Conferința Națională de Estetică și Filosofia Artei, Ion Ianoși: ARTA (POST)MODERNĂ: MIȘCAREA CA TRANSFOMARE, Ediția a X-a

Un deceniu de tradiție a dialogului despre estetică și filosofia artei

Centrul de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice (CCIIF) anunță o ediție aniversară dedicată împlinirii a zece ani de când Conferința Națională de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși” reunește, în fiecare luna mai, filosofi, artiști dar și antreprenori interesați de provocările lumii artei. Vineri, 19 mai, Facultatea de Filosofie a Universității din București va găzdui ediția aniversară de un deceniu a acestei conferințe, a cărei temă este „Arta (Post)Modernă: Mișcarea ca Transformare”.

De ce mișcarea ca transformare?

Constatăm în fiecare zi lipsa de permanență a lucrurilor, a situațiilor, discursuri cu un imaginar nu doar interdisciplinar, dar și intercultural. Prin urmare, mișcarea devine vehiculul afirmării noii culturi (post)moderne. Kinesis era unul din cele cinci „genuri supreme” din gândirea lui Platon (Sofistul 254b), iar pentru Aristotel era una dintre cele cinci noțiuni generale care determină anumite categorii (Categorii, cap. 14). Mișcarea este înțeleasă în diverse modalități în funcție de domeniul filosofic abordat: ca mișcare fizică implicând spațiul, dar mai ales ca schimbare, transformare, devenire, în special calitativă. Se poate spune că întreaga istorie a filosofiei are în vedere această temă. Ea este prezentă de asemenea în „științele spiritului” (arta, istoria, filosofia). Poate cea mai interesantă abordare a mișcării ca devenire este cea afirmată cu precădere la nivelul filosofiei secolului al XX-lea.  Estetica a dezbătut îndelung procesul creației artistice ca proces al devenirii prin care ceea ce inițial poate fi doar o sugestie vizuală sau auditivă devine treptat / brusc operă de artă. Însăși opera de artă sub aspectul ei de „operă deschisă” presupune receptarea de către public ca o devenire (îmbogățire) continuă a semnificațiilor ei. Pragmatismul filosofic, cu implicațiile sale estetice, canonizează tema mișcării pentru cultura ultimelor două secole, receptată prin „transfigurarea locului comun” (Danto), „kinestezia artei” (Th. Nail), „arta genearativă” (Causeret), „filosofia în mișcare” (Nietzsche), cultura ca „spectacol în mișcare” (Schöffer).

O serie de aniversări: 10 ani ai conferinței „Ion Ianoși”, 400 de ani de la nașterea lui Pascal, 170 de ani de la nașterea lui Van Gogh și 50 de ani de la moartea lui Picasso

Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, una dintre organizatoarele conferinței, a declarat: „Prin organizarea unei noi ediții a conferinței, CCIIF continuă tradiția începută în urmă cu un deceniu, de a reuni audiențe filosofice și artistice pentru a dezbate principalele provocări și probleme din spațiul cultural european și din industria sectoarelor culturale creative. Prin urmare, aceast eveniment științific stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de zece ani, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu. Dna. Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop a inițiat acest eveniment în urmă cu un deceniu, în memoria profesorului nostru, Ion Ianoși. Un gest omagial pentru una dintre cele mai erudite figuri ale universității secolului trecut a condus, în timp, la unul dintre cele mai așteptate momente ale fiecărui an academic pentru împătimiții de estetică și filosofia artei. Particularitatea acestei tradiții academice pe care am construit-o împreună este că ne oferă și pretextul unui dialog intergenerațional, necesar pentru a înțelege capitalul cultural acumulat, de-a lungul timpului, de conferința noastră.”

Roundtable Art&Business, un eveniment special al conferinței

Conferința Națională de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși” din 2023 reunește profesori, cercetători juniori sau consacrați și antreprenori, într-o ediție cuprinzând trei sesiuni tematice și o masă rotundă. Dacă sesiunea plenară se deschide prin contribuțiile unor invitați de excepție din mediul academic – Ștefan-Sebastian Maftei, Camelia Dinu, Mihaela Bețiu, Constantin Stoenescu, Ileana Dascălu, Adrian Niță, Eugenia Bogatu, Mihaela Pop – partea a doua a zilei rezervă Amfiteatrul Mircea Florian unui dialog inedit, o masă rotundă despre provocările capitalismului artistic și ale antreprenoriatului cultural, mai ales într-o societate post-pandemică.  Cristi Cojanu (Galeria 1001 ARTE) și Dan Popescu (H`Art Gallery) sunt invitații dialogului dedicat modelelor de succes în antreprenoriatul cultural, realizat în formatul unei mese rotunde, Art & Business. Moderatorii, Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, Lect. Univ. Dr. Laurențiu Gheorghe vă așteaptă vineri, 19 mai, începând cu ora 13.00, în Amf. Mircea Florian al Facultății de Filosofie, la un dialog de o oră și jumătate, în cadrul evenimentului organizat sub egida proiectului UNIHUB CNFIS-FDI-2023-F-0117 – Studenții și absolvenții UB – antreprenori de succes, antreprenori sustenabili (SMARTBUSINESS), Universitatea din Bucureşti, și găzduit de conferința CCIIF.

