Acad. Gheorghe Vlăduțescu, omagiat la împlinirea a 85 de ani de viață

A apărut de curând la prestigioasa Editură a Academiei Române, volumul omagial Istoria filosofiei ca hermeneutică. Studii și eseuri în onoarea profesorului Gheorghe Vlăduțescu, Oana Vasilescu, Ion Tănăsescu, Mircea Dumitru (editori), dedicat împlinirii anul acesta a 85 de ani de viață ai Acad. Gheorghe Vlăduțescu, personalitate marcantă a filosofiei de la noi din țară. Fapt cu totul remarcabil, mai mult de 60 de ani din aceștia au constituit activitate pedagogică neîntreruptă a Domniei sale la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București. Colectivul Facultății de Filosofie îl felicită pe Dl Acad. Gheorghe Vlăduțescu și îi urează pe această cale „La mulți și fericiți ani!”, cu convingerea că va rămâne și pe viitor un membru exemplar, prin erudiție și dedicare, al comunității noastre academice.

La volumul omagial au contribuit, alături de alte personalități ale filosofiei și culturii românești, foști și actuali colegi de-ai noștri de la Facultatea de Filosofie, mulți dintre aceștia studenți ai Profesorului Gheorghe Vlăduțescu. Îi amintim aici pe Acad. Mircea Dumitru (care semnează și un emoționant „Cuvânt înainte”), Acad. Vasile Tonoiu, Prof. Dr. Viorel Cernica, Prof. Dr. Sabin Totu sau Prof. Dr. Mihaela Pop.

Apariție editorială – Dana Jalobeanu: SPECTACOLUL FILOSOFIEI. Cum citim scrisorile lui Seneca?

„Sunt cărți care ne par cunoscute de la prima lectură, căci au intrat, prin ceva din făptura sau istoria lor, în fondul nostru cultural comun. Asa sunt Scrisorile morale către Lucilius, despre care este vorba în volumul de fațî. Doar că, în cazul lor, sentimentul de familiaritate e înșelător, fiindcă nimic din ele nu este ceea ce pare: scrisorile și sfaturile morale ale lui Seneca nu sunt, de fapt, nici scrisori, nici sfaturi morale, iar personajele, fictive și reale deopotrivă, se ascund mereu în spatele unor măști. Am să vă arăt că Scrisorile sunt un adevărat teatru, cu regizor, actori, costume și decoruri. Pe scena lui se joacă spectacolul filozofiei. E un spectacol care își include și publicul, iar la capătul lui va cădea și cea din urmă mască: a noastră.” – DANA JALOBEANU

„Dedică-te ție însuți, și timpul care până acum ți se răpea, ți se lua pe furiș sau îți scăp adună-l și păstrează-l. Fii convins că este așa cum îți scriu: unele ceasuri ni se răpesc, altele ne sunt luate fără s-o știm, altele ne scapă. Totuși cea mai rușinoasă pagubă e cea din nepăsare. Daca ai vrea să iei seama, cea mai mare parte din viață ne-o pierdem făcând răul, o mare parte dintr-însa nefăcând nimic și viața toată făcând altceva decât ce trebuie… Toate, Lucilius, ne sunt străine, numai timpul e al nostru.” – Scrisoarea 1

Sursa: https://www.librariaonline.ro/stiinte_umaniste/filosofie/spectacolul_filozofiei_cum_citim_scrisorile_lui_seneca-jalobeanu_dana-humanitas-p10204023

Neuroaesthetics Conference Call: Universality of Aesthetic Experience in Individual Contexts

