Atelier „Epistemologia virtuții și problema cunoașterii modalităților”

Titlu: Atelier „Epistemologia modalităților și problema cunoașterii modalităților”, 2 iunie 2021, via Google Meet.

Programul atelierului:

14:00 – 14:10 Deschiderea evenimentului (Alexandru Dragomir, Universitatea din București)
14:10 – 14:50 Mircea Dumitru (Universitatea din București), Implică conceptibilitatea posibilitatea? Câteva remarci din perspectiva semanticii bidimensionale
14:50 – 15:30 Constantin Stoenescu (Universitatea din București), „Dreptul de a fi sigur”, virtuți intelectuale și comunitatea epistemică
15:30 – 16:10 Mihai Rusu (USAMV Cluj-Napoca/Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca), Cunoașterea modalităților și problema înțelegerii
16:10 – 16:50 Andrei Mărășoiu (Universitatea din București), O epistemologie a virtuții pentru regulile deducției
16:50 – 17:30 Alexandru Dragomir (Universitatea din București), Despre rolul virtuților intelectuale în explicarea cunoașterii modalităților

Miercuri, 2 iunie · 14:00  – 17:30 pm
Informații de participare prin Google Meet
Linkul apelului video: https://meet.google.com/thk-dnbh-heg
Sau apelați: Cod PIN pentru ‪(US) +1 347-486-7459‬: ‪433 538 208‬#

Eveniment sprijinit de un grant pentru proiecte de cercetare postdoctorală CNCS – UEFISCDI, PN-III-P1-1.1-PD-2019-0004, PNCDI III.

Seminar cercetare DFT ‘A multiset interpretation of non-eliminative structuralism’

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de dr. Adrian Ludușan (Universitatea Babeș Bolyai).

Titlul prezentării sale este: ‘A multiset interpretation of non-eliminative structuralism’. Iată și rezumatul:

‘The focus of this presentation is a particular version of structuralism in the philosophy of mathematics, known as non-eliminative structuralism. A number of objections (Assadian 2018, Leitgeb 2020b) have been raised with regard to certain tenets that appear to characterize non-eliminative structuralism, of which I will concentrate primarily on the permutation/automorphism objection. In light of these objections, two lines of responses have been articulated on behalf of non-eliminative structuralism, one based on a new axiomatic approach to unlabeled graph theory (UGT) due to (Leitgeb 2020a, 2020b), the other based on neo-Fregean flavored abstraction principles, first developed by (Linnebo & Pettigrew, 2014), and further refined by (Schiemer & Wigglesworth, 2019). After assessing how these specific proposals address the permutation/automorphism test, I will develop a new approach, based on multiset theory, and argue that it passes the permutation/automorphism test in agreement to standard mathematical practice in areas such as probability and combinatorics, and that it is compatible with Leitgeb, Linnebo & Pettigrew, Schiemer & Wigglesworth’s proposals.’

Conferința se va desfășura ȋn limba engleză luni, 24 mai, orele 18-20. Detaliile de conectare via Zoom vor fi distribuite tuturor celor ce își indică dorința de participare scriind la adresa andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

Mai multe detalii sunt disponibile prin anunțul de pe pagina Facebook a seminarului:https://www.facebook.com/Seminarul-Departamentului-de-Filosofie-Teoretica-UniBuc-285279685738329

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”, EDIȚIA a VIII-a

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”,

EDIȚIA a VIII-a

IMAGINEA ca formă artistică. Determinări filosofice și artistice

21 mai 2021, via Google Meet

9:30-10.00

Deschiderea conferinței.

Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop, Asist. Univ. Dr. Oana Șerban, Dr. Eva Ivan-Haintz

 

SESIUNEA I. IMAGINEA: DINCOLO DE SPIRITUALITATE ȘI CULTURĂ

10:00-10:30

Chris IONIȚĂ, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Masca, un simulacru al apariției

10:30-11:00

Daniel COJANU, Universitatea Valahia din Târgoviște

Interpretarea tautegorică a simbolului. Între estetica romantică și fenomenologia religiei

11:00-11:30

Manuel COJOCARU, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Zen, zazen, doar stând. Dincolo de imagine.

11:30-12:00

Marius Bogdan CORBU, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Iconoclasmul reformat. Conversia spațiilor religioase și convertirea creștinului. O abordare personală.