9:00-9:10 – Deschiderea conferinței. Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop

Sesiunea plenară

Moderatori: Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop, Lect. Univ. Dr. Oana Șerban

9:10-9:35 – Conf. Univ. Dr. Ștefan-Sebastian Maftei (UBB Cluj), Teatru şi civilizaţie la Jean-Jacques Rousseau: Critica „spectacolelor” în Scrisoarea către dl. D’Alembert 

9:35-9:55 – Conf. Univ. Dr. Camelia Dinu (UNIBUC), Modernism și revoluție. Literatura rusă din Veacul de Argint

9:55-10:20 – Conf. Univ. Dr. Mihaela Bețiu (UNATC), Specificul procesual-kinestezic al creativităţii artistice sau Arta teatrală şi cinematografică – între specificul procesual şi potenţialul transformator

10:20-10:45 – Drd. Ligia Ciornei (UNATC),  Stimularea gândirii creative și responsabilitățile spectatorului în producțiile interactive VR

10:45-11:10 – Prof. Univ. Dr. Constantin Stoenescu (UNIBUC), Topografia ireversibilă a hazardului

11:10-11:35 – Lect. Univ. Dr. Ileana Dascălu (UNIBUC), Exprienţă şi continuitate în artele performative. Aplicaţii ale filosofiei lui John Dewey

11:35-12:00 – Conf. Univ. Dr. Eugenia Bogatu (Universitatea Națională de Stat din Moldova), Conf. Univ. Dr. Adrian Niță (Institutul de Filosofie ,,Constantin Rădulescu-Motru”, Universitatea ,,Ștefan cel Mare” Suceava), Frumusețe curgătoare: o cercetare inter și multidisciplinară

12:00-12.25 – Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop (UNIBUC), Semnificații ale timpului și devenirii în creațiile Art Nouveau 

12:30-13:00 – Pauză de cafea

13:00-14:30Roudtable. Art & Business*. Modele de succes în antreprenoriatul cultural.

Invitați: Cristi Cojanu, Galeria Alexandra’s; Dan, Popescu, H`Art Gallery

Moderatori: Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, Lect. Univ. Dr. Laurențiu Gheorghe

*Eveniment organizat sub egida proiectului UNIHUB CNFIS-FDI-2023-F-0117 Studenții și absolvenții UB – antreprenori de succes, antreprenori sustenabili (SMARTBUSINESS), Universitatea din Bucureşti, în cadrul Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși”, ediția a X-a: „Arta (Post)Modernă: Mișcarea ca Transformare”

 14:30-14:40 – Pauză de cafea

Sesiunea II. Tineri cercetători

Moderator: Dr. Ștefan Bârzu

14:40:15:00 – Drd. Ioan Mateiciuc (UAIC Iași), De la mișcarea virtuală la lipsa corporalității. O filosofie a improvizației algoritmice

15:00-15:20 – Drd. Teodor Cristescu (UNIBUC), „Arta contemporană” sau o (altă) moarte a artei

15:20-15:40 – Mrd. Ioana Butnariu (UNIBUC), Valoarea estetică a imaginii de film după anii 50: Andrei Tarkovski, Ingmar Bergman, Jean-Luc Godard

15:40-16:00 – Drd. Alexandra Sand (UNIBUC), Artistul în societatea contemporană, între artă și filosofie. Impasul artiștilor când confruntă întrebarea referitoare la existența și relevanța ideologiilor într-o societate postpandemică

16:00-16:20 – Discuții

16:20-16:30 – Pauză de cafea

Sesiune studențească

Moderator: Drd. Maria Amarinei

16:50-17:10 – St. Miruna Iancu (UNIBUC), Infinitul ca mișcare în arta lui Yayoi Kusama

17:10-17:30 – St. Robert Alexandru Baranov (UNIBUC), Muzică și mișcare: cinematografia filmului mut

17:30-17:50 – St. Rareș Dascălu (UNIBUC), Comun, umanism și artă

17:50-18:00 – Discuții

Ceremonia de închidere

Diseminarea rezultatelor cercetării desfășurate în cadrul proiectului BE YOU

Lect. Univ. Dr. Oana Șerban (UNIBUC), Self-curation: “instagramarea” identităților virtuale, anti-artă? Implicații dadaiste, suprarealiste și futuriste[1]

[1] (Cercetare realizată sub egida proiectului UEFISCDI [BEYOU]TE 64 din 12/05/2022, cod înregistrare proiect PN-III-P1-1.1-TE-2021-0439)

 

Extended deadline: 24 aprilie

____________________________

CALL FOR PAPERS. CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”

ARTA (POST)MODERNĂ: MIȘCAREA CA TRANSFOMARE

EDIȚIA a X-a

19 MAI 2023

Ediția a X-a a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși” – „Arta (Post)Modernă: Mișcarea ca Transformare”, organizată de CCIIF – Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice, continuă tradiția începută în urmă cu un deceniu, de a reuni audiențe filosofice și artistice pentru a dezbate principalele provocări și probleme din spațiul cultural european și din industria sectoarelor culturale creative.

