Oana Șerban vorbește la SmartJob despre singurătate într-o lume care trăiește o criză de sens, de adevăr, de cunoaștere. Oamenii sunt preocupați mai degrabă de emoțiile din jurul faptelor: „De unde știi că nu ești mințit în social media? Ține de demnitatea umană să ai pretenția să nu fii mințit.”
Cum ai descrie activitatea actuală a Asociației Philos față de începuturile sale, din 2010? Ce diferențe esențiale vezi în abordarea proiectelor și în implicarea studenților de atunci și până acum?
Proiectele sunt făcute pentru studenți, iar generațiile sunt din ce în ce mai diferite unele de altele, încât e greu să punctezi în timp niște schimbări liniare. Eu sunt în asociație din 2022 și am văzut modificările care au avut loc de atunci până acum, care sunt destul de mari și, cum am spus, adaptate și la nevoile generațiilor. Cât despre implicarea studenților, anul acesta am început să simțim că efectele pandemiei s-au mai dizolvat, iar lumea e mult mai activă și vine cu forțe noi să facă voluntariat. Pandemia a afectat mult asociația și studenții în general, în Philos activitatea a continuat online, nu s-a oprit niciodată, dar s-a simțit până acum puțin timp că a fost o perioadă care a tăiat aripile oamenilor. Și în acest caz au fost fluctuații de-a lungul timpului, dar ne dorim să încurajăm studenții și să le oferim un mediu cât mai plăcut, pentru ca implicarea lor să crească tot mai mult.
Citește continuarea aici revistagolan.com
Anul acesta se fac 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz și, dincolo de impactul politic, social și istoric al acestui eveniment teribil al secolului al XX-lea, putem vorbi și despre un impact major asupra artei. În ultimele decenii, din ce în ce mai multe romane, filme, documentare și expoziții de arte vizuale ilustrează în mod estetic mărturiile supraviețuitorilor și oferă noi și noi perspective asupra ororilor înfăptuit de regimul nazist.
Astfel se ridică însă, din perspectivă filosofică, anumite aporii care merită adresate cu urgență. Cum putem vorbi despre evenimentele de la Auschwitz? Care este modalitatea optimă de lucru cu arhivele de mărturii pe care le avem la dispoziție? Cum împăcăm caracterul intrinsec subiectiv al mărturiilor cu nevoia noastră de a avea o imagine obiectivă asupra celor întâmplate în lagăre?
Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care le vom explora în ediția noastră din această săptămână, alături de Oana Camelia Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice și directoare a proiectului de cercetare BioArt – Arta biopolitică în era post-holocaust: Perspective filosofice despre mărturii estetizate, Estetica politizată și viață pură.
Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre de vineri seară, ca de obicei, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
Realizator: Cornel-Florin Moraru
Suntem încântați să vă anunțăm că acad. Mircea Dumitru, vice-președinte al Academiei Române și profesor universitar în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București, va susține pe 26 februarie o prelegere în cadrul Seminarului de Filosofie de la Universitatea din Sydney, cu titlul: „Representations, Models, and Proofs/Rules”
În această prezentare, profesorul Dumitru va oferi o perspectivă captivantă asupra a trei moduri importante de a înțelege semantica: abordarea model-teoretică, abordarea bazată pe condiții de adevăr și abordarea bazată pe reguli de demonstrație (perspectiva inferențialistă). Prin această cercetare filosofică, el investighează felul în care aceste trei metode ne ajută să ne raportăm la adevăr și la înțeles, precum și locul pe care îl ocupă înțelesul dintr-o perspectivă fizicalistă asupra lumii.
Prelegerea va pune în lumină contribuțiile a doi filosofi de marcă: Donald Davidson, care a explorat aplicarea semanticii de tip Tarski la limbajul natural, și Wilfrid Sellars, esențial pentru înțelegerea aspectelor semantice și pragmatice ale relației dintre adevăr și înțeles dintr-o perspectivă inferențialistă. Profesorul Dumitru va arăta cum anumite probleme ale abordării lui Davidson pot fi întâmpinate dintr-un cadru teoretic sellarsian și va ridica câteva întrebări privind completitudinea unei teorii inferențialiste în ceea ce privește relația dintre adevăr, înțeles și reguli.
