Avea Eugène Ionesco o profesiune de credință: „N-am avut niciodată încredere în adevărurile colective. Cred că o idee este adevărată atunci cînd încă nu s-a afirmat, în momentul în care s-a afirmat ea devine excesivă”.

La prima vedere, o societate a spiritelor pure ar spune că adevărul nu e niciodată prea mult: e mereu dezirabil, salvator, inepuizabil. Dar să presupunem că adevărul a devenit excesiv. Cu un ton pesimist metafizic, am spune că oriunde e prea mult adevăr, totul e prea dureros. Atîta luciditate e crudă: din cînd în cînd, avem nevoie de puțină minciună, pentru ca adevărul să nu ne spulbere, spunea Nietzsche.

Articolul în înregime este accesibil la următoarea adresă https://www.dilema.ro/tema-saptaminii/post-adevarul-pretul-platit-pentru-a-fi-autentic 

Gestul unui profesor universitar – de altfel, respectabil (CV-ul lui fiind unul realmente de invidiat!) – de a fi venit la facultate în fustă în loc de pantaloni a inflamat la maximum opinia publică, declanșînd reacții dintre cele mai furibunde, nu doar în mediul virtual, ci și la orice colț de stradă. Care mai de care, experți și non-experți anunță alarmist diverse apocalipse, fie în educație, fie în bun-simț, fie planetare. Însă, oricît de vituperat de pudibonzii de serviciu ai zilelor noastre, gestul pare să fie doar unul banal, de liberă exprimare, deloc ilegal și, în mare măsură, nu prea controversat etic. Și, dacă nu s-a produs nici o infracțiune și nici un principiu moral nu a fost compromis, nu poate fi nici vină și nici invinuit. Caz clasat, subiect închis! Atunci de ce atîta zarvă?

Articolul în înregime este accesibil la următoarea adresă https://www.dilema.ro/la-fata-timpului/fusta-sau-pantaloni-asta-e-intrebarea 

Explorăm în interviul cu prof. univ. dr. Constantin Stoenescu un domeniu care transcende cunoașterea pur teoretică și se extinde spre provocările profunde ale vieții intelectuale – filosofia. O conversație între speranță și realitate, această discuție ne conduce prin căutările sale de la începuturile formării până la reflecțiile asupra rolului filosofiei în societatea contemporană.

Articolul în înregime este accesibil la următoarea adresă https://www.gandul.ro/interviurile-gandul/prof-univ-dr-constantin-stoenescu-lipsa-exercitiului-filosofic-duce-la-un-abandon-al-ratiunii-si-la-vulnerabilitati-care-ne-predispun-la-confuzii-20351691 

Multe dintre cărțile de literatură pentru copii sunt un fel de experimente de gândire, dramatizând anumite ipoteze despre lumea în care trăim și făcându-ne să vedem mai clar implicațiile acestor ipoteze. Marin Bălan, conferențiar doctor la Facultatea de Filosofie a Universitărții din București, vorbește despre literatura pentru copii ca experiment de gândire și folosirea acesteia în școală.

Ce este un experiment de gândire?

Experimentul de gândire a fost prezentat ca un procedeu științific specific abia în jurul anului 1900… (Articolul în înregime este accesibil la următoarea adresă http://www.tvr.ro/lifestyle/literatura-pentru-copii-ca-experiment-de-gandire_48590.html )

Curiozitatea, dorința de a descoperi viața, lumea care îl înconjoară pe un copil trebuie stimulate atât de părinți, cât și de profesori. Curajul de a pune întrebări și rolul lor în procesul de învățare și explorare a lumii sunt subiecte atinse în interviul ce urmează, cu Marin Bălan, conferențiar dr. la Facultatea de Filosofie a Universitărții din București.

De ce pun copiii mai multe întrebări când sunt mici? De ce își pierd copiii interesul pentru întrebări tocmai la școală?

Avem o curiozitate naturală, de care suntem mânați să punem întrebări, să explorăm, să căutăm o înțelegere mai profundă, dar care este, totuși, fragilă… (Articolul în înregime este accesibil la următoarea adresă http://www.tvr.ro/curajul-de-a-pune-intrebari_48358.html )