Banchetul filosofic online: 05-09 aprilie 2021

Începând cu 15 martie 2021, Facultatea de Filosofie lansează procedura de preînscrieri pentru admiterea 2021. Astfel, candidații vor putea completa online formularul în vederea participării la examenul de admitere care se va desfășura în sesiunile iulie și septembrie 2021.

Cu acest prilej, profesorii Facultății de Filosofie vă invită la un „Banchet Filosofic online” în săptămâna 05-09 aprilie 2021. Cursurile se vor desfășura online, în fiecare dintre aceste zile, în intervalul orar 13.00-15.00. Pe parcursul celor cinci zile Dorina Pătrunsu, Cristian Iftode, Mircea Dumitru, Constantin Stoenescu și Oana Șerban vor susține cinci cursuri deschise care tratează teme filosofice din actualitatea politică și culturală sau din aria interogațiile existențiale profunde, precum libertatea de gândire și de exprimare, legătura dintre filosofie și viață, existența Eului, identitatea personală, dezastrul ecologic global, opera de artă în era Netflix.

La banchet sunt invitați să participe toți cei interesați de dialogul filosofic, în mod special elevii și studenții aflați în căutarea răspunsurilor la întrebări existențiale și dornici de formarea unui spirit interogativ și critic.

Programul complet al „Banchetului” este următorul:

Luni, 5 aprilie, ora 13.00-15.00: Dorina Pătrunsu, Între ură și iubire: libertatea de gândire și de exprimare

Libertatea de gândire și exprimare poate fi considerată, una din cele mai vechi, din cele mai celebre și, nu în ultimul rând, din cele mai râvnite libertăți de-a lungul timpului. Pe de altă parte, manifestarea și acceptarea acestei libertăți, independent de contextul istoric, presupune existența unei tensiuni sau a unui conflict intrinsec, care, indiferent dacă este plasat la nivelul individului prin relația lui cu sine sau la nivelul polis-ului prin relația acestuia cu un altul, nu asigură sorți sigure de izbândă libertății fiecăruia. A aprecia libertatea pare că nu e același lucru cu aprecierea manifestărilor ei.

Deci, așa cum poate deja vă interogați, despre ce libertate poate fi vorba dacă nu pot face tot ce vreau sau dacă sunt limitat în a exprima tot ceea ce gândesc? Poate dăuna ceea ce gândesc sau exprim? Cui? Cum ar trebui să gândesc pentru a fi liber să mă exprim? Trebuie să fiu bun pentru a fi liber?  Deci, pentru a fi liber trebuie să îmi limitez gândirea sau exprimarea de ceea ce ar presupune „bunătatea”? Dacă îmi cer scuze celor cărora le-am făcut rău prin exprimarea mea înseamnă că am contribuit la „e-liberarea”lor? Fiindcă a-mi cere scuze pentru dauna pe care am provocat-o nu e ca și cum mi-aș fi schimbat felul de a gândi. Atunci a fi liber să gândești înseamnă să nu fii liber să exprimi ceea ce gândești? De ce ai mai gândi atunci?

Marți, 6 aprilie, ora 13.00-15.00: Cristian Iftode, Filosofie pentru viaţă: argumente terapeutice şi exerciţii spirituale
De la bun început, filosofia nu a fost numai despre căutarea principiului ultim al realităţii, numai despre natura existenţei sau despre sensul cunoaşterii, ci, în primă şi ultimă instanţă, despre ceva cât se poate de practic: Cum ne putem schimba cu adevărat pe noi înşine? Cum ne putem elibera de iluzii pentru a putea accede la adevărul care „ne va face liberi”?
În prima parte a acestui curs, vă propun o evaluare a câtorva dintre cele mai cunoscute argumente terapeutice din arhiva filosofiei: Platon şi infinitul dorinţei; stoicii şi sofismul leneşului; Epicur şi frica de moarte. În partea a doua, voi realiza o prezentare a unora dintre cele mai importante exerciţii spirituale – adică practici efective de transformare a propriului fel de a fi – cu surse antice şi aplicabilitate perenă. O avanpremieră a cărţii mele Viaţa bună. O Introducere în etică, ieşind din tipar săptămânile următoare, la editura Trei.
Miercuri, 7 aprilie, ora 13.00-15.00: Mircea Dumitru, Există Eul? Despre cateva puzzle-uri ale identității personale