Mai coferențiază:
Alejandro Naranjo Sandoval (University of California, Davis), Jessica Isserow (University of Notre Dame), Stephen Finlay, Hong Yu Wong (Tübingen), James Norton, Finnur Dellsén, Tina Firing (University of Tasmania, University of Iceland), Sean Donahue (ANU), Ulrik Nissen (Aarhus University, Denmark), David Plunkett (Dartmouth), David Bronstein (University of Notre Dame (Sydney)), David Glick (University of California, Davis), Stephen Finlay, Caleb Perl (Australian Catholic University (Melbourne)), Lok-Chi Chan (joint work with Shawn Standefer) (National Taiwan University), Hannah Tierney (University of California, Davis), Holly Lawford-Smith (University of Melbourne), Anca Gheaus (Central European University), David Enoch (Hebrew University of Jerusalem), Sukaina Hirji (University of Pennsylvania), Neil Mehta (Yale-NUS College), Luara Ferracioli (University of Sydney), Thomas Corbin (joint work with Gene Flenady) (Macquarie University), Alex Lefebvre (University of Sydney), Inês Hipólito (Macquarie University), Glen Pettigrove (University of Glasgow), Jordi Fernandez (University of Adelaide), Alex Kocurek (Cornell), Sam Shpall (University of Sydney), Brian Epstein (Tufts), Anna Smajdor (University of Oslo), Peter Millican (Oxford University and National University of Singapore), Kyle Blumberg (University of Melbourne), Emanuel Viebahn (FU Berlin), Matthew Slater (Bucknell University), A. C. Grayling (Northeastern University London), Natalja Deng (Yonsei University), Teresa Baron (University of Nottingham), Kristin Gjesdal (Temple University), Brian Hedden (Australian National University), Supriya Subramani (University of Sydney), Michael Nielsen (University of Sydney), Michael Devitt (CUNY), Caroline West (University of Sydney), Alex Horne (University of Sydney), Joseph Rouse (Wesleyan University), Tom Davies (University of Melbourne), Arash Abizadeh (McGill University), Tom Dougherty (University of North Carolina), Michaela Manson (Monash), …
Apel deschis, termen 9 martie – conferința „Rethinking ToM and ASD” – rezumate de 300 de cuvinte
Conferința „Rethinking ToM and ASD” va avea loc între 22-23 martie 2025 în regim hibrid, atât online, cât și la sediul Facultății de Filosofie a UB (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6). Evenimentul face parte din grantul ICUB „The effects of LLM interaction in digital and virtual environments on TOM”, format dintr-o echipă de cercetare interdisciplinară din Filosofie, Lingvistică, Psihologie Cognitivă și Biologie Evoluționistă, fiind co-organizat de studenţi şi cercetători de la Facultatea de Filosofie, Departamentul de Filosofie Teoretică, şi Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Departementul de Ştiinţe Cognitive.
Cu această ocazie, organizatorii lansează un apel la contribuții. Rezumatele pot fi redactate în limba engleză și nu pot depăși 300 de cuvinte. Rezumatele vor fi însoțite de 1-3 referințe bibliografice principale și 1-5 cuvinte-cheie.
Propunerile vor fi transmise până în data de 9 martie 2025, la adresa de e-mail tomandasdworkshop@gmail.com , cu titlul mesajului „Rethinking ToM and ASD, abstract submission”, iar formatul fișierului va fi de tipul Word sau PDF . Mai multe detalii despre temele conferinţei pot fi găsite aici https://philevents.org/event/show/132593
Toate rezumatele trimise vor fi trecute printr-un proces de evaluare de tip blind peer review, realizat de către un comitet de evaluare științifică locală. Organizatorii recomandă ca datele de identificare să fie menționate în corpul mesajului electronic, iar rezumatul să fie lăsat anonimizat.
După ce propunerile vor fi acceptate, prezentatorii au oportunitatea să-și aleagă dacă doresc să susțină prezentări față în față sau în regim online (în primul caz, aceștia vor beneficia de un public prezent fizic, dar în același timp prezentarea va fi transmisă și participanților online). Prezentările vor dura 30 de minute, fiecare prelegere fiind urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A) de circa 10 minute și cu o pauză între acestea de 10 minute. Programul conferinței va fi anunțat de îndată ce evaluarea va fi finalizată.
Conferinţa corespunde unei campanii mai largi de conștientizare a diversității interacțiunilor dintre teoria minții în științele cogniției și fenomenologia spectrului autist. Cercetarea ce subîntinde discuțiile corespunde proiectului ICUB CPI „The effects of LLM interaction on TOM in digital and virtual environments”.
Vă așteptăm!