un examen separat de metode moderne de predare”.   

Sursă: https://www.edupedu.ro/interviu-radu-alexandru-dinca-profesor-de-10-la-titularizare-dar-fara-post-este-nevoie-ca-toata-lumea-sa-fie-testata-la-un-moment-dat-in-mod-egal-si-sa-nu-mai-existe-permanenta-in-sistem/ 

Cazare an universitar 2023-2024

Studenții repartizați în căminul C Grozăvești se pot caza fizic în cămin începând cu data de 1 octombrie 2023

Candidații admiși în sesiunea septembrie 2023 pot să depună cererile de cazare la confirmarea locului, urmând să fie analizate în etapa a II-a de cazare.

Studenții care doresc să beneficieze de cazare în anul universitar 2023-2024, în căminele Universității din București, vor transmite prin e-mail, până pe 15 septembrie 2023, cererile de cazare și dosarele de cazuri sociale (dacă este cazul), astfel:

  • pentru studii universitare de licență, cererile vor fi transmise la adresa carmen.sandru@filosofie.unibuc.ro
  • pentru studii universitare de masterat și doctorat, cererile vor fi transmise la adresa iuliana.iliescu@filosofie.unibuc.ro

Data limită de transmitere a cererilor: 15 septembrie 2023.

Studenții repartizați în căminul C Grozăvești se pot caza fizic în cămin începând cu data de 1 octombrie 2023

Proces verbal

 

Încheiat astăzi, 4 octombrie 2023, cu ocazia redistribuirii locurilor de cazare în căminele Universității din București de către Comisia de Cazare a Facultății de Filosofie, în cadrul estapei a doua de cazări. 

Comisia a analizat cele 3 cereri depuse (toate depuse după sesiunea de admitere din septembrie 2022).

Rectoratul UB a realocat Facultății de Filosofie un număr de 2 locuri pentru etapa a doua. Locurile au fost repartizate pe baza criteriului mediei.

Prezentul proces verbal conține ca anexă Macheta de cazare a studenților Facultății de Filosofie pentru anul universitar 2023-2024, etapa a II-a.

 

 Membrii Comisiei de cazare a Facultății de Filosofie:

  • Președinte,

Conf. dr. Emanuel Socaciu, Prodecan

 

  • Membri,

Viviana Ciachir, secretar șef

Maria Silvia Grecu, student reprezentant în Senatul Universității

Ana-Maria Aronescu-Bodnărescu, studentă reprezentantă în Consiliul Facultății de Filosofie

Rareș Constantin Dascălu, studentă reprezentantă în Consiliul Facultății de Filosofie

Andreea Ioana Opriș, studentă reprezentantă în Consiliul Facultății de Filosofie

Robert Alexandru Baranov, student reprezentant din partea Asociației Philos

Miruna Andreea Iancu, student reprezentant din partea Asociației Philos

Proces verbal

Încheiat astăzi, 19 septembrie 2023, cu ocazia distribuirii locurilor de cazare în căminele Universității din București de către Comisia de cazare a Facultății de Filosofie.

Au fost depuse 66 de cereri de cazare din partea studenților Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București. Comisia a constatat că două cereri nu au fost valide, acestea fiind respinse.

Cererile depuse de candidații care vor fi admiși în sesiunea de admitere din septembrie 2023 vor fi luate în calcul în cadrul etapei a doua de cazări.

Rectoratul UB a alocat Facultății de Filosofie un număr de 64 de locuri, prin adresa nr. 17676/15.09.2023.

Au fost depuse 6 cereri de cazare pe baza criteriului social. Comisia a analizat documentele și a constatat că toate cererile sunt întemeiate, prin urmare a acordat 6 locuri de cazare pe criteriul social.

Pentru ciclul doctoral au fost atribuite 5 locuri, studenții doctoranzi având activități de predare și de cercetare în cadrul facultății. Cele 53 de locuri rămase au fost alocate proporțional cu numărul de cereri depuse de studenții fiecărui an și ciclu de studii. A rezultat următoarea distribuție:

  • master: I – 10 locuri; II – 5 locuri
  • licență: I – 21 locuri; II – 12 locuri; III – 5 locuri.

Conform Metodologiei, repartizarea locurilor s-a realizat folosind criteriul mediilor, și ținând cont, pe cât posibil, de criteriile exprimate de studenți.

Prezentul proces verbal conține ca anexă Macheta de cazare a studenților Facultății de Filosofie pentru anul universitar 2023 – 2024.

Membrii Comisiei de cazare a Facultății de Filosofie:

  • Președinte,

Conf. dr. Emanuel Socaciu, Prodecan

  • Membri,

Viviana Ciachir, secretar șef

Maria Silvia Grecu, student reprezentant în Senatul Universității

Ana-Maria Aronescu-Bodnărescu, studentă reprezentantă în Consiliul Facultății de Filosofie

Rareș Constantin Dascălu, studentă reprezentantă în Consiliul Facultății de Filosofie

Andreea Ioana Opriș, studentă reprezentantă în Consiliul Facultății de Filosofie

Robert Alexandru Baranov, student reprezentant din partea Asociației Philos

Miruna Andreea Iancu, student reprezentant din partea Asociației Philos

Studenții repartizați în căminul C Grozăvești se pot caza fizic în cămin începând cu data de 1 octombrie 2023

Loading Viewer...