Facultatea de Filosofie a Universității din București oferă un spațiu consacrat întâlnirilor dintre filosofi și artiști de la toate facultățile de profil din țară și folosește această conferință ca platformă pentru reunirea unui corp de experți, cu diferite nivele de experiență: cadre didactice, cercetători (middle/senior level) și studenți de la toate nivele (licență, master și doctorat) se reunesc pentru două zile la București, de data aceasta pentru o ediție aniversară.

Apelul la contribuții dedicat ediției de anul acesta pleacă de la premisa că trăim o epocă a transformărilor. Tehnologia se depășește pe sine pe zi ce trece producând o vizibilă schimbare la nivelul ființei umane. „Societatea imaginii” a depășit formele clasice, tradiționale, de cultură, fie în numele pragmatismului, fie al digitalizării, în vreme ce idealurile avangardei futuriste – recursul la tehnologie, viteză, accelerare a ritmului de viață și apetit pentru societatea cosmopolită – sunt revigorate într-o societate postpandemică. Tommaso Marinetti declara în Manifestul Futurismului din 1909 că tinerii artiști ai vremii se închină „zeului vitezei”, iar „idolul” lor este „automobilul”; la mai bine de un secol de atunci, arta (post)modernă recurge la idealul formelor de cultură slabă, expunând „arta în stare gazoasă” și stilul de viață al „modernității lichide”.

Constatăm în fiecare zi lipsa de permanență a lucrurilor, a situațiilor, discursuri cu un imaginar nu doar interdisciplinar, dar și intercultural. Prin urmare, mișcarea devine vehiculul afirmării noii culturi (post)moderne. Kinesis era unul din cele cinci „genuri supreme” din gândirea lui Platon (Sofistul 254b), iar pentru Aristotel era una dintre cele cinci noțiuni generale care determină anumite categorii (Categorii, cap. 14). Mișcarea este înțeleasă în diverse modalități în funcție de domeniul filosofic abordat: ca mișcare fizică implicând spațiul, dar mai ales ca schimbare, transformare, devenire, în special calitativă. Se poate spune că întreaga istorie a filosofiei are în vedere această temă.  Ea este prezentă de asemenea în „științele spiritului” (arta, istoria, filosofia). Poate cea mai interesantă abordare a mișcării ca devenire este cea afirmată cu precădere la nivelul filosofiei secolului XX.

Estetica a dezbătut îndelung procesul creației artistice ca proces al devenirii prin care ceea ce inițial poate fi doar o sugestie vizuală sau auditivă devine treptat / brusc operă de artă. Însăși opera de artă sub aspectul ei de „operă deschisă” presupune receptarea de către public ca o devenire (îmbogățire) continuă a  semnificațiilor ei. Pragmatismul filosofic, cu implicațiile sale estetice, canonizează tema mișcării pentru cultura ultimelor două secole, receptată prin „transfigurarea locului comun” (Danto), „kinestezia artei” (Th. Nail), „arta genearativă” (Causeret), „filosofia în mișcare” (Nietzsche), cultura ca „spectacol în mișcare” (Schöffer).

Această ediție este însoțită și de omagierea a trei momente mari din istoria artei și filosofiei europene: 400 de ani de la nașterea lui Pascal, 170 de ani de la nașterea lui Van Gogh și 50 de ani de la moartea lui Picasso.

Blaise Pascal (1623-1662) vorbea despre caracterul dublu al ființei umane, sfâșiată permanent între „l’esprit de géométrie” și „l’esprit de finesse”, ceea ce impune o mișcare a spiritului în dezvoltarea umanității între aceste două dimensiuni.

Vincent van Gogh, (1853-1890) a exprimat în culori nu numai dimensiunea trecătoare a naturii (vezi Livada cu vișini înfloriți) dar și stările tulburătoare multiple ale psihicului uman: mișcarea este, în arta lui, expresia fluxului conștiinței, valorificat prin tehnici de natură impresionistă.

Pablo Picasso (1881-1973), în plină avangardă a secolului XX, căuta să reprezinte mișcarea (modalitate de a surprinde timpul) într-o artă care reprezenta de obicei spațiul. Segmentarea mișcării, surprinderea componentelor geometrizante avea ca scop realizarea unei imagini dinamice și tinzând spre completitudinea pe care ochiul uman nu putea să o vizualizeze decât prin succesiune de imagini.

Prin urmare, această conferință stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de zece ani, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu.

Înscrieri și deadline

Participanții sunt încurajați să trimită aplicațiile constând într-un abstract de 300 de cuvinte și o scurtă biografie profesională narativă (max. 500 de cuvinte), până pe data de 23 24 aprilie, ora 12.00, pe adresa de email: cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro Rezultatele selecției vor fi confirmate până pe data de 23 24 aprilie.

Conferința se va desfășura la Facultatea de Filosofie a Universității din București în data de 19- 20 mai.

Lucrările selectate pentru publicare vor fi transmise exclusiv în limba engleză, până la data de 30 iunie, pe aceeași adresă de email. Volumul va apărea la Editura Universității din București. Protocolul editorial folosit pentru redactarea lucrărilor impune stilul de citare Chicago disponibil aici: https://pitt.libguides.com/citationhelp/chicago, https://www.chicagomanualofstyle.org/book/ed17/part3/ch14/toc.html

Comitetul de organizare

  • Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
  • Lect. Univ. Dr. Oana Șerban
  • Dr. Eva Ivan Haintz

Lansări critice (23.03.2023): VASILE ERNU, SĂLBATICII COPII DINGO

VASILE ERNU,  SĂLBATICII COPII DINGO (Polirom, 2021)

Centrul de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice (CCIIF) are bucuria de a anunța un nou eveniment în cadrul proiectului Lansări critice, inițiate de Conf. Univ. Dr. Cristian Iftode, din dorința de a aduce în fața publicului nu numai cele mai bune apariții editoriale din sfera filosofiei practice din acest an, dar și oamenii din spatele lor: autori, profesori, cercetători.

