A book review of Oana Șerban`s latest volume, After Thomas Kuhn: The Structure of Aesthetic Revolutions (De Gruyter 2022)

A book review of Oana Șerban`s latest volume, After Thomas Kuhn: The Structure of Aesthetic Revolutions (De Gruyter 2022) has just been published by the journal Aesthetic Investigations. Sue Spaid, a Belgium-based philosopher, active in the artworld as a curator, art writer, university lecturer, and museum director, considers that in her book, „Şerban not only introduces the complex theories of numerous post-fifties`art historians who either welcomed or rejected the notion that artistic revo-lutions are on par with revolutionary science, but she captures various commentators’ responses”. The full text of the review is available on the website of the journal, https://aestheticinvestigations.eu/article/view/15314 

Oana Șerban, After Thomas Kuhn: The Structure of Aesthetic Revolutions, De Gruyter, 2022

This book reflects the most recent research devoted to a systematized perspective and a critical (re)construction of previous theoretical attempts of explaining, justifying and continuing Kuhn’s ingenious hypothesis in arts. Hofstadter, Clignet and Habermas revealed to be the most engaged scholars in solving this aesthetic „puzzled-problem”. In this context, the structural similarities between science and arts are attentively evaluated, thus satisfying an older concern attributed to the historical Kuhn-Kubler dispute, extensively commented along the pages of this book.

How can we track the matter of rationality and truth in art and aesthetics, inspired by scientific perspectives? Are artistic styles similar to scientific paradigms? Are we entitled to persuade paradigms and masterpieces as rational models in science, respectively in arts? On what possible grounds can we borrow from science notions such as progress and predictability, in the study of the evolution of art and its aesthetic backgrounds? Are the historical dynamics of science and art affected by political factors in the same manner? This book will be of interest to philosophers, but also to historians of science and historians of art alike in the reassessment it provides of recent debates on reshaping the art world using Kuhn’s „paradigm shift”.

This book is available for purchase on November 7, both as an eBook and hardcover.

https://www.degruyter.com/document/isbn/9783110774696/html

Apariție editorială – Marin BĂLAN, CUM SĂ FACI FILOSOFIE CU COPIII?

„Filosofia pentru copii face apel la trei forme generice de gândire: gândire critică, creativă şi grijulie (caring), fiecare dintre ele fiind ghidată de o idee fundamentală: gândirea critică este preocupată de adevăr; gândirea creativă, de căutarea sensului, artistul, de exemplu, fiind mai puțin preocupat de a spune adevărul decât de a da sens operei sale; gândirea grijulie este atentă la valorile pe care le pune în joc comunitatea de cercetare: colaborare, ajutor reciproc, ascultare, compasiune, empatie etc. Atunci când aceste trei forme de gândire sunt prezente în comunitate, pot lua naştere judecăţi rezonabile preocupate, în aceeaşi măsură, de adevăr, sens şi valori.”

Copiii care ,,bâjbâie” sunt copiii care caută, încercând sa ghicească, de exemplu, unde s-a dus mingea lor, mergând in diferite direcții, întorcând-se, luând-o iar de la început; până când se opresc din ,,bâjbâială” și trece la altă abordare, construind ipoteze și făcând încercări din ce in ce mai logice. Nici in comunitatea de cercetare ei nu se vor îndrepta de la început spre cea mai rațională soluție posibilă, ci vor ,,bâjbâi” până vor ajunge sa gândească în termeni de metodă. Caracteristic unei comunități de cercetare este faptul că nici profesorul, nici elevii nu știu prea bine cum va ieși investigația, dar ambele părți sunt dispuse să urmeze cercetarea oriunde va duce.

Profesorul nu se manifestă ca un ,,mai știutor” în materie de filosofie, fiind preocupat sa aducă în comunitate nu rezultate, ci mijloace pentru obținerea unor rezultate. El întețește discuția cu întrebări bazate pe tradiția filosofică, implicând elevii in clarificarea conceptelor sau practica unei abilități intelectuale, toate acestea fiind necesare în realizarea cercetării. Însă, nu va recurge la un limbaj tehnic, nu va invoca filosofi; de asemenea, va evita îndoctrinarea, adică transmiterea unei viziuni asupra lucrurilor. Este important ca elevii să fie obișnuiți cu prezența în comunitate a unui ,,dar” cu valoare euristică; acest ,,dar” va menține treaz interesul pentru cercetare și nu va lăsa comunitatea să se oprească și să tacă la prima soluție posibilă …

LANSARE DE CARTE: „ESTIMP”, de prof. univ. dr. Romulus BRÂNCOVEANU

Am scris poemele din acest volum (Estimp. 4 poeme, Rocart 2023) cu ani în urmă. Ele sunt o meditație asupra timpului ca mod caleidoscopic al experienței ce defragmentează și recompune lumea amânându-i, până când?, sfârșitul. Când, la finalul lor, vorbesc de „singura și unica lume”, e vorba de lumea fiecăruia dintre noi în parte, în care cel din trecut, cel din prezent și cel din viitor se despart și se reunesc solipsist într-o clipă de față, singură și unică. Din păcate, acum și aici, cel din viitor pare să fie doar un prieten imaginar al nostru!” – ROMULUS BRÂNCOVEANU

