ORAR / TIMETABLE

Conferinţa internaţională ‘4E cognition and marketing’

de | mart. 6, 2026 | Actualitate, Anunturi, Conferences, Conferinte, Scoala Doctorala

Conferinţa internaţională '4E cognition and marketing'

Facultatea de Filosofie, 20-21 martie 2026

Apelul pentru rezumate de 300 de cuvinte ale comunicărilor ce ar putea fi prezentate în cadrul conferinţei este deschis până în data de 14 martie (termen extins)
Conferinţa ‘4E cognition and marketing’ se va desfăşura la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti în datele de 20-21 martie 2026. Aceasta va reuni, în format hibrid, cercetători ce vor explora o tematică la intersecţia dintre studii de publicitate, ecologia comunicării, semiotică, branding şi cogniţie socială. 
Evenimentul este co-organizat de Şcoala Doctorală în Filosofie (Sandra Brânzaru), programul de licenţă în Cognitive Science al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei (Ecaterina Fecioru) şi CELFIS, Centrul de Logică, Filosofie şi Istoria Ştiinţei (prin Andrei Mărăşoiu). 
Apelul pentru rezumate de 300 de cuvinte ale comunicărilor ce ar putea fi prezentate în cadrul conferinţei este deschis până în data de 14 martie (termen extins). Mai multe detalii şi actualizări sunt disponibile pe platforma PhilEvents (https://philevents.org/event/show/142277) sau contactând organizatorii.  
Vă aşteptăm!

 

Începe un nou sezon al Dezbaterilor CCEA dedicate eticii aplicate în societate: de la agenți artificiali și responsabilitate epistemică la biologia moralității și dezbaterea progresism vs. conservatorism

de | mart. 4, 2026 | Actualitate, Anunturi, CCEA, Conferences, Conferinte

Începe un nou sezon al Dezbaterilor CCEA dedicate eticii aplicate în societate: de la agenți artificiali și responsabilitate epistemică la biologia moralității și dezbaterea progresism vs. conservatorism

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, lansează o nouă ediție a „Dezbaterilor CCEA” (2025–2026, semestrul al II-lea), o serie de întâlniri săptămânale dedicate dilemelor morale contemporane, de la etica inteligenței artificiale și responsabilitatea epistemică până la rădăcinile biologice ale moralității și marile curente de gândire politică.

Începând cu 5 martie 2026, în fiecare joi, de la ora 16:00, CCEA găzduiește prelegeri urmate de discuții interactive între cercetători, studenți și publicul interesat de etica aplicată. Scopul acestor evenimente este de a crea un spațiu interdisciplinar de dialog și de a aduce cercetarea etică mai aproape de societate. 

Tema cu care se deschide noul sezon al Dezbaterilor CCEA este The Mind behind the Machine: Attributing Thought to Artificial Agents, prelegere susținută de Serena Marchesi (Institutul Italian de Tehnologie, Genoa), comentator fiind lect. univ. dr. Mihaela Constantinescu (CCEA, Facultatea de Filosofie). Alte teme abordate în acest sezon includ Progresism vs. Conservatorism – Emilian Mihailov și Daniel Nica (Facultatea de Filosofie, Universitatea din București), Cine gândește de fapt când întrebăm ceva pe ChatGPT? Despre responsabilitatea epistemică în relațiile om-LLM– Lavinia Marin (Universitatea Tehnică din Delft), sau Biologie și moralitate – Carmen Strungaru (Facultatea de Biologie, Universitatea din București).

Dezbaterile au loc la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București (Splaiul Independenței 204), iar accesul este liber, în limita locurilor disponibile.

Programul complet al dezbaterilor este accesibil pe pagina CCEA, aici.

Despre Dezbaterile CCEA

Încă din anul 2004, Centrul de Cercetare în Etică Aplicată își propune să ofere prin intermediul seriilor semestriale de dezbateri o platformă de dialog între cercetători și publicul preocupat de impactul tehnologiei, politicii și științei asupra valorilor morale în societate. “Un vorbitor, un critic și un moderator. E un laborator pentru toată lumea. Ne bucurăm să vină cât mai mulți din afara Filosofiei, pentru că etica aplicată e o chestiune de multiple specializări”, declara într-un interviu profesorul Valentin Mureșan (1951– 2020), fondatorul CCEA și mentorul generațiilor de studenți și cercetători ai Centrului.

