de admin | feb. 19, 2020 | Anunturi, Seminar cercetare DFT
Miercuri, 26 februarie, în cadrul Seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică, profesorul Miklós Rédei, de la London School of Economics and Political Science, va susţine prezentarea intitulată „Having a look at the Bayes Blind Spot”. Întâlnirea va avea loc în amfiteatrul Mircea Florian, începând cu ora 18.
Câteva cuvinte despre prezentare: „The talk investigates some properties of Bayesian learning with an emphasis on what probabilities a Bayesian Agent can learn by conditionalizing on possibly uncertain evidence he has about elements in a Boolean algebra. The Bayes Blind Spot of a Bayesian Agent will be defined as the set of probability measures on a Boolean algebra that are absolutely continuous with respect to the background probability (prior) of the Agent and which the Agent cannot learn by a single act of Bayesian conditioning no matter what evidence he has. Results are presented which show that the Bayes Blind Spot is a very large set if the Boolean algebra is finite. The results are discussed from the perspective of Bayesianism. The talk is based on the joint paper with Z. Gyenis „Having a look at the Bayes Blind Spot”, Synthese, online July 11, 2019, open access).”
de admin | feb. 19, 2020 | Anunturi
Organizată de Universitatea din București și ajunsă la cea de-a VIII-a ediție, competiția UB Talks continuă și anul acesta premierea proiectelor de 10 din sesiune. Îndrăznește să câștigi cu proiectul tău! Porțile competiției s-au deschis pentru studenții, masteranzii și doctoranzii UB.
Pentru că vrem ca cele mai bune #proiectede10 să ajungă în finala UBtalks, am prelungit deadline-ul înscrierii până pe 8 martie 2020, iar adresa unde puteți înscrie proiectele de 10 este ubtalks@unibuc.ro.
Trebuie doar să propuneți, în 5-6 rânduri, o temă care să stârnească atât interesul, cât și curiozitatea publicului, pe baza căreia să susțineți un discurs cu durata de 10 minute în etapa finală. Puteți aplica individual, dar și în echipe de 2-3 persoane.
Juriul va fi format din profesori ai Universității din București, manageri și specialiști în comunicare.
Dacă veți fi selectați, veți participa la prima etapă a programului, ce constă într-o sesiune de pregătire, în cadrul căreia cadre didactice ale Universității din București și experți în comunicare vă vor consilia în vederea elaborării prezentărilor finale, vă vor ajuta să puneți bazele unor noi strategii de a vă vinde ideile și vă vor învăța să vă perfecționați tehnicile de vorbire în public. La finalul sesiunii de pregătire, coordonatorii vor decide finaliștii celei de-a VIII-a ediții a UB Talks. Sesiunea de pregătire va avea loc joi, 19 martie 2020.
În a doua etapă a competiției va avea loc sesiunea de prezentări (finala) în fața juriului și audienței. Prezentarea trebuie să fie atractivă și comprehensibilă pentru un public din afara domeniului de specializare, bine documentată, originală, relevantă, creativă și solid argumentată. Poate fi însoțită, dacă e cazul, de materiale foto, video sau audio. Finala evenimentului va avea loc joi, 26 martie 2020.
Pe lângă experiența cunoașterii unor grupuri de studenți și cunoștințele din cadrul workshop-urilor, puteți câștiga diferite premii oferite de sponsorii noștri, dar și un loc la Școala de Creativitate organizată de Universitatea din București la Cumpătu, Sinaia în luna iulie.
Mai jos sunt câteva idei pe baza cărora vă puteți construi prezentarea. Bineînțeles, acestea variază în funcție de domeniul vostru de specializare.
– Puteți să descrieți și să expliați o teorie științifică într-o manieră interesantă;
– Puteți să faceți legătura între teorii din specializarea voastre și teme sau problematici care țin de lumea contemporană;
– Puteți să vorbești despre nașterea unei teorii sau invenții sau despre evenimente care au marcat istoria disciplinei voastre;
– Puteți să prezentați o idee sau o teorie proprie, cu condiția ca aceasta să fie bine argumentată;
– Puteți să prezentați un studiu de caz care vi se pare interesant;
– Puteți să produceți sau să reproduceți un experiment științific, în cadrul căruia să implicați publicul (cu condiția ca acest lucru să respecte normele etice și de siguranță ale desfășurării experimentelor);
– Puteți să transmiteți publicului o aptitudine, să-l învățați să facă un anumit lucru (un atelier de tip „cum să…”).
Mai multe detalii despre competiția UB Talks pot fi solicitate la adresa de e-mail ubtalks@unibuc.ro, pe pagina de Facebook UB Talks, precum și pe Instagram.
Sursa: www.unibuc.ro
de admin | feb. 6, 2020 | Anunturi, Conferinte, Extracurricular
În orice cultură, există cărți conjuncturale și cărți programatice, cărți „ușoare” și cărți „grele”, cărți ce se înscriu în direcții și curente culturale deja existente și cărți „avangardiste” ce deschid noi perspective și moduri de a vedea lumea.