12:00-12:30

Andreea STOICESCU, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Corporalitate, imagine și mișcare în arta coregrafică. O viziune fenomenologică

 

PAUZĂ DE PRÂNZ

12:00-12:30

 

SESIUNEA A II-A. IMAGINEA CA SIMBOL AL AVANGARDEI: RECONFIGURĂRI ALE LUMII ARTISTICE, POLITICE ȘI DIGITALE

 

12:30-13:00

Victoria BERLEDEAN, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Noua imagine și conceptul celei de-a patra dimensiuni în arta de avangardă

13:00-13:30

Radu Cristian ANDREESCU, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Raportul dintre imagine și mișcare: de la Platon la Leni Riefenstahl

13:30-14:00

Daniel UNGUREANU, Universitatea Națională de Arte „George Enescu”, Iași

Hermeneutica memelor cu temă pandemică din spațiul digital românesc

14:00-14:30

Sonia Emilia MIHAI, Centrul de Excelenta in Studiul Imaginii, Universitatea din București

Corpurile digitale şi imaginea digitală: de la oglindire la pură simbolistică

14:30-15:00

Eva IVAN-HAINTZ, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Imagine estetică şi apariţie în opera de artă

Centrul de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice așteaptă contribuțiile participanților la ediția de anul acesta, IMAGINEA ca formă artistică. Determinări filosofice și artistice, până pe data de 9 mai 2021, ora 23.59. Menționăm că tema acestei ediții a fost publicată anul trecut, însă din pricina pandemiei, evenimentul a fost amânat. Prin urmare, contribuțiile acceptate până la data de 1 mai 2020 rămân valabile, însă acceptăm noi înscrieri în perioada 21 aprilie – 9 mai 2021, în aceleași condiții ale apelului la contribuții. 

Apel la contribuții.

Într-o societate supranumită „societatea imaginii”, tema propusă pentru ediția de anul acesta a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși” este în concordanță cu proiectul unei civilizații vizuale, spectaculare.

Studiul imaginii este abordat astăzi din perspective interdisciplinare. Într-o primă tentativă de ordonare, imaginile sunt fie interioare fiinţei umane, fie exterioare acesteia; fie sunt individuale, fie sunt colective. Oricum ele formează „universuri dinamice” (Jean Jacques Wunenburger – Viaţa imaginilor) care ne stimulează gândirea. Fiind un produs al psihismului, imaginea se manifestă în toate domeniile creaţiei, cu atât mai mult în arte. Dacă, de obicei, ne gândim la imagine ca produs al artelor vizuale, o analiză mai aprofundată ne obligă să ne îndreptăm şi spre alte specii de artă, precum muzica sau artele cuvântului cât şi spre înţelegerea sensului imaginii atât ca element formativ al gândirii artistice (aparţinând procesului de imaginare) și ca produs final al creaţiei artistice. Orice artă creează imagini fie ele vizuale, auditive sau gestual-motrice. Interiorul creativ şi exteriorul finalizat, forma ca principiu activ şi forma ca rezultat artistic devin subteme relevante ale explorării imaginii.

Abordările prin care putem aprofunda tema sunt numeroase; de pildă, din punct de vedere semiotic, cercetarea imaginii ca reprezentare, semn şi simbol constituie o modalitate de a cerceta procesul prin care „spiritul uman construieşte o lume obiectivă şi cu sens” (Ernst Cassirer, Filosofia formelor simbolice, Introducere.) Din punct de vedere psihologic, cercetarea imaginii ar avea în atenţie subiectul imaginant şi încărcarea cu afectivitate a reprezentărilor imaginate (Gaston Bachelard, La reverie poetique). Totodată, cercetarea producţiei onirice în strânsă relaţie cu valorificarea ei în creaţia artistică poate dezvălui structuri arhetipale colective, funcţionale în diverse epoci culturale şi istorice. Gândirea mitică, la rândul ei, generează imagini. Mitul „este dovada unei inteligenţe imaginative, un adevărat nous poietikos” (J. J. Wunenburger) care se transpune apoi în creaţia artistică oferindu-i acesteia profunzimi abisale (Lucian Blaga, Trilogia culturii, Geneza metaforei). Arhetipuri, scheme, simboluri din gândirea mitologică devin astfel disponibile pentru noi conexiuni creatoare. În plus, imaginea cinematografică este cea care sprijină dinamica experienței estetice: arta nonauratică, inaugurată de Benjamin, aparține și filmului, ca suită de imagini care pierd autenticitatea trăirii nemijlocite a raportului dintre autor și opera de artă, respectiv dintre opera de artă și public.

