IMAGINEA ca formă artistică. Determinări filosofice și artistice

CCIIF- Centrul de cercetare a istoriei ideilor filosofice UB & Facultatea de Filosofie a Universității din București

Apel la contribuții.

Într-o societate supranumită „societatea imaginii”, tema propusă pentru ediția de anul acesta a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși” este în concordanță cu proiectul unei civilizații vizuale, spectaculare.

Studiul imaginii este abordat astăzi din perspective interdisciplinare. Într-o primă tentativă de ordonare, imaginile sunt fie interioare fiinţei umane, fie exterioare acesteia; fie sunt individuale, fie sunt colective. Oricum ele formează „universuri dinamice” (Jean Jacques Wunenbruger – Viaţa imaginilor) care ne stimulează gândirea. Fiind un produs al psihismului, imaginea se manifestă în toate domeniile creaţiei, cu atât mai mult în arte. Dacă, de obicei, ne gândim la imagine ca produs al artelor vizuale, o analiză mai aprofundată ne obligă să ne îndreptăm şi spre alte specii de artă, precum muzica sau artele cuvântului cât şi spre înţelegerea sensului imaginii atât ca element formativ al gândirii artistice (aparţinând procesului de imaginare) și ca produs final al creaţiei artistice. Orice artă creează imagini fie ele vizuale, auditive sau gestual-motrice. Interiorul creativ şi exteriorul finalizat, forma ca principiu activ şi forma ca rezultat artistic devin subteme relevante ale explorării imaginii.

Abordările prin care putem aprofunda tema sunt numeroase; de pildă, din punct de vedere semiotic, cercetarea imaginii ca reprezentare, semn şi simbol constituie o modalitate de a cerceta procesul prin care „spiritul uman construieşte o lume obiectivă şi cu sens” (Ernst Cassirer, Filosofia formelor simbolice, Introducere.) Din punct de vedere psihologic, cercetarea imaginii ar avea în atenţie subiectul imaginant şi încărcarea cu afectivitate a reprezentărilor imaginate (Gaston Bachelard, La reverie poetique). Totodată, cercetarea producţiei onirice în strânsă relaţie cu valorificarea ei în creaţia artistică poate dezvălui structuri arhetipale colective, funcţionale în diverse epoci culturale şi istorice. Gândirea mitică, la rândul ei, generează imagini. Mitul „este dovada unei inteligenţe imaginative, un adevărat nous poietikos” (J. J. Wunenburger) care se transpune apoi în creaţia artistică oferindu-i acesteia profunzimi abisale (Lucian Blaga, Trilogia culturii, Geneza metaforei). Arhetipuri, scheme, simboluri din gândirea mitologică devin astfel disponibile pentru noi conexiuni creatoare. În plus, imaginea cinematografică este cea care sprijină dinamica experienței estetice: arta nonauratică, inaugurată de Benjamin, aparține și filmului, ca suită de imagini care pierd autenticitatea trăirii nemijlocite a raportului dintre autor și opera de artă, respectiv dintre opera de artă și public.

La rândul ei, gândirea estetică ne oferă numeroase noţiuni şi aspecte prin care se poate aborda tema imaginii subordonând domenii precum cele menţionate mai sus, de la procesul creativ, la opera de artă ca imagine finală a acestuia şi până la receptarea operei ca imagine artistică, estetică, imagine a unei epoci culturale sau a unei mentalități formative.

Vă invităm să participaţi la dezbatea  acestei teme în cadrul fonferinţei naţionale de estetică „Ion Ianoşi” care va avea loc pe data  de 15 mai 2020 la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Conferința se adresează celor care își dezvoltă aria de expertiză științifică în orizontul filosofiei și al artei, atât cercetătorilor seniori (cadre didactice și cercetători postdoctorali), cât și tinerilor cercetători (de la toate formele de studii – licență, master, doctorat), organizându-se sesiuni diferite.

Data limită de înscriere / Deadline

Abstractele, în limita a 5-600 cuvinte, din care să rezulte tema și bibliografia propunerii de prezentare, însoţite de 5-6 cuvinte cheie, vor fi transmise la adresa de
email cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro
În cadrul propunerilor, va fi atașat CV-ul participantului, concentrat asupra lucrărilor activităților relevante din ultimii 3 ani menționând totodată și afilierea academică (în cazul masteranzilor, doctoranzilor şi cercetătorilor). Studenţii participanţi vor trimite, în perspectiva înscrierii, ataşată abstractului, o prezentare a activităţilor realizate de la începutul parcursului academic.

Transmiterea aplicațiilor se va face până la data de 30 Aprilie. În funcție de măsurile luate la nivelul Universității din București pentru prevenirea răspândirii COVID19, organizatorii conferinței iau în calcul posibilitatea de a desfășura conferința online (pentru un număr mai mic de 30 de participanți) sau de a muta evenimentul în toamnă, în luna octombrie (pentru un număr mai mare de 30 de participanți). Vom reveni cu informații referitoare la forma de desfășurare a conferinței la începutul lunii mai, respectând condițiile impuse de autoritățile competente pentru desfășurarea activităților educaționale la acel moment.

Comunicarea rezultatelor

In urma selecției realizată de o comisie specializată (alcătuită din cadre universitare de la Facultatea de Filosofie) se vor anunța rezultatele pe data de  4 mai 2020.

Conferința se va desfășura pe data de 15 mai în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.

Echipa de organizare

• Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
• Asist. Univ. Dr. Oana Șerban
• Dr. Rodica Ivan-Hainz

• Prof. Univ. Dr. Vasile Morar
• Prof. Univ. Dr. Constantin Aslam
• Prof. Univ. Dr. Viorel Vizureanu
• Conf. Univ. Dr. Cristian Iftode