de Lilian Ciachir | mart. 15, 2019 | Admitere, Anunturi
Philos – Asociația Studenților din Filosofie împreună cu Facultatea de Filosofie, din cadrul Universității din București, vă invită la evenimentul ,,Zilele Porților Deschise”.
Evenimentul se va desfășura în perioada 15 – 19 aprilie 2019, în cadrul Facultății de Filosofie (adresa: str. Splaiul Independenței, nr. 204, București). Puteți afla mai multe lucruri despre Facultatea de Filosofie, dacă accesați următorul link: http://filosofie.unibuc.ro/despre-facultate/
Elevii de liceu sunt invitați să audieze cursurile și seminariile care se desfășoară pe perioada evenimentului (găsiți orarul Facultății accesând următorul link: http://filosofie.unibuc.ro/wp-content/uploads/ORAR-LICENTA-2018-2019-sem-II-6.pdf ), dar și să participe la activitățile organizate de Philos, special pentru ei.
Rugăm elevii interesați să participe la evenimentul ,,Zilele Porților Deschise” să completeze următorul formular pentru a putea comunica cu fiecare în parte: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSex81-p6vZ8UloDjuv7c1U0L-F8NNhaMspfDKhkWFxwfEj-7A/viewform
de Lilian Ciachir | mart. 14, 2019 | Anunturi, Avizier studenti, Conferinte, Scoala Doctorala
Miercuri, 20 martie 2019, filosoful Sorin Costreie și psihologul Dragoș Iliescu te invită la un dialog despre gândire critică și inteligență emoțională în raport cu informațiile care ne distorsionează realitatea.
Într-o societate unde accesul la informație este foarte facil, iar informațiile îmbracă diferite forme, se deformează și circulă cu o viteză amețitoare, cu siguranță te-ai întrebat care este de fapt realitatea sau adevărul din spatele scenei.
Ce sunt știrile false? Cum se deformează informația și cum se propagă ea? Cum procesăm noi aceste informații din punct de vedere rațional și emoțional și cum ne afectează ele? Oare cum decidem ce este adevărat sau fals? Cum identificăm informațiile care distorsionează adevărul și ce facem cu ele?
Dacă vrei să afli răspunsul la întrebările de mai sus, te așteptăm miercuri, 20 martie 2019, în Aula Magna a Universității din București începând cu ora 18.00.
Evenimentul este dedicat atât specialiștilor, cât și publicului larg, iar accesul la eveniment este gratuit. Persoanele interesate sunt rugate să își rezerve locul completând următorul formular.
Sorin Costreie, doctor în filosofie, este prorector al Universității din București și conferenţiar la Departamentul de Filosofie Teoreticӑ din cadrul Facultății de Filosofie a UB. Specializat în filosofia limbajului, filosofia matematicii şi logică filosofică, a desfăşurat activităţi de cercetare de lungă durată în Italia, Germania, Spania, SUA şi Canada, iar interesele sale de cercetare se îndreaptă către logică, filosofia științei, metafizică, epistemiologie, gândire critică și istoria filosofiei.
Dragoș Iliescu este un proeminent specialist recunoscut în psihologie aplicată, cu precădere în evaluarea psihologică și comportamentală, psihologia muncii, organizațională și psihologia consumatorului, cu o solidă activitate academică, o bogată experiență practică și cu o largă recunoaștere în comunitatea internațională de specialitate.
Sursa: unibuc.ro
de Lilian Ciachir | mart. 14, 2019 | Anunturi, Avizier studenti, Burse, Scoala Doctorala
Serviciul German de Schimb Academic (DAAD) are și anul acesta o ofertă atractivă de burse de cercetare în Germania pentru doctoranzi, tineri cercetători (postdoc) și cadre didactice din cadrul instituțiilor de învățământ superior și cercetare din România.
!!! Sunt finanțate stagii de cercetare desfășurate în limba germană sau în limba engleză.
