Colegul nostru, Conf. univ. dr. Cristian Iftode, în dialog cu Corina Taraș-Lungu la revista Cultura

„Cred că abordarea subiectivistă a fericirii umane are partea ei de adevăr, dar nu e suficientă.”

Cristian Iftode

On topic cu Cristian Iftode

Spui într-un articol din MATCA: „Stii că nu vei termina niciodată de spart oglinzile sau ceva te reţine, frica aceea primară de a privi, în fine, în gol?” După ani buni de lucru cu propriul sine, tu ce vezi când te privești în oglindă?

Metafora oglinzii este una dintre metaforele noastre fondatoare, parte din reţeaua de metafore optice care atestă preeminenţa vizualului în configurarea culturii şi înţelegerii de sine europene. Rămânem într-un regim „fotocentric”, aşa cum spunea odinioară Derrida, fond al moştenirii greceşti din care filosofia îşi trage sevele. E interesant, atunci, să vedem cum, în timp ce ne distanţăm gradual de înţelegerea limbajului ca  „oglindă a naturii”, adică ieşim din paradigma reprezentaţionalistă în care credeam că sensul cunoaşterii e să suprapună întocmai ordinea cuvintelor peste ordinea lucrurilor, continuăm să ne referim la „oglinda” conştiinţei, adică ne înţelegem propria conştiinţă morală în termeni de oglindire neiertătoare a ceea ce suntem în fondul nostru lăuntric. Numai că metafora rămâne deschisă, multistratificată semnatic, ambivalentă în fondul ei: oglinda poate fi, la fel de bine, metaforă a adevărului neiertător despre noi înşine sau metaforă a iluziei narcisiste în care ne complacem atunci când, crezând că ne vedem pe noi înşine aşa cum suntem, ne privim, de fapt, într-o lumină flatantă, idealizată; sau atunci când, în loc să-l vedem pe celălalt aşa cum e, vedem doar propriile noastre proiecţii, idei preconcepute, reflexii. Kundera a produs, pe vremuri, pagini memorabile despre această cameră de oglinzi întoarse cu faţa la noi în care ajungem să trăim în „era grafomaniei universale”. La aşa ceva făceam referire în textul din Matca, şi ştim că expresivismul digital duce la un alt nivel această primejdie şi uşurinţă a amăgirii de sine, întreţinută prin like şi follow. Există un double bind constitutiv pentru aşa-numitele reţele de socializare, unde vrem să ne exprimăm şi să fim văzuţi aşa cum suntem (un soi de înţelegere primară, nereflectată, a dezideratului autenticităţii), dar, în acelaşi timp şi în chip inevitabil, ţinând cont de dispozitivul în care ne plasăm, ne edităm imaginea, profilul, recurgem la tot soiul de filtre de înfrumuseţare. Ceea ce duce vechea poveste cu „oglindă, oglinjoară” într-o altă dimensiune. Ţinând cont de aceste lucruri, ca să îți răspund punctual la întrebare, ceea ce caut să văd în oglindă nu este o fiinţă cu trăsături imuabile, oricare ar fi acestea. Dacă metafora oglinzii îmi mai face trebuinţă, e doar pentru a oglindi un proces, cum bine spuneai, o istorie personală, în care o fiinţă care se recunoaşte a fi plină de goluri şi defecte nu renunţă şi nu se complace, ci încearcă să lucreze cu sine, să devină ceva mai bună, mai atentă, mai asumată. Şi desigur că există, mereu, riscul ca discursul despre transformare şi autoameliorare să ţină loc de schimbare efectivă…

Articolul integral este disponibil la această adresă https://revistacultura.ro/cristian-iftode-cred-ca-abordarea-subiectivista-a-fericirii-umane-are-partea-ei-de-adevar-dar-nu-e-suficienta/

 

Maria Amarinei este co-scenarista scurtmetrajului „If I Float / Dacă voi pluti”

Maria Amarinei, doctorandă în cadrul Facultății de Filosofie UB, este co-scenarista scurtmetrajului If I Float / Dacă voi pluti”, selectat anul acesta în programul Future Frames: Generation NEXT of European Cinema din cadrul Festivalului Internațional de Film de la Karlovy Vary. Anual, 10 scurtmetraje de absolvență din Europa sunt selectate de directorul artistic Karlovy Vary pentru a fi proiectate și promovate intensiv. Filmul va avea ulterior premiera națională la Festivalul Internațional de Film Independent Anonimul, desfășurat în perioada 12 – 18 august la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării.