Anul trecut CCEA a găzduit seria de conferințe VIRAL-D, un proiect interdisciplinar centrat pe impactul tehnologiilor digitale, al rețelelor sociale și al algoritmilor bazați pe inteligență artificială asupra democrației și societății românești. Proiectul a urmărit modul în care vulnerabilitățile psihologice și sociale ale indivizilor sunt exploatate în mediul online, afectând procesele democratice, acțiunile colective și dezbaterile publice, în scopul identificării de strategii și instrumente pentru protejarea integrității democratice. Printre conferențiarii VIRAL-D s-au numărat Mircea Dumitru (Vicepreședintele Academiei Române), Marian Preda (Rectorul Universității din București), Mona Simion (Universitatea din Glasgow), Camil Pârvu (Universitatea din București), Cristina Voinea (Universitatea din Oxford) și Răzvan Rughiniș (Universitatea Politehnica București).

Înregistrările conferințelor VIRAL-D sunt disponibile pe canalul YouTube ETIX, aici.

Despre CCEA

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, parte a Facultății de Filosofie, Universitatea din București, este dedicat promovării cercetării, educației și dialogului public în domeniul eticii și filosofiei morale. Prin programele și proiectele derulate – inclusiv proiectul de cinci ani, finanțat de European Research Council (ERC), avataResponsibility, precum și două proiecte europene Horizon și ERANET, CHANGER și NIHAI, care evaluează rolul inteligenței artificiale în diverse domenii –, cercetătorii CCEA urmăresc să înțeleagă și să explice temele etice, sociale și politice ale civilizației contemporane. În ultimii ani, centrul a derulat proiecte despre inteligența artificială responsabilă, etica roboților sau neuroetica tehnologiilor de ameliorare cognitivă și morală, consolidând poziția Universității din București în cercetarea etică globală. Organizează programele de master de Etică Aplicată și Philosophy, Politics and Economics, unice în România.

Conferința “Măsurarea minții: probleme conceptuale în psihologie și științele cogniției” – 29–30 mai 2026

de | mart. 4, 2026 | Actualitate, Anunturi, Conferences, Conferinte, Scoala Doctorala

Măsurarea minții: probleme conceptuale în psihologie şi ştiinţele cogniţiei

Facultatea de Filosofie, 29–30 mai 2026

Propunerile vor fi transmise electronic înainte de data de 15 aprilie 2026 la adresa de e-mail measuringthemind@gmail.com

Conferința “Măsurarea minții: probleme conceptuale în psihologie și științele cogniției”, organizată de Școala Doctorală de Filosofie (drd. Daniela Nica și drd. Brânzaru Sandra),  va avea loc între 29–30 mai 2026, la Facultatea de Filosofie.

Scopul conferinței este să reunească studenți și cercetători în filosofia minții, psihologie, științele cogniției, pentru a explora problemele conceptuale comune. Cercetarea empirică pornește uneori cu presupuneri tacite, neexaminate din perspectivă filosofică, despre stabilitatea, omogenitatea și măsurabilitatea fenomenelor studiate. Noțiuni precum emoția, memoria, inteligența sau tulburarea psihică sunt considerate entități stabile și măsurabile. Totuși, tot mai multe dovezi empirice, precum și abordări teoretice, pun sub semnul întrebării premisa conform căreia acestea corespund unor „genuri naturale”. Mai degrabă, ele par a fi fenomene eterogene, complexe, emergente, dinamice, sensibile la context. În acest cadru, variația între indivizi, contexte și momente temporale nu trebuie interpretată drept ‘zgomot’ sau eroare, ci ca trăsătură structurală a fenomenelor mentale. Această perspectivă ridică întrebări fundamentale cu privire la ceea ce se poate măsura, explica și replica în mod legitim.

Enumerăm mai jos câteva întrebări centrale:

  • Care sunt angajamentele ontologice implicite în practicile contemporane de măsurare psihologică?
  • Descoperă măsurarea fenomene preexistente, contribuie la constituirea lor sau doar stabilizează, din rațiuni pragmatice, tipare de variație?
  • În ce măsură eșecurile de replicare reflectă instabilitatea constructelor, mai degrabă decât deficiențe metodologice?
  • Dacă categoriile psihologice sunt mai adecvat înțelese drept populații de instanțe variabile și nu tipuri fixe, ce implicații are acest fapt pentru explicație, generalizare și construcția teoretică?
  • Ar trebui constructele conceptualizate ca instrumente de urmărire a proceselor, a tiparelor de variație sau a regularităților situaționale, mai degrabă decât ca entități latente?
  • Ar putea o reorientare conceptuală care face din variație ontologia implicită a psihologiei să ofere o soluție coerentă la problema măsurării?
  • Cum se pot operaționaliza eficient conceptele mentale? Cum pot fi evitate anumite probleme teoretice (de exemplu pierderea dimensiunii subiective a unui construct, ca de exemplu “creativitatea”; ambiguitatea conceptuală, ca de exemplu măsurarea empatiei sau a teoriei minţii (ToM); stereotipii culturale -ce anume se califică drept răspuns empatic)