Filosofia a fost dintotdeauna și a rămas până azi o căutare a înțelegerii eului ca subiect (neurobiologic, cultural și metafizic) al experienței, ca subiect al cunoașterii și nu în ultimul rând ca subiect al drepturilor, obligațiilor și responsabilității morale și politice.

De aceea, întrebări precum “Cine sunt eu?”, “În virtutea a ce persistă o persoană de la un moment al timpului la altul (sau își conservă identitatea personală)?”, “Care este relația dintre minte și creier (corp)?” continuă să fie în centrul preocupărilor și dezbaterilor din metafizică, filosofia minții sau filosofia morală. Tema identității personale este una paradigmatică și eminentă pentru întrepătrunderea intradisciplinară a unor teme, teorii și argumente dezvoltate (uneori în mod independent) în metafizică, filosofia minții și în etică.

Dar subiectul identității personale, prin vastele sale implicații și ramificații filosofice, teologice sau științifice, merge cu mult dincolo de preocupările mai limitate ale filosofiei academic-universitare. Toți oameni pot fi, cel puțin din când în când, interesați de sensul propriei vieți sau dacă eul lor continuă să existe și să supraviețuiască morții corpului lor fizic.

Cursul “Există Eul? Despre câteva puzzle-uri ale identității personale” plasează problema identității personale în contextul mai general al examinării unor puzzle-uri despre identitate și prezintă teorii și argumente majore din istoria modernă a filosofiei, dar și dezbateri foarte recente cu privire la metafizica identității personale.

Joi, 8 aprilie, ora 13.00-15.00: Constantin Stoenescu, Omenirea la răscruce. Criza ecologică și filosofia

Parafrazând o butadă arhicunoscută, aș spune că secolul 21 va fi ecologist sau nu va fi deloc. Efecte ale crizei ecologice precum schimbările climatice  sau poluarea aerului, apei și a solului ne influențează deja viața. Filosofii nu doar că s-au implicat critic în dezbaterea publică și în revizuirea diverselor practici, dar au asigurat și un plus de claritate și coerență prin reconstrucțiile lor conceptuale.

Cred că tema finitudinii este exemplară în privința potențialului filosofiei de a ne ghida spre o mai bună înțelegere a situației în care ne aflăm. Ideea de finitudine a fost regândită sub forma unor constrângeri globale care influențează echilibrul, diversitatea și dinamica ecosistemului planetar. Astfel, deosebim între finitudinea resurselor, a capacității planetare de suportabilitate și a suprafeței terestre. Oare putem să reparăm corabia din mers sau în unele cazuri am ajuns deja în punctul de unde nu mai există întoarcere?

Vineri, 9 aprilie, ora 13.00-15.00: Oana Șerban, Efectul Pygmalion în era Netflix: ecranul global şi opera de artă