Volumul Sălbaticii copii dingo, scris de Vasile Ernu și apărut la editura Polirom în 2021, va fi lansat în cadrul CCIIF cu ocazia unui dialog filosofic despre cultura estică a formelor de credință și libertate. Evenimentul va avea loc joi, 23 martie, la ora 18.00, în Amf. Mircea Florian din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București, și va fi moderat de Drd. Maria Amarinei. Dialogul filosofic va fi deschis de următorii invitați: Lect. Univ. Dr. Arthur Suciu și Asist. Univ. Dr. Paul Gabriel Sandu.

Prezentarea volumului

Volumul e considerat o carte a adolescenței.

„Anii ’80. Patru prieteni se întîlnesc în gara din Chişinău. Vor pleca împreună în vacanţă în Crimeea, la mare. Sînt lipsiţi de griji, nu au de unde să ştie că fac parte din generaţia ultimilor copii sovietici. Ştiu doar că au acelaşi program în fiecare an: şcoală, vacanţe lungi, călătorii de la un capăt la altul al ţării pentru a descoperi locuri extraordinare şi populaţii ciudate. Brusc însă toată această rutină melancolică e dată peste cap: după moartea lui Brejnev, a lui Andropov şi a altor comunişti de la vîrf, vin Gorbaciov, glasnostul şi perestroika, intervenţia rusă în Afganistan, Cernobîlul, explozia drogurilor, SIDA şi afirmarea contraculturilor sovietice. Debusolaţi, văzînd cum lumea pe care o ştiau se destramă, ultimii copii sovietici caută echilibru şi refugiu în romanele lui Bulgakov, în poezia lui Arseni Tarkovski şi în piesele formaţiei Kino. Şi, fără să vrea, se maturizează, descoperă alte identităţi şi învaţă să trăiască în noua lume, în care Dumnezeu este foarte diferit de cel al bunicilor şi părinţilor lor, iar ceea ce contează e să cîştigi cît mai mult. O lume în care a avea este mai important decît a fi.”

A primit Premiul pentru Memorialistică, acordat de revista „Observator cultural”, ediția 2022 Premiul Agenţia de Carte, ediţia 2022, la secţiunea Eseu/Publicistică/Memorialistică Volum nominalizat la Premiul PEN România 2022

Despre autor

Vasile Ernu s-a născut în URSS în 1971. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie (Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi, 1996) şi al unui master de filosofie (Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy & Stuff şi redactor asociat al revistei Idea artă + societate. A activat în cadrul fundaţiilor Idea şi Tranzit şi al editurilor Idea şi Polirom. În ultimii ani a avut rubrici de opinie în România liberăHotNewsTimpulAdevărulCriticAtac şi Libertatea, precum şi rubrici permanente în revistele Noua literaturăSuplimentul de cultură şi Observator cultural.

A debutat cu volumul Născut în URSS (Polirom, 2006, 2007, 2010, 2013, 2020), tradus în rusă, bulgară, spaniolă, italiană, maghiară, poloneză şi georgianăCartea a fost nominalizată la Premiul de debut al revistei Cuvîntul, Premiul pentru roman şi memorialistică al revistei Observator cultural şi Premiul Opera Prima al Fundaţiei Anonimul şi a fost distinsă cu Premiul pentru debut al României literare şi cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România.

A mai publicat: Ultimii eretici ai Imperiului (Polirom, 2009; nominalizată la Premiul pentru eseu al revistei Observator cultural şi distinsă cu Premiul Tiuk!; tradusă în Italia şi în curs de publicare în Rusia); Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (împreună cu Bogdan-Alexandru Stănescu, Polirom, 2010); Intelighenţia rusă azi (Cartier, 2012); Sînt un om de stînga (Cartier, 2013); Mică trilogie a marginalilor. Sectanţii (Polirom, 2015, 2017, 2020; distinsă cu Premiul Matei Brâncoveanu pentru Literatură, 2015); Intelighenţia basarabeană azi. Interviuri, discuţii, polemici despre Basarabia de ieri şi de azi (Cartier, 2016); Mică trilogie a marginalilor. Bandiţii (Polirom, 2016, 2017, 2021; distinsă cu Premiul pentru eseistică/publicistică al revistei Observator cultural, 2017); Jurnal la sfîrşitul lumii (Cartier, 2019); Războiul pisicilor (Cartier, 2019; cu ilustraţii de Veronica Neacşu); Mică trilogie a marginalilor. Izgoniţii (Polirom, 2019; distinsă cu Premiul AgenţiadeCarte.ro la secţiunea Eseu/Publicistică/Memorialistică, ediţia 2020). A coordonat: Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (împreună cu Costi Rogozanu, Ciprian Şiulea şi Ovidiu Ţichindeleanu, Cartier, 2008); Ucraina live. Criza din Ucraina: de la Maidan la război civil (împreună cu Florin Poenaru, Tact, 2014); Republica Moldova la 25 de ani. O încercare de bilanţ (împreună cu Petru Negură şi Vitalie Sprînceană, Cartier, 2016).

