Conferința Națională de Estetică și Filosofia Artei, Ion Ianoși: ARTA (POST)MODERNĂ: MIȘCAREA CA TRANSFOMARE, Ediția a X-a

Un deceniu de tradiție a dialogului despre estetică și filosofia artei
Centrul de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice (CCIIF) anunță o ediție aniversară dedicată împlinirii a zece ani de când Conferința Națională de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși” reunește, în fiecare luna mai, filosofi, artiști dar și antreprenori interesați de provocările lumii artei. Vineri, 19 mai, Facultatea de Filosofie a Universității din București va găzdui ediția aniversară de un deceniu a acestei conferințe, a cărei temă este „Arta (Post)Modernă: Mișcarea ca Transformare”.
De ce mișcarea ca transformare?
Constatăm în fiecare zi lipsa de permanență a lucrurilor, a situațiilor, discursuri cu un imaginar nu doar interdisciplinar, dar și intercultural. Prin urmare, mișcarea devine vehiculul afirmării noii culturi (post)moderne. Kinesis era unul din cele cinci „genuri supreme” din gândirea lui Platon (Sofistul 254b), iar pentru Aristotel era una dintre cele cinci noțiuni generale care determină anumite categorii (Categorii, cap. 14). Mișcarea este înțeleasă în diverse modalități în funcție de domeniul filosofic abordat: ca mișcare fizică implicând spațiul, dar mai ales ca schimbare, transformare, devenire, în special calitativă. Se poate spune că întreaga istorie a filosofiei are în vedere această temă. Ea este prezentă de asemenea în „științele spiritului” (arta, istoria, filosofia). Poate cea mai interesantă abordare a mișcării ca devenire este cea afirmată cu precădere la nivelul filosofiei secolului al XX-lea. Estetica a dezbătut îndelung procesul creației artistice ca proces al devenirii prin care ceea ce inițial poate fi doar o sugestie vizuală sau auditivă devine treptat / brusc operă de artă. Însăși opera de artă sub aspectul ei de „operă deschisă” presupune receptarea de către public ca o devenire (îmbogățire) continuă a semnificațiilor ei. Pragmatismul filosofic, cu implicațiile sale estetice, canonizează tema mișcării pentru cultura ultimelor două secole, receptată prin „transfigurarea locului comun” (Danto), „kinestezia artei” (Th. Nail), „arta genearativă” (Causeret), „filosofia în mișcare” (Nietzsche), cultura ca „spectacol în mișcare” (Schöffer).
O serie de aniversări: 10 ani ai conferinței „Ion Ianoși”, 400 de ani de la nașterea lui Pascal, 170 de ani de la nașterea lui Van Gogh și 50 de ani de la moartea lui Picasso
Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, una dintre organizatoarele conferinței, a declarat: „Prin organizarea unei noi ediții a conferinței, CCIIF continuă tradiția începută în urmă cu un deceniu, de a reuni audiențe filosofice și artistice pentru a dezbate principalele provocări și probleme din spațiul cultural european și din industria sectoarelor culturale creative. Prin urmare, aceast eveniment științific stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de zece ani, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu. Dna. Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop a inițiat acest eveniment în urmă cu un deceniu, în memoria profesorului nostru, Ion Ianoși. Un gest omagial pentru una dintre cele mai erudite figuri ale universității secolului trecut a condus, în timp, la unul dintre cele mai așteptate momente ale fiecărui an academic pentru împătimiții de estetică și filosofia artei. Particularitatea acestei tradiții academice pe care am construit-o împreună este că ne oferă și pretextul unui dialog intergenerațional, necesar pentru a înțelege capitalul cultural acumulat, de-a lungul timpului, de conferința noastră.”