Ce ar fi spus Platon dacă agora sa ar fi prins epoca Netflix, ecranul global, cinemaul 4D sau arta digitală? Cel mult că lumea sensibilă, patronată de simulacre, s-a diversificat excesiv și programat, inspirând o estetică existențială bazată pe plăceri provizorii, rapide, pe experiențe ludice fabricate de dragul simulacrului. Un hedonism bazat pe acumularea de imagini, experiențe vizuale diversificate, născut din nostalgia pentru marile mituri, care astăzi sunt înlocuite de universul Marvel. Iliada, Odiseea și Eneida rivalizează cu supereroii industriilor cinematografice care saturează dependența noastră de narațiuni prin blockbustere. Suntem ființe narative, ar spune Lipovetsky, numai că în epoca reproducerii mecanice, opera de artă are alte funcții decât satisfacția dezinteresată. Spectaculară, opera de artă, în forma ei auratică – pictura și teatrul – ori neauratică – fotografia și filmul – după diviziunea propusă de Benjamin, ne indică dincolo de pierderea treptată a contactului nemediat dintre artist, operă și public, tot mai mult interconectate de noile tehnologii, o civilizație crescândă a simulacrului. Pentru a înțelege de ce industria Netflix se înscrie în această ontologie slabă, facilă, prefabricată, care sunt consecințele ei are asupra democratizării gusturilor consumatorilor și de ce este responsabilitatea unui filosof, mai cu seamă, a unui estetician, să abordeze aceste fenomene prin metode specifice (vom vedea, nerivalizând cu un istoric de artă, sau cel puțin, nu în mod necesar), trebuie să dăm puțin timpul înapoi.

Ori de câte ori veți intra într-un muzeu, imperativul „Nu atingeți!” va delimita interacțiunea dintre spectator și opera de artă. La prima vedere, această prohibiție nu desparte, vorba lui V. Ieronim Stoichiță, ci ține opera departe de „retrogradarea la statutul de obiect” și de „lezarea” esenței sale care aparține imaginației: acesta este „triumful imaginii asupra lucrului în opera de artă.” Însă istoria acestei despărțiri are rădăcini adânci în ontologia platoniciană: pe măsură ce protejăm „obiectul” în materialitatea sa, privilegiem „imaginea” ca existență. Despre statutul ontologic al imaginii putem discuta în termenii artei copiei (eikastike) sau artei simulacrului (phantastike). Dacă fenomenul copiei se bazează pe mimesis, simulacrul se bazează pe o existență care face carieră astăzi în lumea societății 2.0 și a artei digitale (de unde pleacă gamingul mai mult sau mai puțin pasional al experiențelor ludice postmoderne). Două mituri fabuloase sprijină înțelegerea relației dintre copie și simulacru. Primul este cel al lui Narcis: zeii îl pedepsesc pentru adorarea propriei imagini, reflectată în oglinda unei ape. Îndrăgostirea de sine este, de fapt, expresia seducției provocată de imaginea-copie. Al doilea este surprins prin povestea lui Pygmalion. Sculptorul grec se îndrăgostește de propria operă de artă, pe care zeii o aduc la viață, binecuvântând iubirea dintre cei doi. Veți spune că e un arbitraj inegal, la limită, incorect. Numai că zeii nu pedepsesc îndrăgostirea de propria imagine, patronând îndrăgostirea de imaginea Celuilalt, ci sancționează îndrăgostirea de imaginea-copie, privilegiind imaginea-simulacru. Efectul Pygmalion constă în puterea de a transforma simulacrul într-o realitate. Acest principiu stă la baza orchestrării epocii Netflix, bazată pe producerea capitalistă a imaginilor, mai exact, a formelor neauratice ale operelor de artă, ca dispozitive de putere, receptacule ale dorințelor, prin care începe totodată societatea de clasă a „imaginilor”, de la copie la simulacru.