Este unul dintre fondatorii şi coordonatorii proiectului www.criticatac.ro.
Mai multe detalii pe www.ernu.ro.

Mini-recenzii dedicate volumului Sălbaticii copii dingo sunt disponibile la următorul link: http://www.ernu.ro/presa/mini-recenzii-la-salbaticii-copii-dingo/?fbclid=IwAR2Im2EYH8ICqC8rkGyJG3Ouy4Vt_zglBbgGgz46U-j28TTlzR-d190jPS8

Volumul poate fi achiziționat din librării și de pe site-ul editurii Polirom:

https://polirom.ro/ego-grafii/7595-salbaticii-copii-dingo-.html?fbclid=IwAR3euehqhqnTl7dRidcoi-1D0rdVGl2m4wKuf–oPw0ouGHlRNeKRCCfSUc

Lansări critice (16.03.2023): Daniel Nica, „Cine sunt eu? Autenticitatea și limitele sale morale”

Centrul de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice (CCIIF) are bucuria de a anunța deschiderea unui nou proiect, seria Lansărilor critice, inițiat de Conf. Univ. Dr. Cristian Iftode, din dorința de a aduce în fața publicului nu numai cele mai bune apariții editoriale din sfera filosofiei practice din acest an, dar și oamenii din spatele lor: autori, profesori, cercetători.

Astfel, prima lansare de carte însoțită de un dialog filosofic între prieteni critici și nu numai, este cea a volumului semnat de Daniel Nica, Cine sunt eu? Autenticitatea și limitele sale morale, apărută la Ratio et Revelatio. Evenimentul va avea loc joi, 16 martie, la ora 18.00, în Amf. Mircea Florian din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București, și va fi moderat de Conf. Univ. Dr. Cristian Iftode. Dialogul filosofic va fi deschis de următorii invitați: Prof. Univ. Dr. Viorel Vizureanu și Drd. Alexandra Zorilă.

Prezentarea volumului

Puțini știu că volumul de față a fost început în 2017, dar a fost încheiat, potrivit autorului, de două ori: prima dată în timpul pandemiei, a doua oară în proximitatea conflictului de la granițe. „Tot timpul acesta, cât am scris și am rescris cartea, am rămas convins că întrebarea cine sunt eu rămâne una din marile provocări ale individului modern. Așadar, un prilej excelent pentru filosofie”, a declarat Daniel Nica. Volumul își propune să răspundă la următoarele întrebări din sfera filosofiei practice și a eticii:

– Este autenticitatea un scop în sine sau este doar un mijloc pentru un alt scop, mult mai înalt?

– Este autenticitatea acelaşi lucru cu sinceritatea sau sunt două noţiuni distincte?

– Care este relaţia dintre autonomie şi autenticitate?

– Constă aceasta în descoperirea unui sine originar sau în creaţia unui sine original?

– Nu cumva cultul contemporan al autenticităţii a condus fie la o revoltă narcisistă împotriva celor mai elementare norme sociale, fie –dimpotrivă– la o paradoxală îmbrăţişare a conformismului?

Ce este, de fapt, autenticitatea: o sfidare a tuturor normelor sociale sau, mai degrabă, o interpretare neconvenţională a acestor convenţii care ne ţin laolaltă?

Despre autor

Daniel Nica este lector universitar la FJSC (Universitatea din Bucureşti), unde predă etică, şi coordonatorul proiectului Scena Gândirii – Conferinţele Operei Naţionale Bucureşti. Este doctor în filozofie al Universităţii din Bucureşti şi absolvent al Facultății de Filozofie şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă de la aceeaşi universitate. În 2012 şi în 2015, a fost invitat ca visiting researcher la centrul de etică al Universității din Oxford. Pe lângă alte studii și articole științifice, a publicat două cărţi de filozofie morală (Pastila roşie. Eseu despre moralitate şi fericire, 2015 şi Etică fără Principii. Generalism şi Particularism în filosofia morală contemporană, 2013).

Despre volumul Cine sunt eu? Autenticitatea și limitele sale morale. Mircea Flonta, Cristian Iftode, Emilian Mihailov, Antonio Momoc

Cine sunt eu? explorează condiția paradoxală a omului modern, această fiinţă care, rămânând mereu aceeaşi, se poate înstrăina de sine şi care, având parte de cele mai râvnite bunuri, îşi poate rata propriul bine. Întrebarea cărţii exprimă curiozitatea faţă de unele dintre cele mai pasionante teme ale filozofiei practice: ce înseamnă să fii tu însuţi și care este relația autenticității cu împlinirea de sine, sinceritatea și autonomia? Nu cumva cultul contemporan al autenticităţii a condus la o revoltă narcisistă împotriva celor mai elementare norme sociale, fie – dimpotrivă – la o paradoxală îmbrăţişare a conformismului? Este autenticitatea o sfidare a tuturor normelor sociale sau, mai degrabă, este o interpretare neconvenţională a convenţiilor care ne ţin laolaltă? Pariul lui Daniel Nica este să arate că autenticitatea este un mod de a ne pune amprenta lăuntrică pe aşteptările care vin din afara noastră.