Romulus Brâncoveanu…foloseşte cu tâlc libertăţile suprarealismului încercând nu o restituire a dicteului, cât o reconsiderare a funcţiilor lui; poetul are multă imaginaţie, ştie să sugereze prin asociaţiuni lexicale şocante, are un debit de avalanşă şi cultul subtextului; textele lui fiind foarte lungi şi semnificative doar în integralitate nu am spaţiul necesar al unei ilustrări, deşi ar merita .” – LAURENŢIU ULICI
Romulus Brâncoveanu [este] remarcabil prin imageria uşor grotească, prin modalitatea de amplificare în plan poetic a ritualului domestic, a unei mişcări viclene ce asociază elemente din paradigme din cele mai incongruente.” – CRISTIAN MORARU

ECAP11: 11TH EUROPEAN CONGRESS OF ANALYTIC PHILOSOPHY – Viena, 21 – 25 August 2023

În perioada 21-25 august 2023 s-a desfășurat la Viena al XI-lea Congres European de Filosofie Analitică, organizat de Universitatea Central Europeană în colaborare cu Universitatea din Viena. Facultatea de Filosofie a fost reprezentată de colegii noștri, conf. univ. dr. Dana Jalobeanu și prof. univ. dr. Constantin Stoenescu. De asemenea, au mai prezentat comunicări foști studenți ai facultății noastre care acum sunt cadre didactice sau cercetători la alte universități din țară sau din străinătate, o dovadă a valorii Școlii filosofice de la București. Îi menționăm pe Camil Golub (Rutgers University-Newark), Lavinia Marin (TU Delft), Radu Uszkai (Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane, ASE București / Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, Universitatea din București), Mihail-Valentin Cernea (Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane, ASE București / Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, Universitatea din București), Constantin C. Brîncuș (ICUB Universitatea din București/Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române), Richard David-Rus ( Institutul de Antropologie “Francisc J. Rainer” al Academiei Române).

Acad. Mircea Dumitru și Prof. univ. dr. Viorel Vizureanu vor participa la Ziua Limbii Române, sărbătorită împreună de Academia Română şi de Academia de Ştiinţe a Moldovei, la Bucureşti şi la Chişinău

31 august 2023, ora 11.00, București, Chișinău

Aula Academiei Române, Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei

Format mixt, Link la platforma ZOOM: https://us02web.zoom.us/j/82319016075?pwd=b1ZKS2oxV1ovY3I0ekpjc3I0R3d1UT09

(Meeting ID: 823 1901 6075;  Passcode: 310823)

Colegii noștri, Acad. Mircea Dumitru și Prof. univ. dr. Viorel Vizureanu, vor participa la Ziua Limbii Române, sărbătorită împreună de Academia Română şi de Academia de Ştiinţe a Moldovei, la Bucureşti şi la Chişinău.

Deschiderea ședinței:

  • Acad. Ioan-Aurel POP, președinte al Academiei Române;
  • Acad. Ion TIGHINEANU, președinte a.i. al Academiei de Științe a Moldovei

Comunicări:

  • Acad. Ioan-Aurel POP, președinte al Academiei Române: „Limba română veche în viziunea lui Eugen Coșeriu
  • Acad. Mircea DUMITRU, vicepreședinte al Academiei Române: „Elogiu limbii române. La începuturile vocabularului filosofic; câteva remarci cu privire la experiența eminesciană a lecturilor kantiene
  • Acad. Mihai CIMPOI, președinte al Consiliului Consultativ al Academicienilor, AȘM: Limba Română – Casa Ființei Noastre
  • Acad. Gheorghe GHIDIRIM, AȘMLimba română – limba noastră a tuturor
  • Acad. Gheorghe CHIVU, președinte al Secției de Filologie a Academiei Române: „Vitalitatea limbii române
  • M.c. al AȘM, membru de onoare al Academiei Române Valeriu MATEI, director al Editurii Academiei Române: „Bătălia pentru legalizarea limbii române și alfabetului latin”
  • Prof. dr., m.c. al Academiei Române Rodica ZAFIU: Limba română în contextul globalizării
  • Prof. dr. Viorel VIZUREANU, decanul Facultății de Filosofie a Universității din București, directorul Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române: Valențele culturale ale limbii române în activitatea Sf. Antim Ivireanul
  • Prof. dr. Liliana IONESCU-RUXĂNDOIU: „Este limba română o limbă sui-generis? Considerații istorice și comunicative

Deschiderea Congresului Mondial al Eminescologilor (ediția a XII-a)

„Eminescu, homo sapiens”

Cuvânt de deschidere: acad. Mihai CIMPOI

Mesaj de salut: Maria GRAPINI, Europarlamentar

Evocare: „Acad. Eugen Simion-90”:

Acad. Mircea MARTINEugen Simion, un om providențial pentru cultura română

M.c. al AȘM Ion HADÂRCĂ: „Eugen Simion – sfidarea contingentului

Ioan PAVĂL, primarul comunei DumbrăveniEugen Simion – prieten, îndrumător cultural, profesor

Lansarea cărților: Mihai Cimpoi – Eugen Simion, om al întregului cultural; Eugen Simion  – Texte despre Basarabia

Programul pentru ziua de 01.09.2023 poate fi accesat aici.

Evenimentul va fi transmis live stream de Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale la link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=0avA-ojBNoY și de Privesc.eu la link-ul: https://www.privesc.eu/Arhiva/103515/Sedinta-festiva-comuna-a-Academiei-Romane-si-Academiei-de-Stiinte-a-Moldovei-dedicate-sarbatorii-nationale–Limba-Romana–si-deschiderii-Congresului-M

Sursă: https://www.asm.md/sedinta-festiva-comuna-academiei-romane-si-academiei-de-stiinte-moldovei-dedicate-sarbatorii