The Neuroaesthetics Lab at the University of Suceava, in collaboration with NTNU (Norwegian University of Science and Technology) and the University of Bergen, invites participation to its inaugural international conference. The conference title intentionally suggests a broad scope, inviting reflection and debate on the interplay between biological universals involved in aesthetic perception and geographically and/or socially situated cultural contexts. The conference title also alludes to the empirical approach developed by the German experimental psychologist and philosopher, Theodor Fechner, in 1876: ‘aesthetics from below’ requires the study of a phenomenon using empirical and scientific analysis methods, whereas ‘aesthetics from above’ refers to the birds-eye view provided by philosophers and to the assessment of a phenomenon through deep introspection, offered by philosophers of art, as well as the artists themselves, through their work. We therefore aim to select a balanced set of paper presentations, posters, or workshop proposals that use quantitative methods (studying ‘aesthetics from below’), qualitative methods (studying ‘aesthetics from above’), or, indeed, combinations of both. Artists who wish to present work that links to neuroscience or psychological science are warmly invited to participate. The conference is funded  through the Norwegian Financial Mechanism 2014 -2021 – Norway Grants within the PoeticA project (RO-NO-2019-0091). There is no conference fee.

In partnership with the academic journal, Behavioral Sciences (Q1, Impact Factor: 2.286 [2021]; 5-Year Impact Factor: 3.070 [2021]), selected article-length papers derived from conference presentations will be published in a special edition provisionally entitled Neuroaesthetics perspectives on the universality of aesthetic experience. A 50-100% discount for the article processing charge will be offered to contributors.

Keynote speakers and their plenary presentations:

Dr Ronald Hübner, Professor Emeritus, Department of Psychology, University of Konstanz, Germany

Beauty is a line: aspects of line aesthetics

 

Prof Claus-Christian Carbon, Department of General Psychology and Methodology, Research Group EPÆG (Ergonomics, Psychological Æsthetics, Gestalt), Bamberg Graduate School of Affective and Cognitive Sciences (BaGrACS), University of Bamberg, Germany

About the need for a solid and valid theoretical fundament to conduct future aesthetics studies

 

Dr Marco Bertamini, Department of General Psychology, Visual Perception Lab, University of Padova, Italy

Is symmetry a clear case of an aesthetic primitive?

 

Dr Claudia Muth, Psychology of Design, Burg Giebichenstein University of Art and Design, Halle, Germany

Insightful instabilities. The dynamics of an aesthetic encounter

 

Prof Christer Johansson, jointly with Prof Per Olav Folgerø, Department of Linguistic, Literary, and Aesthetic Studies, University of Bergen, Norway.

 

Bursaries: a minimum of 30 bursaries (maximum 60) are available for students, doctoral researchers, early career researchers, or junior academics. Each bursary includes hotel accommodation with breakfast and lunch throughout the conference period. Accommodation is 1 person/room for PhD students and higher, and 2 persons/room for everyone else.

To participate, please submit a presentation or workshop abstract, poster title, or, in the case of artists, artwork photos/videos to Tudor Balinisteanu, tudor@texmar.ro by 15 December 2022 (first deadline).

Please check the conference website which will be updated regularly: https://neuroaestheticslab.usv.ro/conference_1/.

DEZBATERE FILOSOFICĂ OCAZIONATĂ DE LANSAREA VOLUMULUI MARTIN HEIDEGGER. ADEVĂRUL DESPRE CAIETELE NEGRE

Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice are plăcerea de a anunța o dezbatere filosofică ocazionată de lansarea volumului Martin Heidegger. Adevărul despre caietele negre, de Friedrich Wilhelm von Hermann și Francesco Alfieri, în traducerea lui Paul Gabriel Sandu, Alexandru Bejinariu și Dragoș Grusea, publicat de editura Ratio et Revelatio (2021).

Dezbaterea, intitulată „Promisiunea și capcanele filosofiei. Cazul Caietelor Negre”, va fi moderată de Conf. Univ. Dr. Cristian Iftode și îi va avea ca invitați pe Asist. Univ. Dr. Paul Gabriel Sandu, Lect. Univ. Dr. Dragoș Grusea și Conf. Dr. Habil. Bogdan Mincă. Evenimentul va avea loc în Amf. Constantin Rădulescu Motru al Facultății de Filosofie a Universității din București și se va desfășura vineri, 18 noiembrie, începând cu ora 17.00.