Îi admirăm pe alţii şi avem modele, dar simţim totodată nevoia de a exprima şi a afirma ceea ce ne deosebeşte de alţii. Ce înseamnă de fapt a fi autentic? Aceasta este tema pe care cartea lui Daniel Nica o explorează cu prospeţime, într-un mod fascinant şi provocator. (Mircea Flonta)

Rari sunt filozofii morali cu darul povestirii, așa cum încă mai rari sunt, în zilele noastre, acei gânditori care nu se mulțumesc doar să analizeze și să mixeze surse istorice variate, ci articulează, pornind de la acestea, o teorie inedită. Iată că Daniel Nica probează, prin acest volum îndelung șlefuit, și o cunoaștere aprofundată a unei teme extrem de sinuoase, şi har de povestitor, dar şi curajul de a veni cu o abordare originală. (Cristian Iftode)

Cine ar putea să scrie mai bine despre autenticitate decât Daniel Nica? Cu fler și spirit critic, ne dezvăluie cum să ne regăsim pe noi înșine într-o lume care ne vinde pe repede înainte împlinirea de sine. O carte mult așteptată. (Emilian Mihailov)

Ce înseamnă autenticitatea în epoca platformelor digitale, a relațiilor publice online și a narcisismului cultivat pe rețelele sociale? Pentru a evita o înţelegere denaturată a autenticităţii, este nevoie de o incursiune în sursele filosofice ale acestei idei, aşa cum ne îndrumă, inspirat, Daniel Nica în această carte utilă filozofilor, specialiștilor în comunicare și eticienilor media, cât şi publicului larg. (Antonio Momoc)

Volumul poate fi achiziționat din librării și de pe site-ul editurii Ratio et Revelatio: https://www.ratioetrevelatio.com/3d-flip-book/cine-sunt-eu/

Conferința Națională de Estetică și Filosofia Artei, Ion Ianoși. Ediția a IX-a

Program

CCIIF-Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice și Facultatea de Filosofie a Universității din București organizează a IX-a ediție a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși”:  Potențialul terapeutic al artei. Reziliență, conștiință europeană și mediere prin cultură. Realizată în parteneriat cu UNARTE și UNATC, conferința reunește facultăți cu profil umanist și artistic din țară. Evenimentul reprezintă parte a unei tradiții academice și se bucură de participarea cadrelor didactice, cercetătorilor, studenților, masteranzilor și doctoranzilor. Conferința se va desfășura vineri, 13 mai, începând cu ora 9.00, online. Audiența are la dispoziție link-urile pentru logare în partea finală a programului conferinței. 

2022 este un an cultural prin excelență. O serie de aniversări readuc în atenția audiențelor culturale forme diferite de patrimoniu cultural, tangibil și intangibil deopotrivă, care deschid către reflecția filosofică și nevoia de a dezvolta, prin dezbatere critică, dialogul dintre comunitățile academice și creatorii de cultură, pentru securizarea și promovarea acestor conținuturi. 

Sunt 130 de ani de la nașterea lui Tolkien, 90 de ani de la nașterea lui Eco și a lui Tarkovsky, 100 de ani de la nașterea lui Vonnegut, 400 de ani de la nașterea lui Molière, 190 de ani de la nașterea lui  Shishkin, 190 de ani de la nașterea lui Lewis Carroll, 140 de ani de la nașterea lui Joyce, 145 de ani de la nașterea lui Hesse, 160 de ani de la nașterea lui Debussy, 220 de ani de la nașterea lui Hugo, 180 de ani de la nașterea lui Mallarmé. Marea literatură, muzica și cinematografia celebrează spiritul european într-un an în care, mai mult ca niciodată, resimțim nevoia de a valorifica potențialul terapeutic al artei. Imaginarul social și cel politic, alături de dimensiunea moralizatoare și proiectul esteticii existenței, reprezintă coordonate esențiale ale temelor caracteristice autorilor și artiștilor care sunt sărbătoriți în 2022. Despre capacitatea artei și a culturii de a dezvolta mecanisme de reziliență, incluziune socială, empatie și toleranță, de a concilia și media cultural conflicte și tensiuni politice, de a forma conștiința istorică a unei comunități și a relației dintre aceasta și lumea europeană, vă invităm să discutăm împreună, cu ocazia celei de-a IX-a ediții a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei, Ion Ianoși, organizată de CCIIF – Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice.
Organizatori:
Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
Lect. Univ. Dr. Oana Șerban
Dr. Eva Haintz
Call for papers
Call for papers. Conferința Națională de Estetică și Filosofia Artei, Ion Ianoși. 
Ediția a IX-a: Potențialul terapeutic al artei. Reziliență, conștiință europeană și mediere prin cultură 

2022 este un an cultural prin excelență. O serie de aniversări readuc în atenția audiențelor culturale forme diferite de patrimoniu cultural, tangibil și intangibil deopotrivă, care deschid către reflecția filosofică și nevoia de a dezvolta, prin dezbatere critică, dialogul dintre comunitățile academice și creatorii de cultură, pentru securizarea și promovarea acestor conținuturi. 

