Bucharest Workshop in Military Ethics – 23 mai 2019

Bucharest Workshop in Military Ethics

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată organizează prima ediție a Bucharest Workshop in Military Ethics, în parteneriat cu Uehiro Center of Practical Ethics, Oxford. Primul workshop despre etică militară din țară va reuni cercetători de la Oxford, de la Universitatea Hiroshima (Japonia) și CCEA. De la colectarea de date privitoare la siguranța națională, la lupta împotriva terorismului și arme autonome, la problema forței persoanale, temele propuse de către vorbitori sunt deosebit de relevante pentru dezbaterile contemporane.

”Workshopul este organizat prin intermediul programului Erasmus+.*

Evenimentul va avea loc joi, 23 mai 2019, a Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, Amfiteatrul Titu Maiorescu, începând cu ora 16:00.

Program

16.00 – 16.45 Seumas Miller (University of Oxford), National Security Intelligence Collection: The Just Intelligence Model

16.45 – 17.30 Michael Robillard (University of Oxford), Counter-Terrorism and the Ethics of Weaponized Narrative

17.30 – 18.15 Shunzo Majima (Hiroshima University), Ethics of Lethal Autonomous Weapons Systems

18.15 – 19.00 Emilian Mihailov (University of Bucharest), The Problem of Personal Force: Remote Killing and Human Agency

Despre vorbitori

  • Seumas Miller este cercetător postdoctoral senior în cadrul Centrului pentru Etică Practică Uehiro, Oxford. Acesta este autorul și coautorul a 200 de articole academice și 20 de cărți, dintre care amintim ,,Moral Foundations of Social Institutions” (Cambridge University Press, 2010), ,,Shooting to Kill: The Ethics of Police and Military Use of Lethal Force” (Oxford University Press, 2016), ,,Institutional Corruption: A Study in Applied Philosophy” (Cambridge University Press, 2017) și ,,Dual Use Science and Technology, Ethics and Weapons of Mass Destruction ”(Springer, 2018).
  • Michael Robillard este cercetător postdoctoral al Centrului pentru Etică Practică Uehiro, Oxford. Principalele sale interese de cercetare se axează responsabilitatea colectivă și terorismul global, etica recrutării militare, arme automate, ameliorarea soldaților, relația viitoarelor generații cu războiul și dialogul dintre veterani și civili. Michael este veteran al războiului din Iraq, absolvent West Point și fost ranger Airborne. Acesta este gazda podcastului ,,Homo Furens: A Podcast about War & Society, alături de Bob Underwood.
  • Shunzo Majima este profesor asociat la Universitatea din Hiroshima. Principalele sale interese în cercetare sunt sistemele complexe, tehnologii educaționale, politica și relațiile internaționale. Shunzo este autorul a numeroase lucrări, inclusiv “Ethics of Hostage Taking”(Ethics in Biology, Engineering, and Medicine, 2015), “Just Torture?” (Journal of Military Ethics, 2012), “Civilian Protection as Political Rhetoric? : A Case of the Israeli-Palestinian Conflict” (The Annual Report on Cultural Science, 2009). Acesta este consilierul Asociației Japoneze pentru Filosofie Contemporană și Aplicată și editor-șef al jurnalului de Etică Aplicată și Filosofie.
  • Emilian Mihailov este directorul executiv al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și lector la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București. A fost cercetător postdoctoral al Academiei Române, Filiala Iași, și a efectuat multiple vizite de cercetare la Oxford Uehiro Center for Practical Ethics. Printre interesele de cercetare ale lui Emilian se numără neuroetica, psihologia morală, etica lui Kant, filosofia morală analitică, etica aplicată și evoluția moralității. În momentul de față,acesta analizează implicațiile experimentelor din psihologia morală și neuroștiință pentru etica normativă și aplicată.