Volumul este disponibil pe site-ul editurii Ratio et Revelatio: https://www.ratioetrevelatio.com/carti/martin-heidegger-adevarul-despre-caietele-negre/

„Apariția, începând cu 2014, a Caietelor Negre – volumele de însemnări, până acum nepublicate, ale lui Martin Heidegger – a produs valuri seismice în întreg mediul academic și naște încă dezbateri aprinse pe marginea antisemitismului lui Heidegger și a relației sale complicate cu național-socialismul. Cu ocazia lansării, în limba română, a lucrării lui von Herrmann și Alfieri, Adevărul despre Caietele Negre, vom încerca să punem în discuție termenii acestei dezbaterii și, cu o vorbă a lui Habermas, să gândim cu Heidegger, împotriva lui Heidegger”, a comentat Paul Gabriel Sandu.

Ratio et Revelatio prezintă această apariție editorială publicului larg astfel:

„O carte ai cărei autori iluștri – Friedrich von Herrmann, ultimul asistent al lui Martin Heidegger, și cercetătorul Francesco Alfieri – își propun nu doar să convingă prin argumente trainice, ci să și risipească încrîncenările față de marele filozof contemporan. La începutul anilor 2013 am aflat că în Caietele negre există locuri în care Heidegger discută tema evreilor sau pe cea a iudaismului (universal). Am înțeles imediat că publicarea acestor Caiete negre va da naștere unor nesfîrșite dezbateri internaţionale. Chiar în primăvara lui 2013 l-am rugat pe profesorul Friedrich-Wilhelm von Herrmann – ultimul asistent al bunicului meu şi, potrivit unei dedicaţii scrise de el, cel care avea să fie principalul editor al operelor sale complete – să-şi spună părerea despre aceste Caiete negre, dar mai ales despre pasajele privitoare la evrei ce pot fi găsite acolo şi care deveniseră deja publice, din perspectiva profundei sale cunoaşteri a gîndirii lui Martin Heidegger. În articolele şi studiile despre Caietele negre începeau să se răspîndească foarte repede expresii foarte pregnante precum „antisemitism onto-istoric” sau „antisemitism metafizic”. Prima întrebare care se ridică în acest context este următoarea: „Se poate vorbi, în genere, de un antisemitism inerent gîndirii heideggeriene?” Profesorul von Herrmann expune, în această lucrare, propriul răspuns la această întrebare. El a găsit în persoana profesorului Francesco Alfieri de la Universitatea Pontificală Laterană un colaborator care ne oferă aici o analiză filologică de ansamblu a volumelor 94, 95, 96 și 97 din operele complete (GA). Cei doi ajung la concluzii uimitoare, care fac cu putință o nouă perspectivă hermeneutică asupra Caietelor Negre”. (din Introducerea lui Arnulf Heidegger)”

Apariție editorială – Oana Șerban, After Thomas Kuhn: The Structure of Aesthetic Revolutions, De Gruyter, 2022

Oana Șerban, After Thomas Kuhn: The Structure of Aesthetic Revolutions, De Gruyter, 2022

This book reflects the most recent research devoted to a systematized perspective and a critical (re)construction of previous theoretical attempts of explaining, justifying and continuing Kuhn’s ingenious hypothesis in arts. Hofstadter, Clignet and Habermas revealed to be the most engaged scholars in solving this aesthetic „puzzled-problem”. In this context, the structural similarities between science and arts are attentively evaluated, thus satisfying an older concern attributed to the historical Kuhn-Kubler dispute, extensively commented along the pages of this book. 

How can we track the matter of rationality and truth in art and aesthetics, inspired by scientific perspectives? Are artistic styles similar to scientific paradigms? Are we entitled to persuade paradigms and masterpieces as rational models in science, respectively in arts? On what possible grounds can we borrow from science notions such as progress and predictability, in the study of the evolution of art and its aesthetic backgrounds? Are the historical dynamics of science and art affected by political factors in the same manner? This book will be of interest to philosophers, but also to historians of science and historians of art alike in the reassessment it provides of recent debates on reshaping the art world using Kuhn’s „paradigm shift”.

This book is available for purchase on November 7, both as an eBook and hardcover. 

https://www.degruyter.com/document/isbn/9783110774696/html