Pentru ca acest mecanism să reziste, constatăm că epoca Netflix (o exprimare poate nefericită, dar convențională pentru ceea ce înseamnă ethosul unei societăți a ecranului global), avansează o civilizație a imaginilor prin care spectatorul-consumator este cucerit de recomandări predefinite, personalizate, scutite de abundența capitalistă a reclamelor care impun un caracter discontinuu experienței estetice. Structura acestei arhive cinematografice pe care practicile Big Data ne-o scot la iveală prin algoritmi meniți să compatibilizeze căutările noastre online cu un anumit stil și o anumită categorie artistică, ne indică un fenomen a cărui analiză cade în responsabilitatea unui absolvent de filosofie, prin recurs la ontologia, respectiv hermeneutica operei de artă. Vom discuta împreună dificultățile cu care se confruntă aceste două dimensiuni într-un timp în care un adevărat „management al imaginarului”, după formula lipovetskyană, face din Pygmalion strămoșul epocii Netflix. Dacă veți alege să fiți studenții noștri, la cursurile de estetică veți afla tot ceea ce desparte aceste două ethosuri: vom discuta împreună despre sistemele estetice, despre relația dintre categoriile estetice, despre doza de eticitate a sublimului și tragicului în fața frumosului, despre formarea și educarea gusturilor, dar și despre dedefinirea sau dezestetizarea artei, contextualizând efectele capitalismului asupra producției, distribuției și consumului de artă. Nu veți face abstracție de niciunul dintre aceste conținuturi dacă, la capătul a trei ani de facultate, veți alege să lucrați într-o galerie de artă, într-un muzeu, să practicați jurnalism cultural sau să lucrați în oricare dintre sectoarele industriilor creative.

Pentru a participa, vă rugăm să vă înscrieți completând următorul formular https://forms.gle/xWUiQLnuBFcGpsG48

Seminar cercetare DFT „A Free Logic for Fictionalism? On Failed Reference in Meaningful Discourse”

Luni, 15 martie 2021, Departamentul de Filosofie Teoretică al Facultății de Filosofie și Centrul de Cercetări în Logica, Filosofia și Istoria Științei din cadrul Universității din București organizează online o nouă ediție din cadrul seriei de conferințe „Seminarul de cercetare de luni”. Invitatul evenimentului, care va avea loc în intervalul orar 18:00-20:00, este prof. univ. dr. Mircea Dumitru, cadru didactic al Facultății de Filosofie și fost rector al UB cu o prezentare pe tema A Free Logic for Fictionalism? On Failed Reference in Meaningful Discourse.

Prelegerea profesorului Dumitru va dezbate mai multe concepte și teorii distincte care țin de paradigma „logicii libere negative” (Negative Free Logic). Astfel, invitatul va aborda analitic ipoteza formulată de filosoful contemporan Mark Sainsbury, potrivit căruia în limbajul cotidian folosim în vorbire „referințe fără referent” care, contextualizate, ajung să capete valoare de adevăr, cât și pe cea a filosofului american Donald Davidson, în accepțiunea căruia toate propozițiile simple care conțin „nume goale” (referințe fără referenți, de tipul personajelor din ficțiuni) sunt false. Prelegerea este rezultatul unui efort comun și al unei colaborări cu prof. univ. dr. Frederick Kroon, cadru didactic la University of Aukland.

Profesorul Mircea Dumitru predă Filosofia analitică și Logică filosofică la Universitatea din București. Mircea Dumitru este doctor în Filosofie al Tulane University (New Orleans, Louisiana) cu o teză de logică matematică despre modalitate și incompletitudine, obținând o a doua diplomă de doctor în filosofie la Universitatea din București, cu o teză de filosofia limbajului despre neo-fregeanism și neo-russellianism în semantica atribuirii de atitudini propoziționale și a referinței directe. Mircea Dumitru este autorul a peste 50 de articole în reviste de specialitate și capitole care acoperă teme din logică modală, teorii despre adevăr, semnificație, raționalitate, filosofia lui L. Wittgenstein, logică contemporană, realism, esențialism, relativism. De asemenea, a tradus în limba română lucrări de Ludwig Wittgenstein, Willard Van Orman Quine, Saul Kripke, Kit Fine, Robert Nozick, Thomas Nagel și Graeme Forbes. A fost rector al Universității din București între 2011 și 2019 și ministru al Educației din iulie 2016 până în ianuarie 2017. A fost președintele Societății Europene de Filosofie Analitică (2011-2014). În 2014, prof. Mircea Dumitru a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Mai multe informații despre prof. univ. dr. Mircea Dumitru sunt disponibile aici.

