Seminar cercetare DFT ‘Free Will and the Metaphysics of Time: Is there a Future for Freedom?’

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de drd. Bogdan Dumitrescu (Universitatea din București). Mai multe detalii despre vorbitor sunt accesibile aici: https://unibuc.academia.edu/DumitrescuBogdan

Titlul prezentării sale este ‘Free Will and the Metaphysics of Time: Is there a Future for Freedom?’. Iată și rezumatul:

‘Traditionally, the problem of free will is viewed as a conflict between the concept of freedom and the concept of determinism. However, a less popular way of re-framing the problem, that’s been proposed by Carl Hoefer (2002), is through the idea that our concept of freedom could be actually in tension with our metaphysics of time, not with determinism. We generally think that the past is fixed and settled, that the present is a constantly changing instant of time and that the future is unfixed, unsettled and open to possibilities.

Philosophers that define freedom as the ability to do otherwise often claim that a requirement for free will is that there be open possibilities available to the agent to choose from at the moment of deliberation. Often such authors appeal to the metaphysical picture of a Forking Road in order to show that free will requires the existence of alternate possibilities. Such a libertarian conception of free will, I argue, assumes that the future is ontologically open. For an agent to have the ability to do otherwise than how in fact they did, it’s necessary that the future be open to possibilities. Thus, arguably, any metaphysical conception of time that assumes a non-open, fixed and existent future is in tension with this conception of freedom. What may be compatible with freedom, then, is a theory of time that assumes an open future.

In this talk, my aim is to briefly survey the most popular metaphysical theories within the analytic philosophy of time (A-theories and B-theories) and argue that an A-theoretic branching theory of spacetime such as the one developed by Storrs McCall (1994) is compatible or consistent with freedom understood as the ability to do otherwise’

Conferința se va desfășura ȋn limba engleză luni, 17 ianuarie, orele 20-22. Detaliile de conectare via Zoom vor fi distribuite tuturor celor ce își indică dorința de participare scriind la adresa andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

Mai multe detalii sunt disponibile prin anunțul de pe pagina Facebook a seminarului: https://www.facebook.com/Seminarul-Departamentului-de-Filosofie-Teoretica-UniBuc-285279685738329 sau pe PhilEvents: https://philevents.org/event/show/93365

Seminar cercetare DFT ‘Informational skills and agency on social media’

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de dr. Lavinia Marin (TU Delft). Mai multe detalii despre vorbitor sunt accesibile aici: https://www.laviniamarin.eu/  https://www.tudelft.nl/…/postdocs/drir-l-lavinia-marin

Titlul prezentării sale este ‘Informational skills and agency on social media’. Iată și rezumatul:

‘Researchers from various disciplines have shown the various detrimental effects of using Social media platforms, mostly by highlighting the decline in the well-being of their users. Complementing these approaches with a perspective drawn from the philosophy of information, I will highlight an additional problematic effect of social media usage, namely how users as informational agents are deprived of informational agency. This talk will propose a concept of informational skills inspired by situated cognition and social epistemology. By linking informational skills with informational agency and digital flourishing, I will examine the limits of Social media platforms as informational environments. I will show that Social media platforms are usually constraining on the informational agency of their users and lead, in the long term, to the deskilling of said users.’

Conferința se va desfășura ȋn limba engleză miercuri, 12 ianuarie, orele 18-20. Detaliile de conectare via Zoom vor fi distribuite tuturor celor ce își indică dorința de participare scriind la adresa andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

Mai multe detalii sunt disponibile prin anunțul de pe pagina Facebook a seminarului: https://www.facebook.com/Seminarul-Departamentului-de-Filosofie-Teoretica-UniBuc-285279685738329 sau pe PhilEvents: https://philevents.org/event/show/93365

Seminar cercetare DFT ‘Understanding Scientific Understanding’

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Henk de Regt (Radboud Universiteit, din Nijmegen). Mai multe detalii despre vorbitor sunt accesibile aici: https://www.ru.nl/english/people/regt-h-de/ Cartea pe care Henk o va prezenta este și cea pentru care a primit prestigiosul premiu Lakatos: https://www.lse.ac.uk/philosophy/blog/2019/06/14/henk-w-de-regt-wins-the-2019-lakatos-award/