Dorim să vă atragem atenția în mod deosebit asupra următoarelor programe (hyperlink-uri în text):
– Stagii de cercetare pentru cadre didactice și cercetători (1-3 luni)
– Stagii de lucru pentru profesori universitari din domeniile artă și arhitectură (1-3 luni)
– Program de reinvitare pentru foști bursieri (1-3 luni)
– Stagii de cercetare pentru doctoranzi și tineri cercetători: de scurtă durată (1-6 luni)
!!! Termen limită de aplicare: 30.04.2019
de Lilian Ciachir | mart. 13, 2019 | Anunturi, Call for papers, Conferinte
Call for Papers
CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”
EDIȚIA A VII-A
(RE)FORMELE MODERNITĂȚII: ARTĂ ȘI SOCIETATE
De-a lungul istoriei, arta a constituit teritoriul reprezentării dimensiunilor deopotrivă reale și ideale asupra vieții. Dacă orizontul artei clasice, preponderent asociat reprezentării mimetice, este dominat de teme precum raportul dintre individ și divinitate, dintre om ca parte a societății și comunitate ca organizare rațională a cetățenilor, prelucrând diferite ipoteze metafizice sau teologice, arta modernă va recurge la mijloacele transgresiunii pentru a surprinde formele prin care reprezentarea artistică poate contribui la reformarea societății. Modernitatea artistică, specifică secolului XIX, devine intervalul epocal în care „viața imită arta”, asumată ca sursă de inspirație a cotidianului, a noii ordini sociale și valorice.
Pentru Oscar Wilde, peisajele metropolitane ale Londrei au început să apară în picturile și operele literare ale artei moderne într-un nou joc de umbre, arhitecturi și emoții care indică faptul că „până și felul în care urmărim ceața s-a schimbat din pricina artei”, că „toate acestea parcă nu existau până când arta nu le-a inventat”. Artistul se insinuează, în acest context, ca „om de lume” și ca veșnic „copil” al societății sale, după observațiile lui Baudelaire, ca observator atent al realității imediate, cucerită de neliniștea războiului și marcată de antagonismul claselor sociale. Cultura modernității va germina, plecând de aici, agenda revoluționară, în plan social, a mișcărilor artistice subsumate avangardelor. Complicitatea artei față de evoluția culturii capitaliste; apariția culturii de masă și triumful kitschului ca expresie a culturii mecanizate, industriale, seriale; teoretizarea diferențelor dintre cultura înaltă și cultura joasă prin prisma obiectelor de artă aferente trasează, simptomal, tendințele asumării misiunii sociale pe care arta o are de îndeplinit în modernitate.
Cât din stilurile de viață ale individului modern s-au pliat pe exigențele culturii industriale ridicată pe ruinele eșecului „iluminist” (Adorno, Horkheimer)? Cât din noile specii de artă emergente „epocii reproducerii mecanice” (Benjamin) satisfac cerințele „artei autentice”? Cât din trăsăturile „societății spectacolului” (Debord) ne indică manifestările unei culturi decadente? Sunt întrebări care sintetizează, de fapt, multiple răspunsuri la o interogație filosofică directoare demersului reflexiv inițiat de conferința de față: care este raportul dintre artă și societate în modernitate? Cu alte cuvinte, în ce măsură arta oferă, individului modern, instrumentele necesare pentru a reforma, radical, societatea, în direcția standardelor de viață și a valorilor morale și estetice deopotrivă, ori în sensul deschiderii, întemeierii și propagării criticii la adresa modurilor de viață și a normalizării unor conduite sau practici sociale? Maniera în care arta modernă a creat rupturi între diferite etape ale modernității privită în sens larg a făcut posibilă distingerea utopiilor și a distopiilor modernității, ori a solidarizat reformatorii societății ca revoluționari, agenți responsabili, critici angajați sau „autori” ai produselor culturale ne indică posibilitatea de a gândi lumea socială plecând de la lumile artei.
Provocarea celei de-a VII-a ediții a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși” este aceea de a investiga particularitățile moderne ale relației dintre artă și societate plecând de la temele și direcțiile sugerate mai sus. Vă invităm să răspundeți apelului nostru folosind resurse interdisciplinare pentru a explica în ce măsură arta generează, susține, destituie și reformează diferitele chipuri ale societății moderne: societatea deschisă / închisă (Bergson; Popper), societatea de clasă (de la observațiile lui Marx la moștenirea neomarxistă), societatea birocratică (Baudrillard), societatea bazată pe cunoaștere (Habermas), societatea unidimensională (Marcuse), societatea colaborativă, relațională (Bourriaud), societatea societatea de consum (în sensul lui Warhol sau al lui Lipovetsky).