Scurtmetrajul urmărește dinamicile problematice dintre elevii de liceu, dinamici care comportă pecetea unui context ierarhizat care afectează deopotrivă toți agenții implicați. Personajele principale, Vio (jucată de Paula Pîrvu) și Sara (jucată de Cătălina Romaneț) sunt prinse involuntar în acest climat în care presiunea socială le afectează relațiile cu cei din jur și raportul cu propria persoană. Acțiunea se desfășoară pe parcursul unei zile petrecute de o clasă de liceu la bazin, cadru ideal pentru explorarea comportamentelor și legăturilor formate între actanți și marcate de normele sociale impuse și interiorizate de aceștia. Criza de fond apare atunci când aceste raporturi internalizate provoacă răspunsuri emoționale ale căror consecințe vor chestiona întregul construct social în care se găsesc personajele.

„Liceul este, într-adevăr, ciudat. Fiind animați de un interes pentru poveștile vizuale, imersive și onirice, am filmat scurtmetrajul pe peliculă de 35 mm, în limitele unui bazin hipnotic, dar izolat, inundat în albastru”, spune Bogdan Alecsandru într-un interviu pentru Variety.

„Alături de Bogdan, am plecat în scrierea acestui scenariu de la propriile noastre experiențe din liceu, ale căror întemeiere experiențială a început să capete dimensiuni diferite pentru fiecare dintre noi. Am vrut ca povestea pe care o spunem să surprindă pe cât posibil acest moment cathartic în care conștientizăm fiecare dintre noi că relațiile pe care le formăm în liceu sunt dictate de constructe sociale în care suntem absorbiți complet involuntar și care ne impun rolul pe care îl jucăm în propria noastră viață”, explică Maria Amarinei.

Scurtmetrajul, produs de UNATC I.L. Caragiale și realizat cu sprijinul Cutare Film, Kodak Cinelabs și Abis Studio, va avea proiecții pe parcursul acestui an la festivaluri de film din țară și din afara țării.

Lect. dr. Oana ȘERBAN invitată a emisiunii „Izvoare de filosofie” din 21 iunie 2024

Ediția din 21 iunie, ora 21.10

Michel Foucault, după 40 de ani.

Incursiune în filosofia artei

Anul acesta se împlinesc patru decenii de la moartea celebrului filosof francez Michel Foucault și, pentru a comemora acest eveniment, pe piața editorială din România s-au scos de sub lumina tiparului trei noi volume de traduceri din lucrările acestuia. Unul dintre acestea, publicat de curând sub egida editurii Cartea Românească Educațional și care constituie prilejul emisiunii noastre din această săptămână, cuprinde sub titlul de Trădarea Imaginilor, trei studii importante ale filosofului francez, dedicate problematicii artei. În aceste condiții, pentru ediția din 14 iunie a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem o dezbatere asupra locului ocupat de reflecția estetică în gândirea lui Michel Foucault și asupra elementelor de noutate aduse de aceasta mediului cultural contemporan.

