Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în colaborare cu Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF) al Universității din București, Centro Casa Severino şi Associazione di Studi “Emanuele Severino” din Brescia, organizează Colocviul internaţional „Timp şi fenomen. Către o fenomenologie a eternităţii”, manifestare ştiinţifică ce se va desfăşura în Sala de Conferinţe a Institutului, sâmbătă 13 iulie 2024, în intervalul orar 9,00–19,00. Lucrările manifestării ştiinţifice vor fi împărţite în trei secţiuni, ce vor reuni zece comunicări, urmate fiecare de discuţii pe marginea acestora. Colocviul va fi deschis publicului larg şi va avea valenţe nu doar ştiinţifice, ci şi educative, vizând o audienţă specializată, formată preponderent din studenţi, masteranzi şi doctoranzi de la programele de studii ale universităţilor din Regiunile Veneto şi Lombardia. Colocviul internaţional este prilejuit de finalizarea primei traduceri în limba română a scrierilor filosofului italian Emanuele Severino (1929–2020). Această iniţiativă este o continuare ştiinţifică şi culturală a schimburilor de idei şi dezbaterilor pe teme filosofice deschise de Colocviul „Pe drum către primii filosofi: Martin Heidegger şi Emanuele Severino” organizat în 18 iunie 2023 în cadrul Institutului, cu ocazia debutului traducerii operelor filosofului Severino.

Prima parte a colocviului va fi dedicată unei abordări fenomenologice atât statice cât şi – mai ales – genetice: se va discuta despre rolul procesului de auto-temporalizare (Zeitigung) în cadrul formării experienţei, dar şi despre cum raportul dintre timp şi apariţie poate duce la explicitarea presupoziţiilor epistemologice – şi chiar ontologice – care stau la baza fenomenologiei. Tocmai pornind de la această reevaluare a temeliei fenomenalităţii, în a doua parte a colocviului se va urmări filosofia lui Severino în încercarea sa de a ţine laolaltă „logicul” şi „fenomenologicul”, de a concilia apariţia şi dispariţia lucrurilor împreună cu eternitatea fiinţelor. Această întrepătrundere va fi examinată ulterior în ultima parte a colocviului, atunci când sensul însuşi a ceea ce numim „trăire” va fi chestionat pornind de la o descriere fenomenologică punctuală şi precisă a experienţelor temporale. Prilejul acestei discuţii va fi oferit de analiza structurii stratificate a conştiinţei şi a limitelor sale, limite care par a fi lărgite şi progresiv puse la încercare de inovaţiile neuroştiinţei sau a inteligenţei artificiale.

Lucrările colocviului se vor desfăşura în limba italiană şi în limba engleză, cu participarea unor cadre didactice şi cercetători italieni şi români, cu convingerea că obiectivele urmărite vor fi atinse şi cu speranţa de a vedea conturate noi perspective de colaborare între specialiştii şi instituţiile celor două părţi.