Cu această ocazie, organizatorii lansează un apel la contribuții pentru doctoranzi, masteranzi și cercetători postdoctoranzi, interesați de filosofia minții, științele cogniției și filosofia psihologiei. Evenimentul se va desfășura în regim hibrid, atât online, cât și la sediul Facultății de Filosofie a UB (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6).

Propunerile vor fi transmise electronic înainte de data de 15 aprilie 2026 la adresa de e-mail measuringthemind@gmail.com. Titlul mesajului trimis va fi „abstract submission”. Rezumatul trebuie inclus ca anexă .pdf sau .docx la mesajul trimis și trebuie să aibă mai puțin de 300 de cuvinte (inclusiv bibliografia minimală). Vă rugăm să includeți datele personale (nume, afiliere, email, opțiunea de susținere a comunicării pe viu sau virtual) în corpul mesajului Dvs., păstrând anonime metadatele fișierului anexat, cât și titlul și rezumatul trimise prin acesta, pentru a asigura recenzarea anonimă de către un comitet științific din cadrul facultății.   

Programul conferinței va fi anunțat de îndată ce evaluarea va fi finalizată, cel târziu la data de 10 mai  2026. Prezentările vor dura 20 de minute, fiecare prezentare fiind urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A) de circa 10 minute și de o pauză între acestea de 5 minute.

Mai multe detalii despre eveniment aici https://philevents.org/event/show/146565

Conferința Școlii Doctorale „Viitorul gândirii: tehnologie, realitate și condiția umană”

de | mart. 3, 2026 | Actualitate, Anunturi, Conferences, Conferinte, Scoala Doctorala

Conferința Școlii Doctorale "Viitorul gândirii: tehnologie, realitate și condiția umană"

Facultatea de Filosofie, amfiteatrul Titu Maiorescu, pe 17 aprilie 2026.

Data limită pentru primirea rezumatelor: 1 Aprilie 2026

 

Conferinţa Şcolii Doctorale de Filosofie, Facultatea de Filosofie, UB: Viitorul Gândirii: tehnologie, realitate şi condiţia umană

Data conferinţei: 17 aprilie 2026

Va avea loc la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

Organizatori: Şcoala Doctorală de Filosofie

Drd. Alexandru Gheorghe, drd. Matei Ghimiş, drd. Maria Silvia Grecu, drd. Irina Ţurcanu

Format: hibrid

Durata prezentărilor: 20 minute, urmate de 10 minute de întrebări şi răspunsuri.

Data limită pentru primirea rezumatelor: 1 Aprilie 2026

Rezumatul trebuie trimis la adresa: abordaricall2026@gmail.com

 

Conferinţa Şcolii Doctorale de Filosofie „Viitorul Gândirii: tehnologie, realitate şi condiţia umană” este dedicată explorării direcțiilor contemporane de cercetare din diferite domenii ale filosofiei, în contextul impactului noilor tehnologii asupra societăţii. Evenimentul își propune să ofere un spațiu de dialog interdisciplinar și de dezbatere critică între cercetători şi doctoranzi interesați de evoluția recentă a reflecției filosofice.

Sunt încurajate propuneri din toate ariile filosofiei, respectiv filosofie teoretică, morală, politică, filosofia culturii şi estetică. Conferința își propune să pună în dialog perspective analitice și continentale, precum și cercetări cu caracter teoretic și aplicat. Sunt binevenite şi intervenții care abordează teme interdisciplinare.