Cunoscut mai degrabă prin prisma lucrărilor sale privitoare la diversele tipuri de istorie alternative, precum Istoria nebuniei în epoca clasică sau Istoria Sexualității, dar și prin prisma reflecțiilor sale asupra problemelor ce țin de etică, Michel Foucault este mai puțin cunoscut ca estetician și filosof al artei. Cu avantajul distanței istorice care s-a instaurat între noi și epoca în care el a scris, ne propunem o revizitare a viziunii sale despre artă și a modurilor în care ea a influențat și influențează mai multe domenii ale cercetării contemporane, cum ar fi estetica, filosofia artei, istoria artei și teoria artei. Care sunt principalele teme estetice regăsite la Michel Foucault? Cum putem gândi noțiunea de reprezentare artistică? Cum comunica discursul vizual cu cel filosofic în postmodernitate?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de traducătoarea volumului tocmai menționat, Oana Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Colegul nostru, Conf. univ. dr. Cristian Iftode, invitat la noul program lansat de Institutul Cultural Român: „Let’s Talk About… Film”

Marţi, 28 mai, de la ora 19, colegul nostru, Conf. univ. dr. Cristian Iftode, va participa la prima întâlnire din noul program lansat de Institutul Cultural Român: „Let’s Talk About… Film”, urmărind promovarea cinematografiei românești contemporane prin dialoguri inter- şi transdisciplinare. Se vor viziona două scurtmetraje extrem de interesante şi provocatoare pentru un etician, realizate de Andrei Epure şi selecţionate la Cannes, în 2022, după care se vor dezbate, pornind de la filme, cu regizorul şi cu toţi cei prezenţi.

Intrarea este liberă, găsiţi detalii pe pagina evenimentului (https://www.facebook.com/events/415688888026412).

Cafeneaua Științei: Dr. Vlad Niculescu-Dincă, 29 mai 2024

Universitatea din București, în colaborare cu Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, vă invită miercuri, 29 mai2024, începând cu ora 17.30, la conferința Cum îi mai supraveghem pe cei care ne supravegheazã? O cercetare etnograficã a supravegherii mediate tehnologic, susținută de Dr. Vlad Niculescu-Dincă. Conferința va avea loc în Sala Constantin Noica a Facultății de Filosofie (Splaiul Independentei nr. 204, etaj 1).

Conferința este ocazionată de lansarea volumului său omonim, apărut la Editura Tritonic, în cadrul seriei Studii de Securitate. Volumul își propune să contribuie la o dezbatere mai amplă cu privire la fenomenul supravegherii, punând accent pe implicațiile filosofice, etice, politice și sociale ale supravegherii mediate tehnologic în organizațiile de securitate. Moderatorul evenimentului va fi Lect. dr. Mihaela Constantinescu (Universitatea din București, Facultatea de Filosofie).

Dr. Vlad Niculescu Dincă este cercetător și profesor la Haga, în Institutul pentru Securitate și Afaceri Globale al Universității Leiden din Olanda. În acest cadru, lucrează în cadrul unei echipe multidisciplinare de studii polițienești cu scopul de a contracara fragmentarea domeniului și de a crea profunzime științifică. Și-a susținut doctoratul la Universitatea din Maastricht cu o cercetare de filosofia tehnologiei și supravegherii, bazate pe studii etnografice în diferite organizații de poliție europene. Pentru o lucrare derivată din această cercetare, a fost distins cu premiul Early Career Award de către Societatea pentru Filosofie și Tehnologie, organizație internațională care promovează reflecția filosofică față de tehnologie. Pentru realizările sale academice, precum și pentru activitățile extra-curriculare mai ample legate de înființarea și conducerea Școlii Românești din Eindhoven, a fost distins de Președinția României cu Ordinul “Meritul pentru Educație” în grad de Cavaler. 

Evenimentul este organizat în cadrul proiectului SciResCareer – Centru regional de Orientare și Consiliere în Cariera de Cercetător – București-Ilfov – de la educație preuniversitară la cercetare avansată, activitatea A3.7. Promovarea științei în societate. Aceasta prevede organizarea de evenimente interactive tip cafeneaua științei cu invitarea unor personalități cu rezultate științifice marcante, pentru a prezenta domeniul pe care îl reprezintă și a răspunde la întrebări.