Roundtable Art&Business, un eveniment special al conferinței
Conferința Națională de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși” din 2023 reunește profesori, cercetători juniori sau consacrați și antreprenori, într-o ediție cuprinzând trei sesiuni tematice și o masă rotundă. Dacă sesiunea plenară se deschide prin contribuțiile unor invitați de excepție din mediul academic – Ștefan-Sebastian Maftei, Camelia Dinu, Mihaela Bețiu, Constantin Stoenescu, Ileana Dascălu, Adrian Niță, Eugenia Bogatu, Mihaela Pop – partea a doua a zilei rezervă Amfiteatrul Mircea Florian unui dialog inedit, o masă rotundă despre provocările capitalismului artistic și ale antreprenoriatului cultural, mai ales într-o societate post-pandemică. Cristi Cojanu (Galeria 1001 ARTE) și Dan Popescu (H`Art Gallery) sunt invitații dialogului dedicat modelelor de succes în antreprenoriatul cultural, realizat în formatul unei mese rotunde, Art & Business. Moderatorii, Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, Lect. Univ. Dr. Laurențiu Gheorghe vă așteaptă vineri, 19 mai, începând cu ora 13.00, în Amf. Mircea Florian al Facultății de Filosofie, la un dialog de o oră și jumătate, în cadrul evenimentului organizat sub egida proiectului UNIHUB CNFIS-FDI-2023-F-0117 – Studenții și absolvenții UB – antreprenori de succes, antreprenori sustenabili (SMARTBUSINESS), Universitatea din Bucureşti, și găzduit de conferința CCIIF.
9:00-9:10 – Deschiderea conferinței. Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
Sesiunea plenară
Moderatori: Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop, Lect. Univ. Dr. Oana Șerban
9:10-9:35 – Conf. Univ. Dr. Ștefan-Sebastian Maftei (UBB Cluj), Teatru şi civilizaţie la Jean-Jacques Rousseau: Critica „spectacolelor” în Scrisoarea către dl. D’Alembert
9:35-9:55 – Conf. Univ. Dr. Camelia Dinu (UNIBUC), Modernism și revoluție. Literatura rusă din Veacul de Argint
9:55-10:20 – Conf. Univ. Dr. Mihaela Bețiu (UNATC), Specificul procesual-kinestezic al creativităţii artistice sau Arta teatrală şi cinematografică – între specificul procesual şi potenţialul transformator
10:20-10:45 – Drd. Ligia Ciornei (UNATC), Stimularea gândirii creative și responsabilitățile spectatorului în producțiile interactive VR
10:45-11:10 – Prof. Univ. Dr. Constantin Stoenescu (UNIBUC), Topografia ireversibilă a hazardului
11:10-11:35 – Lect. Univ. Dr. Ileana Dascălu (UNIBUC), Exprienţă şi continuitate în artele performative. Aplicaţii ale filosofiei lui John Dewey
11:35-12:00 – Conf. Univ. Dr. Eugenia Bogatu (Universitatea Națională de Stat din Moldova), Conf. Univ. Dr. Adrian Niță (Institutul de Filosofie ,,Constantin Rădulescu-Motru”, Universitatea ,,Ștefan cel Mare” Suceava), Frumusețe curgătoare: o cercetare inter și multidisciplinară
12:00-12.25 – Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop (UNIBUC), Semnificații ale timpului și devenirii în creațiile Art Nouveau
12:30-13:00 – Pauză de cafea
13:00-14:30 – Roudtable. Art & Business*. Modele de succes în antreprenoriatul cultural.