 

„Navigand printre layers si pixeli, în căutarea momentului decisiv” – prelegere susținută de profesorul și artistul Iosif KIRALY

Vineri, 17 mai, ne bucurăm sa găzduim conferinta profesorului si artistului Iosif Kiraly (Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti), „Navigand printre layers si pixeli, în căutarea momentului decisiv”. Prelegerea, care va începe la ora 18.30, face parte din evenimentele desfășurate sub egida Conferinței Nationale de Estetica si Filosofia Artei „Ion Ianosi”, ediția a VII-a: (Re)Formele Modernitatii. Arta si societate. Va asteptam in Amfiteatrul Mircea Florian (Facultatea de Filosofie, Splaiul Independnetei, Nr. 204).

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”, EDIȚIA A VII-A – (RE)FORMELE MODERNITĂȚII: ARTĂ ȘI SOCIETATE

Conferinta Nationala de Estetica si Filosofia Artei „Ion Ianosi” a ajuns la cea de-a VII-a editie. Tema conferintei de anul acesta: „(Re)Formele Modernității: Artă și Societate”. Evenimentul se va desfășura vineri, 17 mai, începând cu ora 9: 00, în Facultatea de Filosofie a Universității din  București.

Call for PapersProgram

De-a lungul istoriei, arta a constituit teritoriul reprezentării dimensiunilor deopotrivă reale și ideale asupra vieții. Dacă orizontul artei clasice, preponderent asociat reprezentării mimetice, este dominat de teme precum raportul dintre individ și divinitate, dintre om ca parte a societății și comunitate ca organizare rațională a cetățenilor, prelucrând diferite ipoteze metafizice sau teologice, arta modernă va recurge la mijloacele transgresiunii pentru a surprinde formele prin care reprezentarea artistică poate contribui la reformarea societății. Modernitatea artistică, specifică secolului XIX, devine intervalul epocal în care „viața imită arta”, asumată ca sursă de inspirație a cotidianului, a noii ordini sociale și valorice.

Pentru Oscar Wilde, peisajele metropolitane ale Londrei au început să apară în picturile și operele literare ale artei moderne într-un nou joc de umbre, arhitecturi și emoții care indică faptul că „până și felul în care urmărim ceața s-a schimbat din pricina artei”, că „toate acestea parcă nu existau până când arta nu le-a inventat”. Artistul se insinuează, în acest context, ca „om de lume” și ca veșnic „copil” al societății sale, după observațiile lui Baudelaire, ca observator atent al realității imediate, cucerită de neliniștea războiului și marcată de antagonismul claselor sociale. Cultura modernității va germina, plecând de aici, agenda revoluționară, în plan social, a mișcărilor artistice subsumate avangardelor. Complicitatea artei față de evoluția culturii capitaliste; apariția culturii de masă și triumful kitschului ca expresie a culturii mecanizate, industriale, seriale; teoretizarea diferențelor dintre cultura înaltă și cultura joasă prin prisma obiectelor de artă aferente trasează, simptomal, tendințele asumării misiunii sociale pe care arta o are de îndeplinit în modernitate.

Cât din stilurile de viață ale individului modern s-au pliat pe exigențele culturii industriale ridicată pe ruinele eșecului „iluminist” (Adorno, Horkheimer)? Cât din noile specii de artă emergente „epocii reproducerii mecanice” (Benjamin) satisfac cerințele „artei autentice”? Cât din trăsăturile „societății spectacolului” (Debord) ne indică manifestările unei culturi decadente? Sunt întrebări care sintetizează, de fapt, multiple răspunsuri la o interogație filosofică directoare demersului reflexiv inițiat de conferința de față: care este raportul dintre artă și societate în modernitate? Cu alte cuvinte, în ce măsură arta oferă, individului modern, instrumentele necesare pentru a reforma, radical, societatea, în direcția standardelor de viață și a valorilor morale și estetice deopotrivă, ori în sensul deschiderii, întemeierii și propagării criticii la adresa modurilor de viață și a normalizării unor conduite sau practici sociale? Maniera în care arta modernă a creat rupturi între diferite etape ale modernității privită în sens larg a făcut posibilă distingerea utopiilor și a distopiilor modernității, ori a solidarizat reformatorii societății ca revoluționari, agenți responsabili, critici angajați sau „autori” ai produselor culturale ne indică posibilitatea de a gândi lumea socială plecând de la lumile artei.