Conferința va fi disponibilă pe canalul YouTube

Link-ul va fi postat pe pagina de Facebook a Departamentului de Filosofie Teoretică a Facultății de Filosofie a UB înainte de desfășurarea evenimentului. Persoanele interesate să participe la reuniune pot trimite un mesaj la adresa de e-mail andrei.morosoiu@filosofie.unibuc.ro.

Prezentarea, susținută în limba engleză, va fi înregistrată și va fi disponibilă și pe YouTube în perioada următoare.

Filosofie, Educație, Distanță: Conferința națională online de filosofia educației

PROGRAMUL CONFERINȚEI

Studenții (licență, master, doctorat) care doresc să participe la lucrările conferinței se pot înscrie folosind conturile de e-mail oficiale (excepție: studenții de la universitățile din Republica Moldova).

Cererea de înscriere va conține:
– Nume și prenume
– Afiliere instituțională: universitate, facultate, forma de studii (licență, master, doctorat)

Persoane de contact:
Alexandra Podea –  pentru studenții de la master și doctorat
alexandra.podea@s.unibuc.ro

Ana-Maria Bugiu – pentru studenții de la licență
ana.bugiu@s.unibuc.ro

Cristina Ursu – pentru studenții de la universitățile din Republica Moldova (licență, master, doctorat)
crstnurs@gmail.com

Filosofie, Educație, Distanță

 Conferința națională online de filosofia educației

București

5 – 6 martie 2021

Filosofii nu au ezitat să-și asume rolul de educatori, să influențeze modul în care oamenii gândesc, acționează și interacționează, nici atunci când au performat în discipline considerate „pure” – logica, metafizica sau epistemologia. Secole la rând, munca pedagogilor a fost direcționată de dihotomii filosofice tradiționale, ca de exemplu, dualismul minte / corp, sau de credințe precum aceea că rațiunea plasează omul deasupra animalelor, plantelor și mediului lor fizic.

Apel la contribuții

„Filosofie, Educație, Distanță” este prima conferință națională de filosofia educației organizată de Facultatea de Filosofie a Universității din București, prin centrul de Formare în Filosofie. În acest titlu, distanța nu este un adaos de conjunctură; educația la distanță, percepută, uneori, și ca o formă de învățare individuală, a luat amploare începând cu anii 1990, ca educație online, tot mai multe instituții de învățământ oferind astfel de programe educaționale. Originile educației la distanță trebuie căutate, însă, cu mult mai devreme, în secolul al XIX-lea sau chiar al XVIII-lea, în studiile la distanță prin corespondență, pentru persoanele care nu puteau participa la învățământul față în față.

În condiții de pandemie, în primăvara anului 2020, universitățile au anulat cursurile față în față, trecând la predarea online, pentru tot restul semestrului; apoi, s-a anunțat că și viitorul an universitar se va desfășura tot în acest format; așa s-a și întâmplat. La fel s-au petrecut lucrurile în învățământul preuniversitar, în unele țări, la toate ciclurile, în altele, menținând, totuși, predarea față în față, pentru școala primară și gimnaziu.

Trecerea de la „față în față” la „online” a fost posibilă datorită noilor tehnologii, în special, internetul, tehnologia care a extins la nivel global educația la distanță. Dar ceea ce experimentăm cu toții din cauza COVID-19 nu are precedent; ne confruntăm cu predarea / învățarea la distanță în situație de urgență sau cu o „pedagogie pandemică”, așa cum au numit-o unii. Sunt acestea condiții normale de predare și învățare? Ce reprezintă distanța în relația profesor – elev / student? Se exclud reciproc învățarea față în față și învățarea la distanță? Cerința prezenței este complet opusă educației online? Este condiționată educația la distanță de vârstă? Ce efecte are această educație sub aspect psihologic, mai ales în cazul copiilor?