În emisiunea din această săptămână vă propunem o dezbatere despre o astfel de lucrare ce poate fi plasată pe linia unor cercetări de avangardă în gândirea filosofică actuală, interesată de investigarea sistematică a unor teme în care știința se întâlnește cu filosofia și arta. Este vorba despre volumul Lumi Ale Gândirii. Zece eseuri logico-metafizice, apărut de curând la Editura Polirom și semnat de filosoful Mircea Dumitru, prof. univ. dr. la Facultatea de filosofie a Universității din București și membru corespondent al Academiei Române.
Această lucrare, ce adună între coperțile ei zece eseuri filosofice, unele dintre ele apărute în cele mai prestigioase reviste de specialitate din lume, ilustrează ideea că stilul analitic de a face filosofie s-a maturizat în cultura noastră reflexivă prin trecerea de la etapa traducerilor la aceea a cercetărilor pe cont propriu. Problema minte-corp, misterul insondabil al apariției conștiinței umane, problematica necesității logice și a semnificației sunt abordate de Mircea Dumitru dintr-o perspectivă insolită ce revalorizează, cu puncte noi de vedere, tradiția analitică de gândire de la Frege, Russel Wittgenstein la Quine și Kit Fine.
Mai mult decât atât, dl Mircea Dumitru propune în acest volum și o serie de revalorizări asupra unor gânditori români pasionați de știință și de gândire filosofică riguroasă, personalității universitare și academice, care au stimulat, într-un fel sau altul, prin scrierile lor, direcția analitică de practică filosofică de la noi în cultură.
În ce context interpretativ ar trebuie să plasăm această lucrare filosofică insolită? Cum se grefează gândirea analitică pe tradițiile reflexive ale culturii noastre filosofice? Avem argumente care ar susține ideea că există o „variantă românească” a modul de a se practica filosofia în cadrele analitice de gândire? În fond, lucrarea prof. Mircea Dumitru deschide un nou drum de reflecție sau întărește un curent filosofic deja existent la noi?
Vor răspunde la aceste întrebări și, firește, la multe altele, autorul cărții dl Mircea Dumitru și Constantin Aslam, un bun cunoscător al istoriei filosofiei românești, prof. univ. la Universitatea Națională de Arte din București.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre radiofonice, ca de obicei, în ziua de vineri, 7 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
Sursa: http://izvoaredefilosofie.blogspot.com/
de admin | feb. 3, 2020 | Anunturi
Facultatea de Filosofie a Universității din București anunță cu adâncă durere decesul profesorului Valentin Mureșan în dimineața zilei de 3 februarie 2020.
Valentin Mureșan s-a născut pe data de 11 februarie 1951 în orașul Dej, județul Cluj. Între 1967 și 1970 a urmat cursurile liceului „Mihai Viteazul” din Turda, iar între 1970 și 1974 pe cele ale Facultății de Filosofie, Universitatea din București. A devenit doctor în filosofie în anul 1991, cu o teză pe tema progresului în știință.
Din 1978 până în 1992 a fost asistent universitar în cadrul Departamentului de filosofie, logică, psihologie și sociologie al Universității Politehnica din București, iar în 1992 a devenit profesor de filosofie morală la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București. A contribuit în mod decisiv la dezvoltarea instituțională a facultății și a învățământului universitar din România, din postura de șef al catedrei de filosofie politică și morală (1995-1996), decan al Facultății de Filosofie (1996-2001), director al Școlii doctorale (2010-2016). De asemenea, Valentin Mureșan a condus programe instituționale majore de reformă a învățământului superior, la nivel național sau de facultate, precum Phare (1996-2001) și Tempus (1993-2000). Drept recunoaștere a meritelor sale academice i-a fost acordat în anul 2000 ordinul național „Serviciul credincios” în grad de cavaler. Cartea sa, Apusul unei filosofii, a primit din partea Academiei Române premiul „Mircea Florian” în 1997. A fost unul dintre fondatorii, în 2004, ai Centrului de Cercetare în Etica Aplicată (CCEA), pe care l-a condus de la înființare până în 2016, când a devenit director onorific. Valentin Mureșan a fost, nu în ultimul rând, Distinguished Research Fellow al The Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics, University of Oxford.
Profesorul Valentin Mureșan a fost un important promotor al domeniului filosofiei morale și al eticii aplicate în România, la începutul anilor 1990, și cel mai dedicat susținător al acestuia din ultimii treizeci de ani. Prin cărțile, articolele și traducerile sale, prin neobosita implicare în construcția infrastructurilor etice – comisii și coduri de etică, metode și proceduri de decizie morală etc. – și prin îndrumarea atentă și riguroasă a miilor de studenți, masteranzi și doctoranzi cu care a lucrat, Valentin Mureșan a fost un creator de școală și a lăsat o moștenire intelectuală și instituțională unică, pentru care îi suntem adânc recunoscători. Dispariția prematură a profesorului Mureșan lasă un gol dureros în inimile tuturor celor care l-au cunoscut și reprezintă o pierdere pentru viața academică și filosofică din România.
Opera sa filosofică este vastă, mărturie a unei puteri de muncă și a unei forțe intelectuale impresionante. Valentin Mureșan a publicat șaptesprezece cărți, printre care prima serie de comentarii din literatura filosofică românească pentru operele fundamentale ale filosofiei morale (Comentariu la „Republica” lui Platon – 2000, Comentariu la „Utilitarismul” lui J.S. Mill – 2002, Comentariu la „Etica nicomahică” – 2006, Comentariu la „Întemeierea metafizicii moravurilor” – 2007) și una dintre primele abordări extinse ale managementului eticii în organizații (2009). De asemenea, a editat și coeditat șaptesprezece volume colective, a coordonat efortul de traducere în limba română a unor lucrări importante din istoria filosofiei și a scris peste 60 de articole și capitole de cărți.
Adunarea comemorativă va avea loc marți, 4 Februarie, de la orele 18:00, în amfiteatrul „Mircea Florian”, Facultatea de Filosofie (Splaiul Independenței nr. 204).
Sicriul cu corpul neînsuflețit va fi depus la capela Cimitirului Giulești-Sârbi în seara zilei de 4 februarie 2020.
Ceremonia religioasă și înmormântarea vor avea loc joi, 6 februarie 2020, ora 13.00.
„Un om care are posibilitatea să trăiască o viață împlinită – iar nu unul care doar se fălește din când în când cu ea din perverse rațiuni de «imagine» – merită într-adevăr să fie lăudat și bănuit că a avut șansa întâlnirii unui daimon bun care l-a luat în grijă.” – Valentin Mureșan, Comentariu la Etica nicomahică.
de admin | feb. 3, 2020 | Anunturi, Call for papers
Philokalia is a collection of spiritual edification texts compiled by Sts Makarius of Korinth and Nikodemus the Hagiorite (first publication: Venice, 1782; started being published in Romanian in 1946). The collection, which is still used today in private and in public readings, especially during communal gatherings in Orthodox Christian Monasteries, is of specific interest to philosophers not only because it relates to some of the key texts in Orthodox Patristic literature on the soul, the heart and the unification of body and soul, but also because it illuminates key metaphysical issues in Orthodox Philosophy of Religion, such as the nature of divine energeiai and how they differ from ancient Greek and medieval concepts of illumination and union with God.
This special issue will be edited by a committee of specialists in the field led by Professor Viorel Vizureanu (Faculty of Philosophy, University of Bucarest, Romania), Professor Dan Chitoiu (Faculty of Philosophy, University of Iasi, Romania) and Dr. C. Athanasopoulos (Open University, UK). Contacts: Professor Vizureanu (vizureanu@yahoo.com) and Dr C. Athanasopoulos (cathanasop@googlemail.com) Deadlines: Send a short CV (of no more than 150 words) and an abstract (of no more than 300 words) of your contribution by April 1st, 2020 (extended deadline).
Full papers (of no more than 12,000 words) are due by 30.11.2020.
Further details here
de admin | ian. 23, 2020 | Anunturi
Poeta Ileana Mălăncioiu, membru corespondent al Academiei Române, absolventă a Facultății de Filosofie a Universității din București în 1968, cu lucrarea Locul filozofiei culturii în sistemul lui Lucian Blaga, și doctor în filosofie în 1977, cu teza Vina tragică (Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka), sub coordonarea profesorului Ion Ianoși, a împlinit astăzi vârsta de 80 de ani.
Dintre volumele de poezie amintim Pasărea tăiată (1967), Către Ieronim (1970), Inima reginei (1971), Poezii (1973), Crini pentru domnișoara mireasă (1973), Ardere de tot (1976), Peste zona interzisă (1979), Cele mai frumoase poezii (1980), Sora mea de dincolo (1980), Linia vieții (1982), Peste zona interzisă (1984), Urcarea muntelui (1985), Ardere de tot (1992), Skärseldsberget (1995), Poezii (1996), Linia vieții (1999).
Scriitoare şi eseistă de referinţă, Ileana Mălăncioiu se remarcă printr-o serie de eseuri și volume de publicistică dintre care amintim Vina tragică, Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka (1987), Crimă și moralitate (1993), Cronica melancoliei (1998), A vorbi într-un pustiu (2002), Recursul la memorie. Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache (2003), Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică (2006), Am reușit să rămîn eu însămi (2016).
Profesorii și studenții Facultății de Filosofie îi urează La mulți ani!
„În creierul meu sta muntele spre care priveam,
Răsturnat, chircit, îngropat,
Să aibă loc tot, să-l iau cu mine,
În ziua în care-am plecat.
Ce e în creierul tău, am fost întrebată,
Un munte, am răspuns cu seninătate,
Şi m-au luat şi m-au dus cu munte cu tot
Şi mă sprijineam în tăcere de stâncile luminate.
Dar ei au scos tot muntele piatră cu piatră
Şi s-au mai uitat o vreme în capul meu proaspăt tuns
Ca într-un ou foarte limpede
Şi li s-a părut şi mai de nepătruns.”
(„În creierul meu”, din volumul Linia vieții, 1982)