 

Provocarea celei de-a VII-a ediții a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși” este aceea de a investiga particularitățile moderne ale relației dintre artă și societate plecând de la temele și direcțiile sugerate mai sus. Vă invităm să răspundeți apelului nostru folosind resurse interdisciplinare pentru a explica în ce măsură arta generează, susține, destituie și reformează diferitele chipuri ale societății moderne: societatea deschisă /  închisă (Bergson; Popper), societatea de clasă (de la observațiile lui Marx la moștenirea neomarxistă), societatea birocratică (Baudrillard), societatea bazată pe cunoaștere (Habermas), societatea unidimensională (Marcuse), societatea colaborativă, relațională (Bourriaud), societatea societatea de consum (în sensul lui Warhol sau al lui Lipovetsky).

 

Conferința este organizată de CCIIF-Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București. Prin tradiție, parteneri în acest demers sunt Universitatea Națională de Arte din București și Universitatea de Muzică din București.

 

Data limită de înscriere / Deadline

Abstractele, în limita a 5-600 cuvinte, din care să rezulte tema și bibliografia propunerii de prezentare, însoţite de 5-6 cuvinte cheie, vor fi transmise la adresa de email cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro

În cadrul propunerilor, va fi atașat CV-ul participantului, concentrat asupra lucrărilor activităților relevante din ultimii 3 ani menționând totodată și afilierea academică (în cazul masteranzilor, doctoranzilor şi cercetătorilor). Studenţii participanţi vor trimite, în perspectiva înscrierii, ataşată abstractului, o prezentare a activităţilor realizate de la începutul parcursului academic.

Deadline: 26 aprilie 2019.

 

Comunicarea rezultatelor

In urma selecției realizată de o comisie specializată (alcătuită din cadre universitare de la Facultatea de Filosofie) se vor anunța rezultatele pe data de  4 mai 2019.

Conferința se va desfășura pe data de 17 mai în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.

 

Echipa de organizare

  • Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
  • Asist. Univ. Dr. Oana Șerban
  • Dr. Rodica Ivan-Hainz

 

Comitetul științific al conferinței

  • Prof. Univ. Dr. Viorel Cernica
  • Prof. Univ. Dr. Vasile Morar
  • Conf. Univ. Dr. Cristian Iftode
  • Lect. Univ. Dr. Cornel Florin Moraru
  • Lect. Univ. Dr. Raluca Nestor Oancea

CONFERINȚA ȘCOLII DOCTORALE DE FILOSOFIE „Realitate și aparență, evidență și probabilitate – direcții actuale de cercetare filosofică”

CONFERINȚA ȘCOLII DOCTORALE DE FILOSOFIE

Realitate și aparență, evidență și probabilitate – direcții actuale de cercetare filosofică

10 mai 2019

Call for papersComitetul de organizareComitetul științificProgram

În anumite contexte filosofice, se discută astăzi despre rosturile pe care le mai păstrează câteva noțiuni socotite fundamentale în istoria filosofiei, printre ele aflându-se și cele menționate în tema conferinței: realitate, aparență, evidență, probabilitate. Motivează încă aceste concepte experiențe semnificative de reflecție pentru cercetătorii din domeniile filosofiei? Tehnicile de filosofare definite recent și exersate în filosofia analitică, în hermeneutica filosofică, în câteva discipline filosofice aplicate: etică, estetică, antropologie, în legătură cu teme ”speciale” aparținând acestor discipline, pot atrage în orizontul lor aplicativ conceptele în cauză? Temele accentuat specializate pe care lucrăm în mod covârșitor astăzi le resping pe cele mai generale, legate, unele dintre ele, de aceste concepte? Nu cumva recunoașterea temelor filosofice mai generale și încercarea de a le aborda în conexiune cu cele ”speciale” ar trebui să constituie astăzi o dominantă a activității de cercetare filosofică? Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care vom încerca să le punem în discuție la această conferință.