Prima tehnologie care a făcut posibilă educația la distanță – scrierea – era criticată încă într-un dialog al lui Platon, căci, deși îndeplinește funcții utile în multe cazuri, nu pare să constituie mijlocul potrivit de învățare și pentru cei care caută adevărul prin filosofie. Întrebarea persistă și în secolul nostru: poate fi predată / învățată filosofia online? Și poate fi reluată în orice domeniu de cunoaștere, nu doar în filosofie.

Conferința își propune să fie o experiență de gândire pentru toți cei cu interese de studiu legate de educație, indiferent de domeniul de cunoaștere; nu doar cercetători din filosofie, științe umaniste și științe sociale, ci și din matematică, ştiinţele naturii, ştiinţe inginereşti, ştiinţe biologice şi biomedicale, arte, ştiinţa sportului şi educaţiei fizice. Trebuie să facem un efort de deschidere pentru a asculta diferite voci. Foarte importante vor fi vocile cercetătorilor în devenire, indiferent de forma de studii: licență, master, doctorat, și cu atât mai mult cu cât vor aduce mai degrabă întrebări decât răspunsuri. Nu ne vom afla, pe cât posibil, într-un schimb de opinii dinainte pregătite, ci într-un dialog, în sensul promovat de David Bohm, ca o participare în care ne jucăm unul cu celălalt mai degrabă decât o confruntare în care jucăm unul împotriva celuilalt.

 Posibile secțiuni tematice

  • Conceptul distanței
  • Distanță, izolare, educație
  • Distanța în actul educațional
  • Educație în situație de urgență
  • Universitatea / școala intră în casă
  • Didactica predării / învățării online
  • Educația la distanță – o chestiune de prudență sau de perspectivă?
  • Aspecte etice ale educației la distanță
  • Educația și noile tehnologii
  • Rațiunea de a fi a universităților într-o lume în care „informația” se găsește pe web

În funcție de propunerile primite, pot fi organizate și alte secțiuni tematice.

Fiecare sesiune tematică se va încheia cu o masă rotundă.

Cum se fac înscrierile?

Înscrierile se fac on-line prin trimiterea cererii de înscriere la adresa de e-mail: cff@filosofie.unibuc.ro

Perioada pentru trimiterea cererii de înscriere: 3 ianuarie – 5 februarie 2021

Cererea de înscriere va conține:

  1. Prenumele și numele autorului
  2. Afilierea instituțională
  3. Propunerea de prezentare
  4. titlul
  5. secțiunea conferinței (dacă se încadrează într-una din cele enumerate)
  6. rezumatul (între 500 și 1000 de cuvinte)
  7. 4-5 cuvinte cheie (în ordine alfabetică)
  8. o scurtă bibliografie (poate fi menționată și o singură lucrare), dar cu datele complete

 Precizări privind înscrierea

  • Un autor nu poate propune decât o singură prezentare.
  • O prezentare nu poate avea mai mulți autori.
  • Pentru fiecare prezentare sunt alocate 20 de minute.
  • Se trimit doar documente redactate în Word; nu se primesc fișiere pdf sau jpg.
  • Nu vor fi acceptate decât propunerile de prezentări ale căror subiecte corespund specificului conferinței.
  • Fiecare propunere de prezentare va fi supusă evaluării inter pares.
  • Nu se primesc contestații.

 Date importante

  • Data la care încep înscrierile 3  ianuarie 2021
  • Termen limită pentru trimiterea cererilor de înscriere  5 februarie 2021 20 februarie 2021
  • Notificare de acceptare / respingere   15 februarie 2021 27 februarie 2021
  • Postarea programului conferinței 25 februarie 2021 2 martie 2021
  • Desfășurarea conferinței – via Google Meet 5 – 6 martie 2021

 Precizări finale

  • Respectând măsurile impuse de autorități privind prevenirea infectării cu COVID19, activităţile din cadrul conferinței se vor desfăşura online.
  • Această Conferință nu beneficiază de niciun fel de finanțare.
  • Nu se percepe taxă de participare.

