Ora de Ştiinţă la Academia Română cu prof. Mircea Flonta
Despre conceptul de cunoaștere științifică
03 martie 2026, ora 18.00
Aula Academiei Române, Calea Victoriei nr. 125
03 martie 2026, ora 18.00
Aula Academiei Române, Calea Victoriei nr. 125
Facultatea de Filosofie și Facultatea de Istorie ale Universității din București, în colaborare cu Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, organizează ediția a VII-a a Conferințelor București-Chișinău, care se va desfășura la București, în perioada 24–25 aprilie 2026, în format fizic și online.
Această serie de întâlniri academice, consolidată prin dialogul constant dintre două spații universitare înrudite, propune în acest an o temă de profundă relevanță: Identitate și memorie colectivă în epoca post-globalizării. O reflecție critică asupra valorilor comune și a tensiunilor emergente în societățile contemporane
Într-o lume marcată de discontinuități istorice și incertitudini geopolitice, de accelerări tehnologice și transformări culturale, nevoia de a înțelege cine suntem și cum ne raportăm la trecut devine din ce în ce mai presantă. Tema propusă deschide un cadru de reflecție asupra felului în care globalizarea – cândva percepută ca direcție inevitabilă – își reconfigurează astăzi contururile, adesea în favoarea unor noi forme de afirmare identitară și reconectare cu patrimoniul comun.
Temele de reflecție includ, fără a se limita la:
Conferința se adresează cercetătorilor din domeniile istoriei, filosofiei, științelor sociale și umaniste, dar și tuturor celor preocupați de înțelegerea mecanismelor prin care societățile își negociază trecutul și își proiectează viitorul.
Calendar academic:
Meeting ID: 852 1989 6977 Passcode: 971234
Evenimentul se va desfășura în contextul mai amplu al sărbătoririi „Zilei mondiale a logicii”, care, începând cu 2020, este sărbătorită în fiecare an pe data de 14 ianuarie, ca urmare a unei hotărâri adoptate de Conferința Generală a UNESCO din 12-27 noiembrie 2019, în asociere cu Consiliul Internațional pentru Filosofie și Științe Umaniste (CIPSH)
11 ianuarie 2026
Duminică, 11 ianuarie 2026, Acad. Mircea Dumitru va susține prelegerea cu titlul „Reprezentări, modele și reguli. O analiză critică și comparativă”.
Evenimentul se va desfășura în contextul mai amplu al sărbătoririi „Zilei mondiale a logicii”, care, începând cu 2020, este sărbătorită în fiecare an pe data de 14 ianuarie, ca urmare a unei hotărâri adoptate de Conferința Generală a UNESCO din 12-27 noiembrie 2019, în asociere cu Consiliul Internațional pentru Filosofie și Științe Umaniste (CIPSH) (https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000371483?posInSet=1&queryId=6b4c15a1-8765-4061-9978-9f3780dadfbd).
O listă a evenimentelor care se vor desfășura cu acest prilej la nivel mondial poate fi consultată aici.
Prelegerea va fi organizată de Facultatea de Filosofie, având ca partener Centrul de Excelență în Filosofie și va avea loc începând cu ora 10.00, în Amfiteatrul „Titu Maiorescu” (Splaiul Independenței, nr. 204).
Iconic Imagination in Modeling: A Semiotic Approach to Scientific Inquiry
I propose a semiotic contribution to philosophy of science in regard to imagination.
Often associated with the discovery of novel order and creativity, the imagination has been traditionally overlooked in philosophy of science. As recent cognitive sciences are placing imagination (Brandt 2020; Paolucci 2021) at the centre of all mind work, as capacity to meaningfully organize mental representations, philosophical reflection on scientific inquiry has also begun to pay attention to it (Frigg 2010; Levy & Godfrey-Smith 2020).I reflect on the role of imagination in scientific inquiry by adopting three connected theories:
(1) Charles S. Peirce’s semiotics (CP 7.206–217; 7.366),
(2) cognitive semantics, and
(3) cognitive semiotics.My argument is that while imagination is at work at every step of scientific inquiry, it particularly consists in abductive inferences, the incipient stage of hypothesizing (CP 1.46; 5.181). Proposing a hypothesis requires imagining it.
On this view, I construe the work of imagination in the context of (scientific) modeling as icon (signifying similarities, CP 3.362) manipulation. I argue that scientific inquiry unfolds within media affordances that at the same time make discovery possible and constrain it. From this perspective, understanding scientific inquiry requires considering situatedness (Massimi 2022), both cognitive and technological.
I explain that this semiotic conceptualization can shed light on the expansion of human imagination through emerging technologies, among which, most prominent, electronic computers. To develop my argument, I explicate some anecdotes of scientific discovery as icon manipulation, with a consideration of the heuristics stemming from modeling as transmedial.
Keywords: icon; modeling; imagination; simulation; scientific inquiry.
References
Brandt, P. A. (2020). Cognitive semiotics: Signs, mind and meaning. Bloomsbury.
Frigg, R. (2010). Models and fiction. Synthese, 172, 251–268.
Levy, A., & Godfrey-Smith, P. (Eds.). (2020). The scientific imagination: Philosophical and psychological perspectives. Oxford University Press.
Massimi, M. (2022). Perspectival realism. Oxford University Press.
Paolucci, C. (2021). Cognitive semiotics: Integrating signs, minds, meaning and cognition. Springer.
Peirce, C. S. (1958). The collected papers of Charles Sanders Peirce (Vols. 1–8, C. Hartshorne, P. Weiss, & A. W. Burks, Eds.). Harvard University Press.