Sunt invitați să participe cu lucrări doctoranzi ai Școlii Doctorale de Filosofie a Universității din București și ai altor școli doctorale, cercetători, cadre didactice universitare. Cei care doresc să participe trebuie să trimită, până la 15.04.2019, un rezumat al lucrării și un scurt CV, la adresa: scoala.doctorala@filosofie.unibuc.ro. Temele și rezumatele propuse vor fi evaluate, iar programul conferinței va fi comunicat pe 01.05.2019.

Lucrările prezentate vor fi publicate într-un volum la Editura Universității din București.

  • Prof. dr. Viorel Cernica
  • Prof. dr. Romulus Brâncoveanu
  • Conf. dr. Bogdan Mincă
  • Drd. Claudia Chireac
  • Drd. Cristina Cristea
  • Prof. dr. Mihaela Pop
  • Prof. dr. Constantin Stoenescu
  • Asistent dr. Oana Șerban
  • Drd. Gabriela-Paula Florea
  • Drd. Maria Racman

“SMART CITIES NEED UPGRADED HUMANS” – PROFESSOR STEFAN LORENZ SORGNER LECTURES AT THE FACULTY OF PHILOSOPHY, UNIVERSITY OF BUCHAREST

The Research Centre for the History and Circulation of Philosophical Ideas (CCIIF) and the Faculty of Philosophy of the University of Bucharest are pleased to inform you that our institutions will organize and host the conference “Smart Cities Need Upgraded Humans”, held by Stefan Lorenz Sorgner, Professor at John Cabot University (Rome). The event starts at 11 A.M. at the Faculty of Philosophy, Splaiul Independenței 204, Bucharest (Amph. Constantin Rădulescu-Motru).

Stefan Lorenz Sorgner is a philosophy professor at John Cabot University in Rome and is director and co-founder of the Beyond Humanism Network, Fellow at the Institute for Ethics and Emerging Technologies (IEET), Research Fellow at the Ewha Institute for the Humanities at Ewha Womans University in Seoul and Visiting Fellow at the Ethics Centre of the Friedrich-Schiller-University in Jena. He is author and editor of more than 10 books, e.g. Metaphysics without Truth (Marquette University Press 2007), Menschenwürde nach Nietzsche (WBG 2010), Transhumanismus (Herder 2016), Schöner neuer Mensch (Nicolai, 2018), Übermensch (Schwabe 2019). In addition, he is Editor-in-Chief and Founding Editor of the “Journal of Posthuman Studies” (a double-blind peer review journal, published by Penn State University Press since 2017). Furthermore, he is in great demand as a speaker in all parts of the world (e.g. TEDx; World Humanities Forum, Global Solutions Taipei Workshop) and a regular contact person of national and international journalists and media representatives (e.g. Die Zeit).

 

„In Stefan Lorenz Sorgner’s work, the profound originality is accompanied by a vast knowledge of the philosophical tradition. His exploration of the philosophical meanings of post-humanism has become a point of reference that contemporary culture cannot ignore.”

Gianni Vattimo, University of Turin

The abstract of the conference “Smart Cities Need Upgraded Humans”

„We have always been cyborgs. Now, it occurs that computers are in the process of getting smaller and of entering our bodies so that we turn into upgraded humans, who can interact efficiently with their environment within smart cities, and have the appropriate means for dealing with aging, the worst mass murderer in the world. This development goes along with new challenges related to digitalization, whereby the coming about of the internet panopticon is the most serious of all of them. I will reflect upon how these developments relate to post- and transhumanist discourses, and what can be done to successfully deal with the ethical challenges related to this development. Will we also end up with a social credit system, as it will be in place in all of China from 2020 onwards? Would it make a difference, if we start seeing social credits as a way of gaining data capital? The Black Mirror episode “Nosedive” reveals some implications of what is happening right now….”