Rezumatul trebuie inclus că anexă .pdf sau .docx la mesajul trimis, şi trebuie să aibă mai puțin de 300 de cuvinte (inclusiv bibliografia minimală), să conţină titlul prezentării şi 5 cuvinte cheie. Datele Dvs. personale (nume, afiliere, email, opțiunea Dvs. pentru a susține comunicarea pe viu sau virtual) ar trebui incluse în corpul mesajului Dvs sau într-un document .pdf sau .docx Lucrările pot fi prezentate în limba română sau engleză. Comitetul științific va selecta contribuțiile pe baza relevanței, originalității și clarității. Vă rugăm să păstrați anonime metadatele fișierului anexat, cât şi titlul şi rezumatul trimise prin acesta, pentru a asigura recenzarea anonimă de către un comitet științific din cadrul facultății. Programul conferinței va fi anunțat de îndată ce evaluarea va fi finalizată.

Conferința „De la pasiune la scepticism. David Hume, după 250 de ani”: 06 martie 2026, ora 10:00

de | mart. 2, 2026 | Actualitate, Anunturi, Conferences, Conferinte

Conferința „De la pasiune la scepticism. David Hume, după 250 de ani”:

Facultatea de Filosofie, amfiteatrul Mircea Florian, pe 6 martie 2026, începând cu ora 10:00.

Așa a fost la conferință

Conferință

Vezi postarea completă pe Facebook

Conferința „De la pasiune la scepticism. David Hume, după 250 de ani”, organizată de Centrul de Cercetare în Etică Aplicată și Facultatea de Filosofie, marchează împlinirea a două secole și jumătate de la moartea celui mai cunoscut reprezentant al Iluminismului scoțian. Conferința se va desfășura la Facultatea de Filosofie, amfiteatrul Mircea Florian, pe 6 martie 2026, începând cu ora 10:00.

Structurată în trei secțiuni tematice, conferința abordează, mai întâi, relevanța contemporană a concepției humeene cu privire la natura umană, incluzând discuții despre istoria sa filosofică și chiar despre posibilele lecții pe care inteligența artificială generativă le-ar putea extrage din gândirea humeană. A doua secțiune explorează diferite interpretări la cele mai cunoscute argumente din opera lui David Hume, iar ultima parte a conferinței este dedicată problemelor morale și politice centrale la Hume: interesul propriu, natura cercetării în filosofia morală și arhitectura sistemului proprietății.

Evenimentul se bucură de participarea a doi dintre profesorii emeriți ai Facultății de Filosofie, acad. Mircea Flonta, a cărui prezentare este intitulată ,,Despre actualitatea considerațiilor lui David Hume asupra naturii umane”, și profesorul Adrian Paul Iliescu, care va discuta despre ,,Deflaționismul lui Hume și limitele sale din perspectiva wittgensteiniană”.

The University of Bucharest and West University of Timișoara Join European Consortium for Heritage and Migration Project

de | mart. 2, 2026 | Actualitate, Anunturi, Conferences, Conferinte, UNESCO Chaire

The University of Bucharest and West University of Timișoara Join European Consortium for Heritage and Migration Project

“German Intangible Heritage in Romania – Community Revitalization and Identity Strengthening”

March 6, 2026, at 10:00 AM (EET)

The University of Bucharest and the West University of Timișoara have actively contributed to the preparation of a project proposal submitted under the HORIZON-CL2-2025-02-HERITAGE-02 two-stage call, coordinated by Swansea University (UK), together with partners from nine other prestigious European universities.

The project aims to explore and valorize the intangible cultural heritage of communities in migratory contexts, emphasizing its role in fostering social cohesion, intercultural dialogue, and local resilience. The proposed case study for Romania, titled “German Intangible Heritage in Romania – Community Revitalization and Identity Strengthening”, will investigate various forms of intangible heritage within German communities across different Romanian localities.

On March 6, 2026, at 10:00 AM (EET), the project team will host an online event to discuss the establishment of a Policy Lab within the TRANSCREATE project. The event will be accessible via meet.google.com/ypi-ycdr-xpx

The event is organized with the support of the UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance, and Sustainable Development within the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, and in partnership with the Cultural Association “Istoria din Casă în Casă”.

The Policy Lab is designed as a participatory mechanism for co-creation, consultation, and knowledge transfer among researchers, community actors, public decision-makers, and cultural practitioners. While rooted in the Romanian context and its case study, the Policy Lab will systematically integrate data, comparative results, and lessons learned from all six European case studies, alongside educational resources developed within the project. The initiative also seeks to transcend national boundaries, facilitating the creation of a transnational network of stakeholders engaged in heritage preservation and community empowerment.

The first dialogue will take the form of a roundtable discussion, bringing together potential stakeholders representing both local and national levels, to collaboratively explore the scope, objectives, and mechanisms of the Policy Lab.

For more information, please contact:

For more information, please contact: