ORAR / TIMETABLE

Colegul nostru, lect. univ. dr. Laurențiu Gheorghe, invitat la Radio România Cultural în cadrul emisiunii Credință și cunoaștere din 09.03.2025

de | mart. 10, 2025 | Actualitate, Anunturi, Extracurricular, Interacțiune cu societatea

Colegul nostru, lect. univ. dr. Laurențiu Gheorghe, a fost în direct duminică, la ora 23:30, la Radio România Cultural, în emisiunea Credință și cunoaștere, realizată de Cristian Curte, vorbind pe tema Ortodoxie și democrație.

În conștiință noastră de oameni post moderni s-a înrădăcinat o idee, care e destul de recenta – aceea a separației totale dintre sfera religioasa și sfera publica. De vreme ce Romania e un stat laic, spun mulți, în paranteza fie spus, nu au dreptate, tara noastră nu e laica, ci neutra religios, atunci credință nu poate fi publica, ci în inima fiecăruia. Aud destul de des că eu am credință în inima mea, implicit că e o impietate vecina cu impudoarea exhibarea ei. Pe cale de consecință orice alăturare intre religie și politica e nu doar dăunătoare statului, ci și credinței. Cu toate acestea exista încă din zorii creștinismului o raportare a credinței la sfera politica. Mântuitorul însuși discuta cu ucenicii despre taxe și stăpânirea romana, spunându-le să îi dea Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu, iar lui Pilat din Pont îi spune că împărăția Lui nu e din lumea aceasta. Adică Hristos are în vedere o separare intre cele doua sfere, care, prin însăși definirea ei, implica o forma de teologie politica sau de politica a teologiei. Venind în prezent, pentru că ortodoxia este la noi confesiunea majoritara, adesea s-au născut întrebări legate de compatibilitatea sau incompatibilitatea dintre ortodoxie și modernitate sau mai direct dintre ortodoxie și sistemul democratic. Pentru a mă și ne lamuri daca exista sau nu aceasta compatibilitate am invitat în aceasta seara la microfon un profesor de filosofie. Dl Laurențiu Gheorghe este lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, une preda filosofie politica și etica, iar pe lângă licență în filosofie are și una în teologie ortodoxa.

https://www.radioromaniacultural.ro/emisiuni/credinta-si-cunoastere/ 

VIRAL-D. Cum modelează tehnologiile digitale și inteligența artificială viitorul democrației?

de | mart. 10, 2025 | Actualitate, Anunturi, CCEA, Conferences, Conferinte

VIRAL-D

Cum modelează tehnologiile digitale și inteligența artificială viitorul democrației?

Universitatea din București, prin Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și Institutul de Cercetări al Universității din București (ICUB), lansează seria de conferințe VIRAL-D – un demers interdisciplinar care investighează modul în care rețelele sociale și algoritmii de inteligență artificială exploatează vulnerabilitățile psihologice și sociale ale indivizilor, generând efecte profunde asupra proceselor democratice și asupra coeziunii sociale. Conferințele au loc în fiecare joi, de la ora 16.00, la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București (amfiteatrul Mircea Florian, etaj 1, Splaiul Independenței 204). Programul detaliat poate fi consultat mai jos.

Într-o perioadă în care platformele online și algoritmii care dau prioritate conținutului viral pot amplifica indignarea morală și potența polarizarea socială, VIRAL-D își propune să identifice resurse științifice, alături de posibile soluții, pentru protejarea integrității democrației și a relevanței discursului public. Rețelele sociale și algoritmii modelează intens viața democratică, acțiunea colectivă și dezbaterea publică, iar VIRAL-D va explora complexitatea acestor fenomene, analizând modul în care vulnerabilitățile psihologice și sociale ale indivizilor sunt exploatate în mediul online și reliefând consecințele reale asupra democrației.

Proiectul reunește specialiști în etică aplicată, filosofie, științe politice, psihologie, informatică, sociologie și științele comunicării de la Universitatea din Oxford, Universitatea din Glasgow, Academia Română, Universitatea Politehnica București și, mai ales, Universitatea din București. Printre invitații săptămânali se regăsesc rectorul UB, sociologul Marian Preda, și vicepreședintele Academiei Române, filosoful și logicianul Mircea Dumitru, care va deschide seria conferințelor.

În cadrul discuțiilor VIRAL-D, participanții vor explora teme precum rolul algoritmilor utilizați de rețelele sociale în amplificarea indignării morale și a dezinformării, implicațiile propagandei computaționale asupra opiniei publice, felul în care supraîncărcarea informațională și „camerele de ecou” contribuie la fragmentarea spațiului public, la clivaje sociale și la erodarea încrederii în instituții, dar și modalitățile prin care actorii statali sau non-statali pot influența campaniile de dezinformare, prin tehnologii autoritare, de tipul platformelor sociale centralizate. De asemenea, se va discuta despre reputația expertizei științifice în dezbaterile publice, despre efectele re-oralizării digitale asupra convingerilor moral-politice și despre modul în care dinamica digitală actuală modelează procesele democratice și coeziunea socială.

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, parte a Facultății de Filosofie, e dedicat promovării cercetării, educației și dialogului public în domeniul eticii și filosofiei morale. Prin programele și proiectele lor – inclusiv proiectul de cinci ani, finanțat de European Research Council, avataResponsibility, și două proiecte europene Horizon, CHANGER și NIHAI, care evaluează rolul inteligenței artificiale în diverse domenii –, cercetătorii CCEA urmăresc să înțeleagă și să explice temele etice, sociale și politice ale civilizației digitale contemporane. În ultimii ani, centrul a derulat proiecte despre inteligența artificială responsabilă, etica roboților sau neuroetica tehnologiilor de ameliorare cognitivă și morală, consolidând poziția Universității din București în cercetarea etică globală. Prin seria de conferințe VIRAL-D, Universitatea din București își reafirmă angajamentul de a încuraja dezbaterea și cooperarea în înțelegerea provocărilor societății actuale, contribuind la formarea cadrului de reflecție și analiză al impactului tehnologiilor digitale asupra democrației, într-un context în care persoanele, cetățenii, dar și procesele electorale din România sunt tot mai sensibile la influențele mediului online.

Participarea este deschisă tuturor celor interesați de studiul aplicat, argumentat și științific, al impactului tehnologiilor digitale și al inteligenței artificiale asupra democrației și societății românești: studenți, cercetători, organizații neguvernamentale, jurnaliști etc. Pentru informații privind fiecare întâlnire, vă invităm să accesați săptămânal paginile de Facebook, Instagram și site-ul CCEA.

Programul conferințelor (toate încep la ora 16.00)

13.03.2025:
Mircea Dumitru (Academia Română, Vicepreședinte al Academiei Române)
Știință, adevăr, democrație. O relație tensionată?

20.03.2025:
Camil Pârvu (Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București)
Asimetrii epistemice, polarizare politică și paradoxul democratizării digitale a expertizei

27.03.2025:
Cristina Voinea (Universitatea din Oxford)
Rețelele sociale și criza morală a democrației

03.04.2025:
Bogdan Oprea (Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București)
Aceasta nu este manipulare! Despre tehnologiile digitale și cum au perturbat alegerile prezidențiale din 2019 și 2024

17.04.2025:
Răzvan Rughiniș (Universitatea Politehnica București)
Micro-momente, macro-efecte: temporalitățile digitale ale discursului public

08.05.2025:
Marian Preda (Facultatea de Sociologie, Rector al Universității din București)
Riscuri, inechități și clivaje în democrația de supraveghere digitală

15.05.2025:
Emilian Mihailov (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
Casa cu oglinzi: cum ne distorsionează social media percepțiile despre mersul societății

29.05.2025:
Mona Simion (Universitatea din Glasgow)
Dogmatism și dezinformare

05.06.2025:
Constantin Vică & Laurențiu Gheorghe (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București)
Hic sunt dracones: evul mediu digital și tehnologii autoritare

Decontare abonamente STB: 25-27 martie 2025

de | mart. 6, 2025 | Actualitate, Avizier studenti, Decont abonamente

Extras din Procedura privind decontarea abonamentelor STB pentru studenții UB

Beneficiază de decontarea abonamentelor de transport studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență (IF), în vârstă de până la 30 de ani.

Studenții care solicită decontarea abonamentelor STB trebuie să parcurgă următoarele etape:

  1. Obținerea și vizarea legitimației de student pentru reducere transport la secretariatul facultății;
  2. Procurarea abonamentului de transport în comun STB, nominal. Bonul fiscal, ștampilat pe verso de către emitent – STB, se păstrează de către student pentru decont;
  3. Decontarea unui procent de:
    • 90% din valoarea abonamentului de transport în comun achitată de către studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în vârstă de până la 30 de ani.
    • 100% din valoarea abonamentului de transport în comun achitată de către studenții cu unul sau ambii părinți decedați, precum și studenții proveniți din centre de plasament sau care au fost în plasament.

 Documente necesare în vederea decontării:

  1. Carnetul de student sau legitimația de transport vizate pe anul universitar 2024-2025 (original + copie – copia se depune)
  2. Cardul STB, în original și copie (original + copie – copia se depune)
  3. Bonul fiscal de achiziționare a abonamentului STB, ștampilat pe verso de emitent sau dovada de plată a abonamentului achiziționat online (se vor depune bonuri fiscale numai pentru abonamentele expirate)
  4. Extrasul de cont al studentului (copie, cu codul IBAN). Acesta se aduce o singură dată, la prima decontare, sau atunci când numărul de cont / banca se modifică.
  5. Consimțământul privind prelucrarea datelor cu caracter personal în vederea decontării (se depune o singură dată, la prima decontare).

PROGRAM DE PRIMIRE A DOCUMENTELOR PENTRU DECONTARE: 25-27 martie 2025 în programul Secretariatului cu publicul luni-joi: 12:00-14:00, vineri: 10:00-12:00

Premiul Rațiu pentru cercetare istorică 2025 – Apel pentru lucrări!

de | mart. 5, 2025 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, ERASMUS, Scoala Doctorala, UNESCO Chaire

Ești student la master sau doctorat în Istorie, Drept, Studii Europene, Studii Politice, Filosofie sau Sociologie? Ai o pasiune pentru trecut și vrei să contribui la o mai bună înțelegere a istoriei? Atunci aceasta este ocazia perfectă pentru tine!

Premiul Rațiu pentru cercetare istorică își propune să sprijine tinerii cercetători care analizează evenimentele trecutului într-un context critic și comparativ. Vrem să încurajăm gândirea analitică, să susținem lucrările care provoacă dezbateri și să aducem istoria mai aproape de realitățile prezentului.

Ce poți cerceta?

  • Propaganda și politizarea istoriei în perioade de criză – Cum a fost folosit trecutul pentru manipularea opiniei publice și consolidarea puterii politice?
  • Criză, memorie colectivă și reziliența societății – Cum influențează narațiunile istorice modul în care societățile reacționează la provocările actuale?

Ce câștigi?

  • 350 de euro și publicarea eseului tău pe platformele Rațiu Forum și LSE IDEAS.
  • Oportunitatea de a-ți prezenta cercetarea în cadrul Atelierului de Istorie Rațiu Forum (Turda, 16-18 mai 2025).

Calendar

  • 2 aprilie – Trimite un rezumat al lucrării tale (max. 250 de cuvinte) la mihaela.bidilica@ratiudemocracycenter.org
  • 6 aprilie – Vei primi confirmarea și o invitație la o întâlnire online cu organizatorii
  • 2 mai – Deadline pentru trimiterea lucrării finale
  • 3-7 mai – Selecția și anunțarea câștigătorului

Eseurile pot fi redactate în română sau engleză, dar e important să poți comunica fluent în engleză, deoarece evenimentele se vor desfășura în această limbă.

Pentru detalii accesați anunțul oficial

Selecție pentru mobilități de studii Erasmus+ 2025-2026în cadrul universităților partenere ale UB (în afara Alianței CIVIS)

de | mart. 5, 2025 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, ERASMUS, UNESCO Chaire

Termenul limită de aplicație online

19 martie 2025

ora 12:00

Click aici

Număr de locuri alocate Facultății de Filosofie pentru mobilități de studii Erasmus 2025-2026 (în afara CIVIS)

Filosofie

3

Catedra UNESCO

3

Selecții la nivelul fiecărei facultăți pentru mobilități de studii Erasmus+ 2025-2026 în cadrul universităților partenere ale UB (în afara Alianței CIVIS)

În ședința Biroului Executiv al Consiliului de Administrație al Universității din București din data de 17.02.2025, s-a aprobat lansarea selecțiilor pentru mobilități de studii Erasmus+ pentru anul academic 2025-2026, selecții organizate la nivelul fiecărei facultăți pentru un număr total de 250 de mobilități de studii Erasmus+ în cadrul universităților partenere ale UB (în afara CIVIS).

