Despre cât de liberă poate fi societatea oamenilor liberi și raționali cu conf. univ. dr. Dorina Pătrunsu, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a UB

Seria Conferințelor UB – „Știința pe înțelesul tuturor” anunță un nou eveniment organizat exclusiv online, a cărui invitată a fost conf. univ. dr. Dorina Pătrunsu, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a Universității din București, care a abordat dintr-o perspectivă teoretică și filosofică o temă de mare actualitate, și anume raportul dintre libertate și democrație, discutând despre cât de liberă mai poate fi societatea oamenilor liberi și raționali astăzi.

Adresată celor pasionați de filosofie sau celor interesați de o dezbatere nuanțată cu privire la aceste două concepte fundamentale ale societății, conferința „Cât de liberă poate fi societatea oamenilor liberi și raționali? Libertate și democrație” ne propune să gândim și să discutăm fără prejudecăți atât despre drepturi și libertăți, cât și despre obligațiile individului în societatea de azi.

Așa cum arată filosoful Dorina Pătrunsu, democrația nu promite nici adevărul, nici fericirea și nici dreptatea. Ea nu „asigură” nicio așteptare în orizontul pe care îl solicită aceste idealuri și nici nu intenționează să facă asta. Mai mult, democrația nu deține monopolul mijloacelor prin care ar putea fi satisfăcute toate aceste așteptări și nici vreo putere specială de a-l institui. De fapt, democrația este o încununare a tuturor acestor „neputințe”, felul acesta de a gândi și de a înțelege democrația regăsindu-se nu numai în efectele întâlnite pe teren, ci chiar în motivele și temeiurile folosite în alegerea ei. Este ceea ce știm despre democrație, prin urmare, orice argument în favoarea dezirabilității democrației și orice pledoarie plauzibilă nu ar trebui nici să excludă aceste „adevăruri”, nici să nu țină cont de realitate.

Prin urmare, cum evaluăm beneficiile democrației sau cum justificăm dezirabilitatea democrației?

Una din mizele demersului de față este de a arăta că libertatea indivizilor, contrar așteptărilor și convingerilor comune, nu este asigurată, în mod necesar, în democrație, legătura dintre libertate și democrație nefiind nici necesară, nici cauzală, ci mai degrabă una empirică, destul de ușor de „rupt” dacă democrația nu este guvernată de „supremația legii” (rule of law) și dacă libertatea la rândul ei nu își ponderează „elanul” de a iniția reglementări în „zone de non-ingerință”. O astfel de miză ar putea fi considerată ca lipsită de valoare practică, ba chiar periculoasă, asumându-se în mod eronat și necritic că intenția nedeclarată este mai degrabă de a-i lua democrației privilegiul de care beneficiază, făcând-o dispensabilă nu numai în alegerea sa de către libertate, ci în orice alegere în legătură cu o viață prosperă, sigură, lipsită de griji existențiale.

Lucrurile însă stau exact pe dos: tocmai pentru că democrația ar oferi șanse reale libertății indivizilor, e important să nu ratăm veritabilele așteptări de la ea. Pentru a evita acest lucru, trebuie să avem în vedere nu doar posibilitățile de care ar dispune democrația în realizarea condițiilor propice pentru exersarea libertății individuale, cât mai ales limitele ei în activarea acestor posibilități. Democrația, cu alte cuvinte, este și rămâne credibilă datorită acestor limitări și nu datorită succesului pe care l-ar avea în obținerea „unor bunuri” dorite fie de o majoritate vocală, fie de o minoritate care a tot fost pusă la colț de-a lungul istoriei.

Înregistrarea integrală a conferinței poate fi accesată aici.

Sursa: www.unibuc.ro

Conferințe la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova

Conferințe – Chișinău

Lector univ. dr. Marin Bălan

Invitație

Laboratorul Filosofie Teoretico-practică și Epistemologie aplicată, Institutul de cercetare și inovare,  Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității de Stat din Moldova.

 

7 decembrie 2020, ora 16.00:

Filosofia pentru copii și filosofia academică

Abstract

Reputația de disciplină dificilă planează încă asupra filosofiei; de aceea, studiul acesteia ar trebui să aibă loc mai degrabă în universități decât în școli, profesorii „clasici” știind că filosofia nu se poate învăța fără texte ale unor autori precum Platon, Aristotel, Descartes, Hume, Kant, Nietzsche sau Wittgenstein. Chiar fondatorul filosofiei pentru copii, Matthew Lipman, era profesor la Universitatea Columbia când a început să exploreze căi alternative în vederea predării logicii, dezamăgit fiind de faptul că studenții săi aveau dificultăți în a trata subiectele în mod critic și reflectiv. Căci studenților le lipseau abilitățile euristice și argumentative care tocmai cu ajutorul filosofiei se formează. În prezentare se arată că filosofia pentru copii nu este filosofia academică explicată copiilor, ci o filosofie care se face cu elevii din clasa transformată în comunitate de cercetare filosofică, alături de profesorul devenit facilitator și care reintră, odată cu ei, în dimensiunile filosofice ale existenței.

 

10 decembrie 2020, ora 16.00

Tipuri de texte folosite în atelierele de filosofie pentru copii

Abstract

Materialul didactic dezvoltat de fondatorul filosofiei pentru copii, Matthew Lipman, cuprinde, pe de o parte, povestiri structurate într-o formă dialogică, pe de altă parte, manuale aferente acelor povestiri. Ulterior, gama textelor cu rol de stimul în atelierele de filosofie pentru copii s-a diversificat, în prezent, fiind folosite mai ales povești din diferite arii culturale și cărți ilustrate (picture books). În prezentare este evidențiat faptul că textele alese spre a fi citite în atelierul de filosofie pentru copii trebuie să pornească de la situații concrete în care elevii se găsesc cufundați de mici și să îi încurajeze să descoperă filosofia ca și când ar fi fost ceva atât de apropiat, dar trecut neobservat, până atunci.

The Panhellenic Conference in Philosophy of Science at the National and Kapodistrian University of Athens

Colega noastră Dana Jalobeanu va interveni în 5 decembrie 2020 ca invited speaker în cadrul The Panhellenic Conference in Philosophy of Science, conferință organizată de National and Kapodistrian University of Athens – partener CIVIS.

Titlu conferință: Baconianism and Newtonianism: a history (and philosophy) of shifting historiographic categories
Anstract: Thomas Kuhn proposed them as opposing historiographic categories; and in doing so, he created the longlasting caricature of Baconian science, i.e., a large-scale enterprise of fact-gathering, pre-paradigmatic and non-specialized. By contrast, Newtonian science was paradigmatic, articulated and formalized. The two categories exemplified thus two stages in the development of science: science in its infancy and science at a mature stage. Kuhn’s divide was repeatedly criticized in the past decades; historians and philosophers have changed substantially the ways we talk about Baconianism and Newtonianism; and yet, some traces of the simplified contrasting image are still lingering. This paper aims to trace the history of these two historiographic categories, discussing the multiple changes of meaning they undertook and the variety of roles they played in discussions concerning methods, models and styles of doing science. My claim is that these two historiographic categories are particularly revealing and that tracing shifts in their meaning unveils key moments of the complex interplay between history of science and philosophy of science.