Sunt 130 de ani de la nașterea lui Tolkien, 90 de ani de la nașterea lui Eco și a lui Tarkovsky, 100 de ani de la nașterea lui Vonnegut, 400 de ani de la nașterea lui Molière, 190 de ani de la nașterea lui  Shishkin, 190 de ani de la nașterea lui Lewis Carroll, 140 de ani de la nașterea lui Joyce, 145 de ani de la nașterea lui Hesse, 160 de ani de la nașterea lui Debussy, 220 de ani de la nașterea lui Hugo, 180 de ani de la nașterea lui Mallarmé. Marea literatură, muzica și cinematografia celebrează spiritul european într-un an în care, mai mult ca niciodată, resimțim nevoia de a valorifica potențialul terapeutic al artei. Imaginarul social și cel politic, alături de dimensiunea moralizatoare și proiectul esteticii existenței, reprezintă coordonate esențiale ale temelor caracteristice autorilor și artiștilor care sunt sărbătoriți în 2022. Despre capacitatea artei și a culturii de a dezvolta mecanisme de reziliență, incluziune socială, empatie și toleranță, de a concilia și media cultural conflicte și tensiuni politice, de a forma conștiința istorică a unei comunități și a relației dintre aceasta și lumea europeană, vă invităm să discutăm împreună, cu ocazia celei de-a IX-a ediții a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei, Ion Ianoși, organizată de CCIIF – Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice.
Contribuțiile pot viza următoarele teme, fără a fi restrânse în mod necesar la acestea:

  Valorificari contemporane ale gândirii  filosofice moderne în arta secolului XX – împrumuturi și medieri creative (modernitate și mobilitate).

– Heternonomia artei – componente ale “impurității artei“ (socialul, politicul, psihologicul, eticul).

– Propagandă și artă rezistentă politic: imaginar și inconștient colectiv.

– Opera de artă ca formă a conștiinței individuale și colective (arta ca jurnal, cronică, testimonial).

– Arta ca terapie și mediere (incluziune socială, solidaritate, empatie, diplomație prin cultură).

– Testul secolului XX: spiritul european în lumea artei.

– Adevărul în artă și rolul culturii în epoca postadevărului.

– Rolul artei în combaterea discriminării, polarizărilor sociale și formelor de marginalitate.

Deadline
Anul acesta, vă propunem secțiuni dedicate studenților, masteranzilor, tinerilor cercetători și doctoranzi, respectiv cadrelor didactice și cercetătorilor seniori. Aplicațiile, constând într-un abstract de 350 de cuvinte și un scurt CV narativ al participanților, sunt așteptate pe adresa cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro, până pe data de 30 aprilie. Transmiterea rezultatelor: 5 mai. Conferința se va desfășura vineri, 13 mai, în regim online sau hibrid (în funcție de dinamica pandemică de la acel moment).
Articolele integrale sunt așteptate, pe aceeași adresă, până la data de 25 mai, urmând a fi publicate, după evaluare, de către IJAPHC – The International Journal of Aesthetics and Philosophy of Culture. 
 
Organizatori:
Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
Lect. Univ. Dr. Oana Șerban
Dr. Eva Haintz

Rethinking Modernity – Transitions and Challenges International conference

Rethinking Modernity – Transitions and Challenges International conference
Bucharest, Faculty of Philosophy,

CCIIF – The Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas
2022

 

10.00 – Opening discourses: Professor PhD. Mihaela Pop, Professor PhD. Bogdan Todorova

10:15

First session

Analytical  trends in criticizing modernity

 

10:15-10:45

Prof. PhD. Vesselin Petrov

Rethinking the Transition from Modernity to Postmodernism from the Perspective of Process Philosophy

 

10:45-11:15

Prof. PhD. Constantin Stoenescu

Theory of Precedent in Arts. The Kuhnian Roots of Hancock`s Radical Hermeneutics

 

11:15-11:45

Prof. PhD. Ion Tănăsescu

Brentano`s view on the positive character of modernity

 

11:45-12:15

Teaching Assistant, PhD. Paul Gabriel Sandu

Life, Existence and the Abyss Between Them – Questioning the Incommensurability Hypothesis

 

12:15-12:45

Junior Researcher, Ioan Matei Stanciugelu

A critique of modernity and postmodernity inspired by Kant and Foucault

 

Coffee break

12:45-13:00

 

13:00

Second session

Social and artistic turns of modernity and postmodernity

 

13:00-13:30

Prof. PhD. Bogdana Todorova

A New “Eco-Sophia” as a New Paradigm of Modern Social Philosophy

 

13:30-14:00

Prof. PhD. Mihaela Pop

Mona Lisa and the Recent “Modernities” (Challenges faced by once modern aesthetic concepts)

 

14:00-14:30

Lecturer PhD. Oana Șerban

Alternative and Transitive Modernities: A Critique Inspired by Eisetstadt`s Theory on Multiple Modernities

 

14:30-15:00

PhD. Eva Ivan-Haintz

Artistic Modernity and the Representational Theory of Art

 

15:00-15:30

PhD Candidate, Andreea Baciu

Modernity through the Moral Public Discourse – Speech as a Form of Power and the Communicative Rationality as a Disposal of Power

 

The conference will be held online.