Selecția pentru mobilități de studii ERASMUS+ în cadrul universităților partenere (în afara Alianței CIVIS) pentru anul academic 2025-2026 are loc în fiecare facultate a UB, în perioada martie – aprilie 2025, în funcție de datele stabilite de aceasta.

Mai multe informații despre procesul de selecție puteți solicita profesorului responsabil ERASMUS din facultatea dvs. Lista destinațiilor disponibile (universități partenere) și locurile finanțate alocate fiecărei facultăți se află la adresa link Google Drive.

Criterii generale de eligibilitate și de selecție Erasmus+ (criterii minimale la care facultatea poate adăuga criterii proprii):

  • Calitate de student/masterand/doctorand al UB (cursuri zi) la momentul selecției și pe durata mobilității Erasmus+
  • Promovarea unui test de limbă străină / să aibă cunoștințe lingvistice într-o limbă străină
  • Prezintarea unei scrisori de intenție / de motivație într-o limbă străină
  • Prezintarea unui Plan al programului de studiu pentru fiecare destinație pentru care optează candidatul
  • Prezintarea unui Curriculum Vitae într-o limbă străină

Precizări privind efectuarea mobilității:

  • Candidații declarați rezervă la această selecție pot deveni titulari de grant Erasmus+ în cazul în care există fonduri disponibile sau în cazul în care un student declarat titular renunță la mobilitate pentru respectiva destinație a candidatului declarat rezervă. În această situație, candidații declarați astfel titulari vor putea beneficia de mobilități Erasmus+ derulate numai în semestrul al doilea 2025-2026.

  • Studenții aflați în ani terminali în momentul selecției (licență anul 3 sau 4 și master anul 2) vor putea beneficia de mobilități Erasmus+ derulate numai în semestrul al doilea 2025-2026 (condiționant de admiterea la master/doctorat în același domeniu de studii pentru care au fost selectați pentru mobilitate).

Precizări privind finanțarea ERASMUS+:

  • Se acordă pentru minim 3 luni de stagiu în format fizic, minim 90 de zile de la ziua înregistrării la universitatea gazdă și până la data de finalizare a examenelor (conform datelor confirmate de universitatea gazdă) și maxim finalul semestrului din universitatea gazdă 2025-2026.
  • Se poate acorda doar în cazul mobilităților fizice în țara gazdă (cu deplasare în țara gazdă).
  • Grantul Erasmus nu este destinat acoperirii tuturor cheltuielilor din străinătate, este numai un sprijin financiar în vederea efectuării mobilității fizice, care va fi integral recunoscută la întoarcere, cu condiția prezentării documentelor necesare validării.
  • Un student poate beneficia de grant ERASMUS+ pe durata fiecărui ciclu de studii (până la maxim 12 luni de stagiu/ciclu de studii).

Nivelul grantului ERASMUS+ lunar pentru anul academic 2025-2026:

Țara de destinație Nivelul național fixat al grantului (EUR/lună)
Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Franța, Grecia, Germania, Finlanda, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia 674 EUR
Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia de Nord, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Turcia 606 EUR

Luna este calculată la 30 de zile.

Sprijin pentru transport:

Distanța de deplasare Suma alocată pentru transport (EUR)
Între 10 și 99 KM 28 EUR per participant
Între 99 și 499 KM 211 EUR per participant
Între 500 și 1999 KM 309 EUR per participant
Între 2000 și 2999 KM 395 EUR per participant
Între 3000 și 3999 KM 580 EUR per participant
Între 4000 și 7999 KM 1188 EUR per participant
8000 KM sau mai mult 1735 EUR per participant

Sprijin suplimentar pentru participanții cu oportunități reduse:

Pentru participanții cu oportunități reduse (cei care beneficiază de bursă socială sau se califică pentru a beneficia), la granturile din tabelul anterior se adaugă 250 EUR/lună.