Invitați: Cristi Cojanu, Galeria Alexandra’s; Dan, Popescu, H`Art Gallery
Moderatori: Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, Lect. Univ. Dr. Laurențiu Gheorghe
*Eveniment organizat sub egida proiectului UNIHUB CNFIS-FDI-2023-F-0117 – Studenții și absolvenții UB – antreprenori de succes, antreprenori sustenabili (SMARTBUSINESS), Universitatea din Bucureşti, în cadrul Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși”, ediția a X-a: „Arta (Post)Modernă: Mișcarea ca Transformare”
14:30-14:40 – Pauză de cafea
Sesiunea II. Tineri cercetători
Moderator: Dr. Ștefan Bârzu
14:40:15:00 – Drd. Ioan Mateiciuc (UAIC Iași), De la mișcarea virtuală la lipsa corporalității. O filosofie a improvizației algoritmice
15:00-15:20 – Drd. Teodor Cristescu (UNIBUC), „Arta contemporană” sau o (altă) moarte a artei
15:20-15:40 – Mrd. Ioana Butnariu (UNIBUC), Valoarea estetică a imaginii de film după anii 50: Andrei Tarkovski, Ingmar Bergman, Jean-Luc Godard
15:40-16:00 – Drd. Alexandra Sand (UNIBUC), Artistul în societatea contemporană, între artă și filosofie. Impasul artiștilor când confruntă întrebarea referitoare la existența și relevanța ideologiilor într-o societate postpandemică
16:00-16:20 – Discuții
16:20-16:30 – Pauză de cafea
Sesiune studențească
Moderator: Drd. Maria Amarinei
16:50-17:10 – St. Miruna Iancu (UNIBUC), Infinitul ca mișcare în arta lui Yayoi Kusama
17:10-17:30 – St. Robert Alexandru Baranov (UNIBUC), Muzică și mișcare: cinematografia filmului mut
17:30-17:50 – St. Rareș Dascălu (UNIBUC), Comun, umanism și artă
17:50-18:00 – Discuții
Ceremonia de închidere
Diseminarea rezultatelor cercetării desfășurate în cadrul proiectului BE YOU
Lect. Univ. Dr. Oana Șerban (UNIBUC), Self-curation: “instagramarea” identităților virtuale, anti-artă? Implicații dadaiste, suprarealiste și futuriste[1]
[1] (Cercetare realizată sub egida proiectului UEFISCDI [BEYOU]TE 64 din 12/05/2022, cod înregistrare proiect PN-III-P1-1.1-TE-2021-0439)
Extended deadline: 24 aprilie
____________________________
CALL FOR PAPERS. CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”
ARTA (POST)MODERNĂ: MIȘCAREA CA TRANSFOMARE
EDIȚIA a X-a
19 MAI 2023
Ediția a X-a a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși” – „Arta (Post)Modernă: Mișcarea ca Transformare”, organizată de CCIIF – Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice, continuă tradiția începută în urmă cu un deceniu, de a reuni audiențe filosofice și artistice pentru a dezbate principalele provocări și probleme din spațiul cultural european și din industria sectoarelor culturale creative.
Facultatea de Filosofie a Universității din București oferă un spațiu consacrat întâlnirilor dintre filosofi și artiști de la toate facultățile de profil din țară și folosește această conferință ca platformă pentru reunirea unui corp de experți, cu diferite nivele de experiență: cadre didactice, cercetători (middle/senior level) și studenți de la toate nivele (licență, master și doctorat) se reunesc pentru două zile la București, de data aceasta pentru o ediție aniversară.
Apelul la contribuții dedicat ediției de anul acesta pleacă de la premisa că trăim o epocă a transformărilor. Tehnologia se depășește pe sine pe zi ce trece producând o vizibilă schimbare la nivelul ființei umane. „Societatea imaginii” a depășit formele clasice, tradiționale, de cultură, fie în numele pragmatismului, fie al digitalizării, în vreme ce idealurile avangardei futuriste – recursul la tehnologie, viteză, accelerare a ritmului de viață și apetit pentru societatea cosmopolită – sunt revigorate într-o societate postpandemică. Tommaso Marinetti declara în Manifestul Futurismului din 1909 că tinerii artiști ai vremii se închină „zeului vitezei”, iar „idolul” lor este „automobilul”; la mai bine de un secol de atunci, arta (post)modernă recurge la idealul formelor de cultură slabă, expunând „arta în stare gazoasă” și stilul de viață al „modernității lichide”.