 Comitetul științific

  • Viorel Vizureanu (coordonator), Universitatea din Bucureşti
  • Petru Bejan, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
  • Eugenia Bogatu, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinau
  • Romulus Brâncoveanu, Universitatea din Bucureşti
  • Gheorghe Clitan, Universitatea de Vest din Timișoara
  • Laura Comănescu, Universitatea din Bucureşti
  • Constantin Cucoș, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
  • Mihaela Frunză, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
  • Sandu Frunză, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
  • Emanuela Ilie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
  • Iulia Lazăr, Universitatea din Bucureşti
  • Mihai Maci, Universitatea din Oradea
  • Adriana Neacșu, Universitatea din Craiova
  • Crenguța Lăcrămioara Oprea, Universitatea din Bucureşti
  • Ioan-Ovidiu Pânișoară, Universitatea din Bucureşti
  • Antonio Sandu, Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava
  • Constantin Stoenescu, Universitatea din Bucureşti

 Comitetul de organizare

  •  Marin Bălan (coordonator), Universitatea din București
  • Ana-Maria Bugiu, Universitatea din București
  • Ileana Dascălu, Universitatea din București
  • Alexandra Podea, Universitatea din București
  • Lilian Ciachir, Chaire UNESCO, Universitatea din București

Lansarea Selecției Centralizate pentru mobilități de studii Erasmus + CIVIS pentru anul academic 2021-2022

În ședința Biroului Executiv al Consiliului de Administrație al Universității din București din data de 22.02.2021, s-a aprobat lansarea selecției pentru un număr de 350 de mobilități de studii în cadrul Programului ERASMUSpentru stagii în cadrul universităților partenere CIVIS.

Mobilitățile de studii Erasmus vor fi finanțate pentru o perioada de minim 3 luni (90 zile) și maxim un semestru academic, pe durata anului academic 2021-2022 (grant 520 euro/lună).

Precizăm că finanțarea Erasmus se poate acorda doar în cazul mobilităților fizice în țara gazdă. În cazul în care instituția gazdă oferă cursurile în format online, prezența fizică în țara gazdă este o condiție obligatorie de finanțare și de recunoaștere oficială a mobilității Erasmus.

Mobilitățile de studii Erasmus oferă oportunitatea de participare la cursuri și examene în universitatea parteneră, iar finalizarea stagiilor cu note și credite este o condiție pentru validarea și recunoașterea integrală a rezultatelor obținute.

Mobilitățile de studii Erasmus + CIVIS se pot efectua în cadrul celor 7 universități partenere CIVIS, conform locurilor alocate de acestea pentru Universitatea din București:

  • Aix-Marseille Université,
  • Sapienza Universita di Roma,
  • National Kapodistrian University of Athens,
  • Eberhard Karls Universitaet Tuebingen (maxim 32 locuri + criterii specifice pe domenii de studii),
  • Université Libre de Bruxelles (maxim 46 locuri + criterii specifice pe domenii de studii),
  • Universidad Autónoma de Madrid (maxim 23 locuri + criterii specifice pe domenii de studii).
  • StockholmUniversity (maxim 61 locuri + criterii specifice pe domenii de studii) – mobilități posibile numai în semestrul al doilea al anului academic 2021-2022.