Titlul prezentării sale, omonim, este ‘Understanding Scientific Understanding’. Iată și rezumatul:

‘It is widely acknowledged that a central aim of science is to achieve understanding of the world around us, and that possessing such understanding is highly important in our present-day society. But what precisely is scientific understanding, and when is it achieved? In my book Understanding Scientific Understanding (OUP, 2017), I develop a philosophical theory of scientific understanding that answers these questions. In contrast to most existing studies in this area, my approach takes into account scientists’ views on understanding and their role in scientific debate and development. In my talk I will outline my theory of scientific understanding and illustrate it with a case study from the history of science.’

Conferința se va desfășura ȋn limba engleză luni, 13 decembrie, orele 20-22. Detaliile de conectare via Zoom vor fi distribuite tuturor celor ce își indică dorința de participare scriind la adresa andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

Mai multe detalii sunt disponibile prin anunțul de pe pagina Facebook a seminarului: https://www.facebook.com/Seminarul-Departamentului-de-Filosofie-Teoretica-UniBuc-285279685738329 sau pe PhilEvents: https://philevents.org/event/show/93365

Masă rotundă ”Libertatea de exprimare: despre ESCul din UNESCO”

CNR UNESCO în parteneriat cu Catedra UNESCO „Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă” din cadrul Universității din București (UNIBUC), Facultatea de Filosofie, în colaborare cu reprezentanți ai Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, organizează în data de 6 decembrie 2021, între orele 15:00 – 17:00,  masa rotundă online ”Libertatea de exprimare: despre ESCul din UNESCO”.

 

Celebrarea a 65 de ani de la aderarea României la UNESCO și înfiinţarea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO reprezintă ocazia de a adresa valori și principii fundamantale ale UNESCO, între care libertatea de exprimare este esențială.

Într-o perioadă de transformări profunde, inegalități și tulburări, UNESCO și-a sporit eforturile pentru a apăra și promova libertatea de exprimare, independența și pluralismul mass-media, precum și construirea unor societăți bazate pe cunoaștere incluzivă, susținute de accesul universal la informație și utilizarea inovatoare a tehnologiilor digitale. În accepțiunea UNESCO, comunicarea și informarea, împreună formând unul dintre cele 5 programe majore ale UNESCO, sunt elemente de bază la temelia unor societăți sănătoase,  democratice.

UNESCO are un mandat specific de a promova „fluxul liber al ideilor prin cuvânt și imagine”, prin mass-medie liberă, independentă și pluralistă. Libertatea de exprimare contribuie la pace, dezvoltare durabilă, afirmarea drepturilor omului. UNESCO susține și inspiră politici pentru siguranța jurnaliștilor și un jurnalism independent bazat pe etica profesională și principii de autoreglementare.

Asocierea libertății de exprimare cu celelalte domenii majore ale UNESCO, respectiv educația, științele și cultura, reprezintă provocarea pe care o propune acest eveniment.

Masa rotundă propune reactualizarea cadrului comunicării și informării așa cum este definit de UNESCO, cu sublinierea modalităților de abordare a fake-news și a nevoii dezvoltării gândirii critice în favoarea combaterii dezinformării (voite ori accidentale). Dezbaterile vor evidenția repere axiologice, elemente diferențiatoare între necunoaștere, cunoașterea de tip-comun și cunoașterea științifică, dar și propuneri de operaționalizare a unor concepte relevante pentru domeniile majore ale UNESCO, respectiv Educație, Științe, Cultură, precum și pentru domeniul Dezvoltării Durabile.

În ce măsură există libertate de exprimare în jurnalismul care adresează domeniile majore ale ESCului din UNESCO? În ce măsură acesta contribuie la elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor publice din aceste domenii? Poate jurnalismul influența opțiunea cetățeanului pentru educație, știință, cultură și dezvoltare durabilă? Sunt întrebări, cu titlu de exemplu, la care evenimentul propune formularea unor posibile răspunsuri.