Constatăm în fiecare zi lipsa de permanență a lucrurilor, a situațiilor, discursuri cu un imaginar nu doar interdisciplinar, dar și intercultural. Prin urmare, mișcarea devine vehiculul afirmării noii culturi (post)moderne. Kinesis era unul din cele cinci „genuri supreme” din gândirea lui Platon (Sofistul 254b), iar pentru Aristotel era una dintre cele cinci noțiuni generale care determină anumite categorii (Categorii, cap. 14). Mișcarea este înțeleasă în diverse modalități în funcție de domeniul filosofic abordat: ca mișcare fizică implicând spațiul, dar mai ales ca schimbare, transformare, devenire, în special calitativă. Se poate spune că întreaga istorie a filosofiei are în vedere această temă. Ea este prezentă de asemenea în „științele spiritului” (arta, istoria, filosofia). Poate cea mai interesantă abordare a mișcării ca devenire este cea afirmată cu precădere la nivelul filosofiei secolului XX.
Estetica a dezbătut îndelung procesul creației artistice ca proces al devenirii prin care ceea ce inițial poate fi doar o sugestie vizuală sau auditivă devine treptat / brusc operă de artă. Însăși opera de artă sub aspectul ei de „operă deschisă” presupune receptarea de către public ca o devenire (îmbogățire) continuă a semnificațiilor ei. Pragmatismul filosofic, cu implicațiile sale estetice, canonizează tema mișcării pentru cultura ultimelor două secole, receptată prin „transfigurarea locului comun” (Danto), „kinestezia artei” (Th. Nail), „arta genearativă” (Causeret), „filosofia în mișcare” (Nietzsche), cultura ca „spectacol în mișcare” (Schöffer).
Această ediție este însoțită și de omagierea a trei momente mari din istoria artei și filosofiei europene: 400 de ani de la nașterea lui Pascal, 170 de ani de la nașterea lui Van Gogh și 50 de ani de la moartea lui Picasso.
Blaise Pascal (1623-1662) vorbea despre caracterul dublu al ființei umane, sfâșiată permanent între „l’esprit de géométrie” și „l’esprit de finesse”, ceea ce impune o mișcare a spiritului în dezvoltarea umanității între aceste două dimensiuni.
Vincent van Gogh, (1853-1890) a exprimat în culori nu numai dimensiunea trecătoare a naturii (vezi Livada cu vișini înfloriți) dar și stările tulburătoare multiple ale psihicului uman: mișcarea este, în arta lui, expresia fluxului conștiinței, valorificat prin tehnici de natură impresionistă.
Pablo Picasso (1881-1973), în plină avangardă a secolului XX, căuta să reprezinte mișcarea (modalitate de a surprinde timpul) într-o artă care reprezenta de obicei spațiul. Segmentarea mișcării, surprinderea componentelor geometrizante avea ca scop realizarea unei imagini dinamice și tinzând spre completitudinea pe care ochiul uman nu putea să o vizualizeze decât prin succesiune de imagini.
Prin urmare, această conferință stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de zece ani, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu.
Înscrieri și deadline
Participanții sunt încurajați să trimită aplicațiile constând într-un abstract de 300 de cuvinte și o scurtă biografie profesională narativă (max. 500 de cuvinte), până pe data de 23 24 aprilie, ora 12.00, pe adresa de email: cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro Rezultatele selecției vor fi confirmate până pe data de 23 24 aprilie.
Conferința se va desfășura la Facultatea de Filosofie a Universității din București în data de 19- 20 mai.
Lucrările selectate pentru publicare vor fi transmise exclusiv în limba engleză, până la data de 30 iunie, pe aceeași adresă de email. Volumul va apărea la Editura Universității din București. Protocolul editorial folosit pentru redactarea lucrărilor impune stilul de citare Chicago disponibil aici: https://pitt.libguides.com/citationhelp/chicago, https://www.chicagomanualofstyle.org/book/ed17/part3/ch14/toc.html
Comitetul de organizare
- Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
- Lect. Univ. Dr. Oana Șerban
- Dr. Eva Ivan Haintz