Link:

 

Rethinking Modernity – Transitions and Challenges International conference Bucharest, Faculty of Philosophy,

Friday, April 8

Google Meet joining info

Video call link: https://meet.google.com/rif-wqpk-pyg 

Or dial: (RO) +40 31 227 6707 PIN: 973 723 602#

More phone numbers: https://tel.meet/rif-wqpk-pyg?pin=6266101951522 

CfP: Rethinking Modernity – Transitions and Challenges

Call for presentations
Rethinking Modernity – Transitions and Challenges International conference
Bucharest, Faculty of Philosophy,

CCIIF – The Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas
2022

Topic:

According to the general historical perspective of philosophy, modernity refers to a large period of time that has its beginnings at the heart of the Renaissance and the age of Cartesian rationalism. At a first glimpse, modernity has been deeply rooted on the principle of subjectivity as the source of knowledge, senses, wills and actions. Therethrough, modern philosophy consecrated the perspective that the subject, depicted as the creative force capable to secure the order and the structure of knowledge – might perform cultural, social and political actions by engaging ideals prescribed both by the power of reason – for Early Modernity – and by the association of intellective and sensitive capacities – for Late Modernity. However, this rigorous and systematic approach of modernity became later on complicated, suffering certain transitions and amendments raised especially by Nietzsche’s and Heidegger’s philosophical works, challenging “modern theories” to embody a new way of thinking for which traditional “fundaments” should be absent. This new understanding which became symptomatic for postmodernist philosophers considered modernity as:

  1. A historical homogenous era, dominated by the ideal of a historical evolution of human thought as a continuous vision on temporality, strengthened by the use of reason as an infallible source of knowledge;
  2. An ethos determined by a nomological order prescribed by reason considered as a fundamental source to access principles;
  3. A self-legitimation of scientific knowledge, in the spirit of Thomas Kuhn.

However, as Rossi claims in his Comparison between modern and postmodern ideas (1989), we cannot tackle the multiple understandings of modernity and its cognitive approaches without evaluating the impact of Bacon’s “idols”, that reflected, in the spirit of the beginning of modernity, reductive and illusionary images. In fact, debates referring to the use of reason, the complexity of the subject, the ambiguity of sciences and the contribution of technology to the new spirit of our era are not “dogmatic”, as postmodernism rather claimed. Such debates reflected a deep awareness of the historical and social continuous dynamics that created multiple – and sometimes, contradictory – conditions for different philosophical traditions, that have not been excused of transitive processes, conceptual challenges and critical clashes, complicating any hermeneutical attempt of deconstructing modernity as a whole (as Derrida or Gadamer rightfully observed). Transitivity capacitates not only cultural realms, values and norms, but also logical relationships that engage core-notions such as identity, equality, temporal succession, spatial movement. These transitions affect the power of discourses and propositional knowledge to prescribe the norms and values of truth.

The linguistic analysis has been challenged to address those changes that take place between an active and a passive propositional knowledge. In the generative grammar of Noam Chomsky, transformation is an operation capable of projecting a syntactic structure in terms of another syntactic structure. As communication has been reshaped, spirituality faced, at its turn, new milestones, partially impacting the rise of capitalism and the ascetical value of work, as Weber would argue. Religious modernity reflects the Christian heritage facing modern andcontemporary manifestations of culture and science, whereas the Jewish modernism of the 19th century accelerates social and cultural changes of modern European societies.

As Early and Late Modernity dispute their authority on different ideologies – Rationalism, Enlightenment, Romanticism – and cultural revolutions – from which the Renaissance and the Rise of the Protestant Reform are the most notorious – artistic modernity and the 19th century confront the rise of authoritarian regimes and the effects of the Industrial Revolution: Baudelaire, in the name of artistic modernity, and the tradition of the Frankfurt School, in the name of post-industrial societies, are the most reputed figures that explained this particular historical time.

Last, but not least, this social and political dynamics reframed the centres and peripheries of the modern world. Imm. Wallerstein indicated the role played by economic processes in creating the system of global economy which is still active nowadays and which is based on a complex balance between states of the centre and those belonging to the periphery. This system is dominated by the extension of a central influence that creates a pole of trends, values and beliefs that are widespread progressively by engaging mimetic reactions of underdeveloped communities facing the success of progressist societies. Modernity overcomes, therefore, a powerful wave of Western commitments that created the idea that modernity has, by all means, an Occidental paternity, and a holistic trend of centralising and uniformalising lifestyles, that made possible globalization.

Taking into consideration such aspects of transitions and challenges addressed to modern thought we invite you to take part at the international conference Rethinking Modernity – Transitions and Challenges. Participants are welcomed to submit papers that originally and creatively address topics from any philosophical area: Practical and theoretical philosophy, philosophy of culture, philosophy of art, ethics, aesthetics, philosophy of religion etc.

Considering the impact of the COVID-19 on education, philosophical trends and social challenges, we invite scholars and researchers to submit papers to a special panel on Modern responses to pandemic challenges.

Deadline: Participants are welcomed to submit the applications (abstracts of 300 words and a short narrative CV) by the end of 20th February at cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro Evaluation results will be communicated by the end of February. The conference is scheduled on April 8, 2022.