Agenda

 

  1. Deschiderea dezbaterilor și contextualizare:
  • Madlen Șerban, secretar general, CNR UNESCO
  • Sorin Costreie, prorector, Universitatea din București
  • Viorel Vizureanu, prodecan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Romulus Brâncoveanu – șeful catedrei UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă din cadrul Universității din București
  1. Dezbateri: „Jurnalism, fake news & dezinformare” – moderator Mirabela Amarandei, Universitatea din București (un colectiv de profesori de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a realizat traducerea manualului UNESCO „Jurnalism, fake news & dezinformare”)
Fake news și dezinformare
  • Constantin Vică – Viața morală a informației online
  • Sorin Costreie – Gândire critică și fake news
  • Anamaria Neagu – Implicarea emoțiilor în producția și răspândirea de fake news
  • Bogdan Oprea – Un model de verificare a informației
  • Raluca Radu – Metodă și rezultate: manualul UNESCO pentru Jurnalism, fake news și dezinformare
Jurnalism în domeniile ESCului din UNESCO
  • Corina Negrea, realizator emisiuni de știință, Radio România Cultural
  • Costin Ionescu, jurnalist EduPedu
  • Andreea Archip, reporter Școala9
  • Vasile Hotea-Fernezan, realizator ”Transilvania Culturală”, TVR Cluj
  • Mona Nicolici, realizator #Misiuneaverde, Radio Europa FM
  • Ioana Ene-Dogioiu, editor Spotmedia
  • Mădălina Diaconu, secretar general, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
  1. În loc de concluzii
  • Sorin Costreie, prorector, Universitatea din București
  • Madlen Șerban, secretar general, CNR UNESCO

Sursa: https://www.cnr-unesco.ro/ro/program-aniversar-65-ani/libertatea-de-exprimare-despre-escul-din-unesco 

CfP: Conferința Școlii Doctorale de Filosofie „EXPERIENȚA – ÎNTRE ADEVĂR, CERTITUDINE ȘI ÎNDOIALĂ”

Conferința Școlii Doctorale de Filosofie

3-4.02.2022 – online

EXPERIENȚA – ÎNTRE ADEVĂR, CERTITUDINE ȘI ÎNDOIALĂ

Cercetarea tipurilor de experiență și a ipostazelor corespunzătoare subiectului

Apel la contribuții

 Teoriile cu privire la natura experiențelor umane sunt semnificative pentru toate disciplinele filosofice, de la ontologie, filosofia minții, epistemologie, la hermeneutică, etică aplicată, filosofia politică sau filosofia istoriei. O bună parte din literatura contemporană dedicată explorării autenticității atribuie un rol important experiențelor transformative, prin care se constituie tipuri de narațiuni identitare. Dezbaterea privitoare la rolul mediului înconjurător în mijlocirea legăturii dintre cogniție și corp este fundamentală pentru avansul programelor de dezvoltare a Inteligenței Artificiale. În etica medicală, relația medic-pacient este analizată pornind de la ipostazele corespunzătoare ”subiectului” unor experiențe specifice structurate în funcție de actele comunicării.

Pornind de la rolul important pe care experiențele noastre și ipostazele corespunzătoare subiectului îl joacă în înțelegerea lumii, a relațiilor sociale și afective dintre indivizi, dar și a instituțiilor sociale și politice, Conferința Școlii Doctorale de Filosofie propune studenților doctoranzi cinci secțiuni tematice:

  1. Experiență, conștiință, subiect – teorii ale experienței în filosofia contemporană
  2. Subiectul între ”justiție” și ”iubire”: observație, descriere și interpretare în etica aplicată și în consilierea filosofică
  3. Hermeneutica actului medical: cunoaștere, certitudine și comunicare ”medicală”
  4. Obiectivitatea experienței în proiectarea socială și problematica politicilor publice
  5. Etica cercetării – experiențe semnificative.