Stefan Lorenz Sorgner, John Cabot University

 

Further information regarding Professor Sorgner`s research projects and expertise can be consulted by visiting his official webpage: www.sorgner.de


“It is the second time when Professor Sorgner visits our faculty and gets into contact with our students and academic community. Meeting him can be a great opportunity for those who are passionate about posthumanism to express their curiosities on his work and main topics of research, to find more about his annual conference on “Beyond Humanism” (that reached its 11th edition which is to be held in Lille, this summer) or about the Journal of Posthuman Studies, with a board formed by experts in contemporary philosophy and posthuman studies, such as Gianni Vattimo and Luciano Floridi.”

Oana Șerban, University of Bucharest, Faculty of Philosophy, The Research Centre for the History and Circulation of Philosophical Ideas

Simpozionul național ,,Leibniz, Descartes și modernitatea europeană”

Societatea Leibniz din România

 Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (C.C.I.I.F.)

Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

organizează simpozionul național ,,Leibniz, Descartes și modernitatea europeană”

MotivațieProgram

Criza prin care trece Uniunea Europeană, la începutul secolului XXI, poate fi privită și în legătură cu bazele sale teoretice puse de marii filosofi din secolul al XVII-lea, dintre care Descartes și Leibniz joacă un rol principal. O parte din tensiunile, contradicțiile sau lipsa de toleranță din contemporaneitatea europeană ar putea fi bine ilustrate de dialogul dintre Leibniz și Descartes: Leibniz îi reproșează, de exemplu, marelui său contemporan erori în metafizică, dar și în fizică sau geometrie. Respingerii formelor substanțiale, ce a atras după sine condamnări din partea Bisericii Catolice, Leibniz îi opune un pietism tot mai bine fundamentat metafizic odată cu maturizarea gândirii sale filosofice.

Simultan apropiați, atunci când tratează despre rațiune, și simultan distanțați, mai ales în ceea ce privește aspectele teologice și politice, Leibniz și Descartes își pun amprenta în mod pregnant pe ceea ce este azi Uniunea Europeană. Studiul gândirii celor doi mari filosofi poate avea astfel marele merit că poate fi plin de învățăminte pentru noi toți.

Simpozionul ,,Leibniz, Descartes și modernitatea europeană” își propune să adune contribuții diverse, deschise tematic și istoric, cu privire la relația cu modernitatea europeană a celor doi fondatori ai raționalismului european.

 

Data simpozionului: vineri, 12 aprilie 2019

Loc: Bucureşti, Facultatea de Filosofie, Splaiul Independenței nr. 204, Sector 6; București

Contact: Adrian Niţă (adriannita2010@gmail.com), Viorel Vizureanu (vizureanu@yahoo.com)

Moderator: Adrian Niță (Institutul de Filosofie)

9:30 – 10:00 Alexandru Boboc (membru al Academiei Române), Monadologia și barocul muzical polifonic. Leibniz și Bach

10:00 – 10:30 Ion Vezeanu (Universitatea din Grenoble, Franța), Descartes, Leibniz și inteligența artificială

10:30 – 11:00 Constantin Stoenescu (Universitatea București), Modernitatea și proiectul limbajului perfect din punct de vedere logic

11:00 – 11:15 Pauză de cafea

11:15 – 11:45 Oana Șerban (Universitatea din București), Despre idealul vieții bune și sursele exercițiilor spirituale în termenii revoluțiilor  științifice, de la Descartes la Leibniz

11.45 – 12:15 Ionuț Răduică (Universitatea din Craiova), Perspective fenomenologice de interpretare a expresiilor corporale

12:15 – 12:30 Pauză de cafea

12:30 – 13:00 Dragoș Popescu (Institutul de Filosofie și Psihologie ,,Constantin Rădulescu-Motru”), Descartes în monografii românești interbelice

13:00 – 13:30 Viorel Vizureanu (Universitatea din București), Descartes, politicul, modernitatea

13:30 – 14:00 Adrian Niță (Institutul de Filosofie și Psihologie ,,Constantin Rădulescu-Motru”), Leibniz și modernitatea europeană