Explorăm în interviul cu prof. univ. dr. Constantin Stoenescu un domeniu care transcende cunoașterea pur teoretică și se extinde spre provocările profunde ale vieții intelectuale – filosofia. O conversație între speranță și realitate, această discuție ne conduce prin căutările sale de la începuturile formării până la reflecțiile asupra rolului filosofiei în societatea contemporană.

Articolul în înregime este accesibil la următoarea adresă https://www.gandul.ro/interviurile-gandul/prof-univ-dr-constantin-stoenescu-lipsa-exercitiului-filosofic-duce-la-un-abandon-al-ratiunii-si-la-vulnerabilitati-care-ne-predispun-la-confuzii-20351691 

Multe dintre cărțile de literatură pentru copii sunt un fel de experimente de gândire, dramatizând anumite ipoteze despre lumea în care trăim și făcându-ne să vedem mai clar implicațiile acestor ipoteze. Marin Bălan, conferențiar doctor la Facultatea de Filosofie a Universitărții din București, vorbește despre literatura pentru copii ca experiment de gândire și folosirea acesteia în școală.

Ce este un experiment de gândire?

Experimentul de gândire a fost prezentat ca un procedeu științific specific abia în jurul anului 1900… (Articolul în înregime este accesibil la următoarea adresă http://www.tvr.ro/lifestyle/literatura-pentru-copii-ca-experiment-de-gandire_48590.html )

Curiozitatea, dorința de a descoperi viața, lumea care îl înconjoară pe un copil trebuie stimulate atât de părinți, cât și de profesori. Curajul de a pune întrebări și rolul lor în procesul de învățare și explorare a lumii sunt subiecte atinse în interviul ce urmează, cu Marin Bălan, conferențiar dr. la Facultatea de Filosofie a Universitărții din București.

De ce pun copiii mai multe întrebări când sunt mici? De ce își pierd copiii interesul pentru întrebări tocmai la școală?

Avem o curiozitate naturală, de care suntem mânați să punem întrebări, să explorăm, să căutăm o înțelegere mai profundă, dar care este, totuși, fragilă… (Articolul în înregime este accesibil la următoarea adresă http://www.tvr.ro/curajul-de-a-pune-intrebari_48358.html )

A scoate copiii din zona de confort, a-i determina să gândească critic, să cerceteze, să se mire, să tragă concluzii poate fi la îndemâna profesorului. Ce fel de formare și pregătire trebuie să aibă un profesor, pentru a ajuta copiii să gândească filosofic, aflăm de la conf. dr. Marin Bălan , de la Facultatea de Filosofie a Universitărții din București.

Cum este profesorul dincolo de reprezentările comune?

În funcție de reprezentările pe care le are asupra identității sale profesionale și disciplinare, ca și a practicii la clasă, profesorul ia mereu decizii pedagogice și didactice… (Articolul în înregime este accesibil la următoarea adresă TVR)

Practica filosofiei cu copiii arată o apropiere de literatură. Dar este o literatură cu un anumit potențial filosofic care poate contribui la formarea gândirii critice și creative a copiilor. Marin Bălan, conferențiar doctor la Facultatea de Filosofie a Universității din București, ne vorbește despre folosirea cărților pentru copii în discuțiile filosofice cu elevii din școala primară.

Este prea devreme sau prea târziu, dacă începem să studiem filosofia la 17-18 ani, adică în ultima clasă de liceu?

Pentru a studia filosofia, nu este prea târziu, dar pentru a forma judecata practică, ar trebui început mult mai devreme. Așa a gândit și Matthew Lipman… (Articolul în înregime este accesibil la următoarea adresă http://www.tvr.ro/lifestyle/de-la-car–ile-pentru-copii-la-filosofie_48073.html)