La rândul ei, gândirea estetică ne oferă numeroase noţiuni şi aspecte prin care se poate aborda tema imaginii subordonând domenii precum cele menţionate mai sus, de la procesul creativ, la opera de artă ca imagine finală a acestuia şi până la receptarea operei ca imagine artistică, estetică, imagine a unei epoci culturale sau a unei mentalități formative.

Vă invităm să participaţi la dezbaterea  acestei teme în cadrul conferinţei naţionale de estetică „Ion Ianoşi” care va avea loc pe data  de 21 mai 2021 la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Conferința se adresează celor care își dezvoltă aria de expertiză științifică în orizontul filosofiei și al artei, atât cercetătorilor seniori (cadre didactice și cercetători postdoctorali), cât și tinerilor cercetători (de la toate formele de studii – licență, master, doctorat), organizându-se sesiuni diferite.

Data limită de înscriere / Deadline

Abstractele, în limita a 5-600 cuvinte, din care să rezulte tema și bibliografia propunerii de prezentare, însoţite de 5-6 cuvinte cheie, vor fi transmise la adresa de
email cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro
În cadrul propunerilor, va fi atașat CV-ul participantului, concentrat asupra lucrărilor activităților relevante din ultimii 3 ani menționând totodată și afilierea academică (în cazul masteranzilor, doctoranzilor şi cercetătorilor). Studenţii participanţi vor trimite, în perspectiva înscrierii, ataşată abstractului, o prezentare a activităţilor realizate de la începutul parcursului academic.

Transmiterea aplicațiilor se va face până la data de 9 mai. 

Comunicarea rezultatelor

In urma selecției realizată de o comisie specializată (alcătuită din cadre universitare de la Facultatea de Filosofie) se vor anunța rezultatele pe data de 14 mai 2021.

Conferința se va desfășura pe data de 21 mai în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.

Echipa de organizare

  • Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
  • Asist. Univ. Dr. Oana Șerban
  • Dr. Rodica Ivan-Hainz

Lansare de carte: ,,Acțiune și rațiune”- in memoriam Valentin Mureșan

,,Acțiune și rațiune”- in memoriam Valentin Mureșan
Editura Universității din București, 2021

Valentin Mureșan urma să se pensioneze în vara anului 2018. Colegi și colaboratori ai săi au socotit că acesta este un moment potrivit pentru a pregăti o carte consacrată personalităţii și operei sale. Potrivit modelului adoptat, contribuţiile participanţilor la acest volum urmau să fie precedate de reflecţii autobiografice, intelectuale și profesionale ale celui omagiat. Invitaţiile de colaborare la volum au fost trimise de editori în prima jumătate a anului 2019. Aceștia, ca și cei care au răspuns invitaţiei lor, nu și-au închipuit că Valentin Mureșan nu va fi în măsură să-și scrie propria contribuţie, că el nu va fi printre noi când va apărea acest volum.
Nimeni nu a bănuit că Mureșan nu se va putea bucura de provocările cuprinse în contribuţiile colegilor și prietenilor săi, de plăcerea de a le discuta și comenta. Și, de asemenea, că cititorii acestui volum vor fi lipsiţi de relatările retrospective și reflecţiile sale, cele care i-ar fi interesat poate cel mai mult pe nu puţini dintre ei.
Volumul ,,Acțiune și rațiune”, editat de Emilian Mihailov, Mihaela Constantinescu și Mircea Flonta, reunește importante contribuții academice și 11 evocări emoționante ale profesorului Valentin Mureșan. Evenimentul de lansare a cărții îi are ca invitați pe Emilian Mihailov, Mihaela Constantinescu, Mircea Flonta și Mircea Dumitru.
Evenimentul se desfășoară prin intermediul platformei online Zoom. Link către sesiune: https://us02web.zoom.us/j/86773916016
Evenimentul începe la 18:00 și durează o oră și jumătate.

Podcastul de Filosofie: Episodul 9 – Interviu cu Emilian Mihailov (episod special)

Este deontologia doar o confabulație morală? Stai un pic: Ce este deontologia? De ce sunt strugurii acri în fabula cu vulpea și de ce a respins Kant masturbarea ca fiind imorală? Cum rezolvăm ‘the trolley problem’ și care-i cusurul lui Derek Parfit? În acest episod special discut cu dr. Emilian Mihailov (UB, CCEA) dacă nu cumva judecățile noastre morale sunt doar raționalizări ulterioare