Conferința este organizată de CCIIF-Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București. Prin tradiție, parteneri în acest demers sunt Universitatea Națională de Arte din București și Universitatea de Muzică din București.
Data limită de înscriere / Deadline
Abstractele, în limita a 5-600 cuvinte, din care să rezulte tema și bibliografia propunerii de prezentare, însoţite de 5-6 cuvinte cheie, vor fi transmise la adresa de email cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro
În cadrul propunerilor, va fi atașat CV-ul participantului, concentrat asupra lucrărilor activităților relevante din ultimii 3 ani menționând totodată și afilierea academică (în cazul masteranzilor, doctoranzilor şi cercetătorilor). Studenţii participanţi vor trimite, în perspectiva înscrierii, ataşată abstractului, o prezentare a activităţilor realizate de la începutul parcursului academic.
Deadline: 26 aprilie 2019.
Comunicarea rezultatelor
In urma selecției realizată de o comisie specializată (alcătuită din cadre universitare de la Facultatea de Filosofie) se vor anunța rezultatele pe data de 4 mai 2019.
Conferința se va desfășura pe data de 17 mai în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.
Echipa de organizare
- Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
- Asist. Univ. Dr. Oana Șerban
- Dr. Rodica Ivan-Hainz
Comitetul științific al conferinței
- Prof. Univ. Dr. Viorel Cernica
- Prof. Univ. Dr. Vasile Morar
- Conf. Univ. Dr. Cristian Iftode
- Lect. Univ. Dr. Cornel Florin Moraru
- Lect. Univ. Dr. Raluca Nestor Oancea
de Lilian Ciachir | mart. 11, 2019 | Anunturi, CCIIF, Conferinte
Va așteptăm joi, 14 martie, la o nouă conferință CCIIF. Invitatul nostru este Ștefan Bârzu.
Tema conferinței: KIERKEGAARD NU A SCRIS NIMIC. O ALTĂ HERMENEUTICĂ A HETERONIMELOR.
Ne întâlnim de la ora 18.00, în sala Lucian Blaga a Facultății de Filosofie.
Abstract
Această lucrare are în vedere reinterpretarea hermeneuticii heteronimelor în opera lui Kierkegaard[1] prin retractarea accentelor ce privilegiază intenția autorului și solicitarea continuă a unei intenții textuale, independentă de autor. În acest sens, o reconstrucție istorică a operei kierkegaardiene constituie doar un punct preliminar necesar, dar nu și suficient, pentru a putea vorbi despre o posibilă interpretare. Drept urmare această ,,altă” hermeneutică a heteronimelor face doi pași, unul al contemporaneității contextuale (reconstrucția istorică ce ne dirijează posibilitățile interpretative) și unul al contemporaneității metatextuale (modul în care lumea intertextuală a operei kierkegaardiene reprezintă prin sine un text). Suprapunerea acestor doi pași este, în hermeneutica heteronimelor, deschiderea interpretării. Contemporaneitatea contextuală urmează atât logica externă a posibilităților de discurs și sens a agenților contemporani și proximi lui Kierkegaard, cât și logica internă a textelor heteronimice per se. Contemporaneitatea metatextuală adresează modul în care heteronimia, ca act literar, configurează o temporalitate și o proximitate proprie ei, în cazul lui Kierkegaard, oglindind structura biblică. În fine, punerea acestor două baze în exercițiul interpretativ asupra operei lui Kierkegaard ne va redeschide posibilitatea de a vorbi, în paralel, nu (doar) despre ce ar fi putut intenționa Kierkegaard, cât și despre ce a intenționat și intenționează, de fiecare dată în momentul interpretativ, opera kierkegaardiană.
[1] Ștefan Bârzu –Hermeneutica heteronimelor în opera lui Kierkegaard, Revista de Filosofie, Tomul LXV, nr. 4, 2018