Cei care doresc să participe sunt invitați să trimită un abstract extins anonimizat de 500 de cuvinte pentru oricare dintre ariile tematice propuse. Abstractele vor fi trimise la adresa școlii doctorale: scoala.doctorala@filosofie.unibuc.ro , alături de un document care să conțină numele, anul de studiu, afilierea instituțională, adresa de email și titlul abstractului. Termenul limită pentru înscrierea abstractelor este 22.12.2021.

Comitetul de organizare: Prof. dr. Viorel CERNICA, Prof. dr. Mircea DUMITRU, Prof. dr. Constantin STOENESCU, Drd. Gabriela FLOREA, Drd. Anda ZAHIU

Comitetul științific: Prof. dr. Mircea FLONTA, Prof. dr. Gheorghiță GEANĂ, Prof. dr. Adrian-Paul ILIESCU, Prof. dr. Ilie PÂRVU, Prof. dr. Gheorghe VLĂDUȚESCU 

Comitetul de selecție: Prof. dr. Nelu BĂNȘOIU, Prof. dr. Vasile-Romlus BRÂNCOVEANU, Prof. dr. Cristian CIOCAN, Prof. dr. Wilhelm DANCĂ, Prof. dr. Bogdan MINCĂ, Prof. dr. Mihaela POP, Prof. dr. Laurențiu STAICU, Prof. dr. Savu TOTU

Conferința se adresează, în primul rând, studenților doctoranzi în filosofie, de la Universitatea din București și de la alte universități, institute și centre de cercetare din țară sau din străinătate. Pot participa, de asemenea, studenți ai Facultății de Filosofie a Universității din București, de la licență și master, cercetători în domenii filosofice, cadre didactice specializate în filosofie, din învățămândul universitar și preuniversitar.

Titlurile lucrărilor și un scurt rezumat (o jumătate de pagină) pot fi trimise pe adresa scoala.doctorala@filosofie.unibuc.ro până la data de 22.12.2021.

Rezultatele evaluării propunerilor vor fi comunicate fircărui aplicant până la 12.01.2022.

Programul conferinței va fi anunțat până la 22.01.2022, pe site-ul Facultății de Filosofie.

Comitetul de organizare intenționează să propună Editurii Universității din București publicarea unui volum care să cuprindă lucrările prezentate la conferință. Pentru o evaluare rapidă și obiectivă a fiecărei lucrări, participanții (acceptați în program) sunt rugați ca în ziua conferinței să trimită pe adresa menționată mai sus planul extins al lucrării. Deadline-ul pentru predarea lucrării finale va fi stabilit și comunicat la conferință.

Asist. univ. dr. Oana Șerban va susține vineri, 3 decembrie, conferința „The Cartesian Test of Modern Love”

Asist. univ. dr. Oana Șerban va susține vineri, 3 decembrie, în cadrul seminarului „Feel to Know: Emotion and Cognition in Early Modern Philosophy (online), Seminar Series: Fall 2021”, conferința „The Cartesian Test of Modern Love”. 

Seminarul este coordonat de Dr. Lynda Gaudemard și este organizat de Institutul de Istoria Filosofiei din cadrul Universității Aix-Marseille. Ediția din 3 decembrie este dedicată rolului pasiunilor în cadrul filosofiei lui R. Descartes. La această ediție se alătură Dr. Saja PARVIZIAN (Coastal Carolina University, Conway), care va continua seria dezbaterilor printr-o altă prelegere, „Against Passionate Epistemology: Defending Pure Thought in the Meditations”. Conferința va fi înregistrată și difuzată online prin canalul de Youtube al seminarului „Feel to Know: Emotion and Cognition in Early Modern Philosophy”

 

Dr Oana SERBAN (University of Bucharest, Bucharest), „The Cartesian Test of Modern Love”

Abstract: This lecture tackles the role of emotions in convincing on the dualism advanced by Descartes, closely following the constitution of love at the edge of modus cognoscendi and modus volendi. The following questions will inspire our reflection on love as a spiritual exercise and a constitutive emotion for (self)knowledge: (1) does love represent a core-emotion for Descartes that regains his Christian thinking at the edge of his metaphysical and epistemological project, apparently excused of any religious implications? (2) what is Descartes’s account of love and how does it (emotionally) change the sense and reception of passions?