Criterii de eligibilitate și selecție ale Universității din București:

  • să fie student/masterand/doctorand al Universităţii din Bucureşti (la cursuri zi), la selecție și pe durata mobilității Erasmus;
  • să fie cel puțin absolvent al primului an de studii de nivel licență, la momentul începerii mobilității;
  • să aibă rezultate academice remarcabile,
  • să facă dovada cunoaşterii unei limbi străine (certificat/diplomă/atestat, nivel minim B2);
  • să prezinte o scrisoare de intenţie/motivaţie pentru efectuarea mobilității în cadrul universității CIVIS (într-o limbă străină de circulație internațională),
  • să prezinte un Plan al programului de studii în instituția gazdă CIVIS (într-o limbă străină de circulație internațională),
  • să prezinte un Curriculum Vitae, în format EUROPASS (într-o limbă străină de circulație internațională);
  • să prezinte cel puțin o recomandare, justificată din punct de vedere academic, pentru efectuarea mobilității în cadrul universității CIVIS. Recomandarea trebuie să fie din partea unui cadru didactic universitar, din facultatea respectivă sau din cadrul facultății/universității unde a finalizat studiile universitare anterioare (în cazul studenților aflați în anul 1 de studiu).

Candidații trebuie să întrunească atât criteriile de selecție din cadrul universităților partenere CIVIS (conform informațiilor din tabelele anexate), cât și criteriile academice indicate de acestea (liste disponibile AICI).

De asemenea, numărul de locuri alocat (pe domenii de studii, pe cicluri de studii și facultăți/școli), precizat în fișele pentru Eberhard Karls Universitaet Tuebingen, Université Libre de Bruxelles, Stockholm University și Universidad Autónoma de Madrid, este numărul maxim de mobilități posibile pentru studenți ai Universității din București, pentru respectivele domenii/niveluri de studii.

Candidații pot trimite online documentele pentru selecție la Biroul ERASMUS+ al UB până la data de 19.03.2021 (ora 13:00 CEST), completând aplicația AICI 

Selecția candidaturilor se va efectua la nivel central, de către Comisia Centrală de Selecție Erasmus  + CIVIS, compusă din:

  • Președinte comisie de selecție: Dr. Sorin Costreie, Prorector Rețele Universitare și Relații Publice,
  • Membrii comisiei de selecție:
    • Alina Cristovici, Director Relații Internaționale si Coordonator Instituțional Erasmus.
    • Raluca Amza, responsabil Erasmus+.

Comisia Centrală de Contestații pentru Selecția Erasmus + CIVIS este compusă din:

  • Președinte comisie de contestații: Prof. dr. Bogdan Ștefănescu, Prorector Internaționalizare,
  • Membrii comisiei de contestații:
    • Anca Stoica, responsabil Erasmus+.
    • Beatrice Crăciun, responsabil Erasmus+.

Punctajul pentru selecție este realizat prin media aritmetică a punctajului acordat pentru criteriile:

  1. Media școlară: punctaj între 1 şi 10 (10 = maxim), conform mediei școlare a anului academic anterior, inclusiv a semestrului 1 din 2020-2021,
  2. Motivația efectuării mobilității Erasmus într-o universitate CIVIS (scrisoare de motivație/intenție): punctaj între 1 şi 10 (10 = maxim),
  3. Plan al programului de studii în instituția gazdă CIVIS: punctaj între 1 şi 10 (10 = maxim),
  4. Recomandare pentru efectuarea mobilității Erasmus, din partea unui cadru didactic universitar: punctaj între 1 şi 10 (10 = maxim).

Pentru fiecare criteriu de selecție punctajul trebuie să fie de minim 5 puncte pentru a fi validat.

Rezultele selecției se vor afișa după data de 29 martie 2021.

După finalizarea selecției, listele cu candidații declarați admiși vor fi transmise universităților gazdă CIVIS, în vederea validării finale. În cazul acceptării lor, candidații devin beneficiari Erasmus și vor urma fomalitățile de pregătire și derulare a mobilității.

Mai multe informații despre universitățile partenere CIVIS sunt disponibile AICI și AICI.

Contact: Biroul Erasmus+ al Universității din București – contact@erasmus.unibuc.ro

 

Sursa: https://unibuc.ro/international/programul-erasmus/studenti-erasmus/selectie/