A doua conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Sandra Brânzaru. Titlul prezentării sale este „What is Narrative Competence?”.
Conferința va avea loc joi, 8 decembrie, începând cu ora 18, la sediul Facultăţii de Filosofie, în sala Constantin Rădulescu-Motru.
The next ALEF seminar is going to be next Friday, December 9. We are delighted to announce Andrei Mărășoiu (University of Bucharest) as our next speaker.
The seminar is going to be offline on zoom at 18.00 EET.
Here are the details of the conference:
Title: Priority skepticism about epistemic values
Abstract: More and more cases crop up where the epistemic achievements we think are primarily due to the realization of a specific epistemic value (truth, coherence, simplicity, empirical adequacy, explanatory or predictive power, and so on – the list is open-ended) might in fact be primarily due to an entirely different value or several such values. Even when conceding that specific epistemic achievements might promote several values at once, claims of value priority remain moot. I explore whether we can warrant epistemic value priority claims or whether, on the contrary, we should settle for skepticism about them. I explore a diachronic variant of this issue by considering cases where historians of science allege different epistemic values were in fact promoted by scientific achievements than what the scientists themselves thought they were promoting at the time. The examples I draw on primarily come from the recent history of cognitive science, specifically the development of neural networks for modeling semantic cognition.
Zoom: https://us02web.zoom.us/j/
Meeting ID: 836 9137 1602
Passcode: 097096
Joi, 8 decebrie 2022, orele 12–14
– online –
Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-
Conferențiar:
CS II dr. ȘTEFAN-DOMINIC GEORGESCU (I.F.P.A.R.)
Tema: Logica formală și formalizarea logicii la Hegel
La fel ca în cazul științelor, despre care se poate afirma că ating maturitatea în momentul matematizării, despre logică se poate afirma același lucru atunci când principiile și metodele acesteia sunt stabilite, pe de o parte, și primește o tratare formal-simbolică, pe de altă parte.
G.W.F. Hegel a întrebuințat toate cele trei tipuri standard de logică – a intelectului, a rațiunii și a gândirii speculative – chiar dacă nu le-a numit explicit și a avut tendința de a le reduce, uneori, pe unele la celelalte. Dacă logica simbolico-matematică (pe care Hegel ar fi asociat-o cu facultatea intelectivă a gândirii), primește, la scurt timp după moartea filosofului german, o tratare simbolică și o fixare a metodelor sale și are o evoluție deosebită și rezultate teoretice și aplicative remarcabile, despre logica clasică (specifică facultății raționale a gândirii) se poate constata că intră într-un con de umbră, cu toate că dispunea de o tratare sistematică și formalizată de mai bine de două milenii. În ceea ce privește logica dialectico-speculativă, aceasta a fost folosită de gânditorul german, dar nu a primit niciodată o tratare aparte și încă nu dispune de principii, metode proprii și de o formalizare specifică.
Problema unei logici dialectico-speculative (și, implicit, cea a maturizării acesteia) are cel puțin două semnificații. Prima se leagă de o corectă înțelegere a sistemului filosofic hegelian – probabil cel mai spectaculos și impunător din istoria filosofiei, cel puțin sub aspectul intenției de a cuprinde întregul corp al cunoașterii. Cea de a doua este referitoare la posibilitățile acestui tip de logică de a servi trebuințelor spiritului contemporan și de a furniza cunoașterii un instrument care să îi ofere acesteia o mai bună întemeiere și o sistematizare adecvată – mai ales în contextul în care, în actualitate, se vorbește tot mai mult despre filosofiile de ramură și din ce în ce mai puțin despre sistemul cunoașterii integrale (enciclopedia).
Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy
Dragi colege şi colegi,
Prima conferință din toamna aceasta din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Andrei Mărăşoiu. Titlul prezentării sale este „Negaţii abile: cum să te extragi dintr-o conversaţie înainte de a o începe”. Conferința se va desfășura ȋn limba română joi, 24 noiembrie, începând cu ora 18.30, la sediul Facultăţii de Filosofie.
Vă așteptăm cu drag!
Joi, 24 noiembrie 2022, orele 12–14
– online –
Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-
Conferențiar:
CS III dr. MIHAI POPA (I.F.P.A.R.)
Tema: A.D. Xenopol și G. Vico ‒ repetiție și dezvoltare în devenirea istorică
Conceptul de serie istorică este fundamental pentru explicația fenomenelor istorice, constituind elementul generalului și al regularității propus de
A.D. Xenopol pe baza analizei faptelor succesive. În structura sa sunt incluse ideile legității, cauzalității, devenirii (evoluției) și direcției (progresului). Totuși, trebuie reținut că seriile istorice conțin în același timp singularitatea istorică, fiindcă ele înlănțuie fapte „neasemănătoare în spațiu și timp”. Seria istorică este întotdeauna unică și particulară în raport cu timpul în decursul căruia se realizează și de care este înlănțuită într-un mod indisolubil. Ea nu distruge faptele care au servit la formarea ei, ci le lasă să subziste în întregime.
În ceea ce-l privește pe Vico, el desparte știința istoriei de științele naturii și susține că există o lege imanentă de factură ciclică a devenirii civilizațiilor prin care se revine periodic, cel puțin pentru civilizația europeană a Evului Mediu, la stadiul inițial al barbariei. De la „barbaria” poetică a preistoriei la înțelepciunea filosofică și la rațiunea legii civile se parcurge și se încheie un ciclu (corsi) care se reia totalmente, după disoluția civilizației și, mai ales, a culturii greco-romane. Este important de remarcat că, în gândirea lui Vico, empirist ca orientare, ceea ce întemeiază adevărul istoric este simțul sau înțelepciunea comună.
Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy
______________________________________________________
Următoarea comunicare:
VISIT OUR WEBSITE:
https://earlymodernseminar.wordpress.com/
YouTube Address:
https://www.youtube.com/channel/UC1391sLJPUYoA46uk4xC1LA/featured
To Join Listserve:
https://lists.princeton.edu/cgi-bin/wa?SUBED1=PB-EARLYMODERN&A=1
AND JOIN THE PRINCETON-BUCHAREST VIRTUAL SEMINAR ON FACEBOOK.
