ORAR / TIMETABLE

Facultatea de Filosofie a Universității din București strălucește la Gala Profesorului Bologna 2025!

de | mai 13, 2025 | Actualitate, Anunturi, Interacțiune cu societatea, mass-media

Gala Profesorului Bologna

2025

Trei cadre didactice excepționale de la Facultatea de Filosofie au fost onorate cu prestigiosul titlu de Profesor Bologna, o distincție acordată exclusiv de către studenți profesorilor care promovează un învățământ centrat pe student și metode didactice inovatoare. ANOSR+6Romania Pozitiva+6Stiri din judetul Hunedoara+6

Laureații din 2025:

  • Conf. univ. dr. Constantin Vică
  • Conf. univ. dr. Bogdan Mincă
  • Lect. univ. dr. Ileana Dascălu

Acești profesori au fost recunoscuți pentru capacitatea lor de a stimula gândirea critică, de a încuraja dialogul autentic și de a crea un mediu educațional în care studenții se simt valorizați și inspirați.

Gala Profesorului Bologna, organizată de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), este un eveniment de referință în mediul universitar românesc, ajuns la cea de-a XIV-a ediție. Este singura inițiativă națională care celebrează excelența didactică prin ochii studenților. 

Felicitări profesorilor noștri pentru această realizare remarcabilă! Suntem mândri să avem astfel de mentori în comunitatea noastră academică.

Citește mai multe despre eveniment aici: UniBuc – Universitatea din București

#FilosofieUB #ProfesorBologna #EducațieCentratăPeStudent #ExcelențăDidactică #GalaProfesoruluiBologna

Îi felicităm pe colegii noștri pentru această recunoaștere binemeritată și le mulțumim pentru contribuția pe care o aduc, zi de zi, în formarea gândirii critice și a spiritului filosofic în rândul noilor generații.

„MIN(U)TE DE FILOSOFIE” – Concurs de contribuții filosofice adresat liceenilor, ediția a IV-a

de | mai 13, 2025 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti

Comisia de jurizare

  • Asist. Veronica Lazăr
  • Asist. drd. Anda Zahiu
  • Dr. Bianca Savu

Student de legătură din partea Asociației Philos: Teodor Petricioiu (teodor-daniel.petricioiu@s.unibuc.ro)

Premiul I:

  • Carina Nițulescu, Colegiul Național „Elena Cuza”, Despre iubire și contingența nemuririi                         

Premiul II:

  • Herțeg Cătălin, Colegiul Național ”Preparandia – Dimitrie Țichindeal”, Codul cătușelor                                                                                       
  • Popescu Roberta Andreea, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, Educația morală, binele care nu se predă           

Premiul III:

  • Ștefan Ciobanu, Colegiul National de Informatică „Tudor Vianu” și Briana Negre, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, podcast, Despre alteritate 
  • Matei Dăianu, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, Sinele și alteritatea – Identitatea originară                                             

Menţiune specială (premiul decanului):        

  • Adam Eluder, Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”, Dimensiunea schizoidă a bătutului din picior

Menţiuni:

  • Arina Soceanu, Colegiul Naţional „Elena Cuza” Bucureşti, Frânturi din noi       
  • Maldea Eduard-Florentin, Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”, Non est de omnibus dubitandum, aforisme                                                                  
  • Cristea David, Liceul Teoretic „Jean Monnet”, Înțelegerea – o perspectivă
  • Bogdan Theodora-Maria, Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”, Etica științifică – Contractul social contemporan
Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București lansează o nouă provocare adresată elevilor din clasele a XI-a și a XII-a: concursul de contribuții filosofice „MIN(U)TE DE FILOSOFIE”. Cele mai bune 10 contribuții vor beneficia de înscriere gratuită pentru admiterea la Facultatea de Filosofie și vor fi publicate, cu acordul participanților, pe canalele de comunicare ale facultății (site, FB, YouTube). Toți liceeni înscriși în concurs vor primi diplome de participare.

Aflat în anul 2025 la cea de-a patra ediție, concursul „MIN(U)TE DE FILOSOFIE” se adresează elevelor și elevilor de liceu din ani terminali din toată țara sau din diaspora interesați să urmeze cursurile Facultății de Filosofie. Acestea/aceștia pot aborda în cadrul concursului orice temă filosofică le/îi pasionează, de la libertatea de exprimare în social media sau autenticitate și identitate relațională, până la etica roboților sau ontologia lumilor posibile, teme aplicate sau strict teoretice, din orice ramură sau tradiție filosofică.

În evaluarea contribuțiilor vor fi urmărite abilități precum creativitatea și originalitatea, gândirea critică și analitică, argumentarea și analiza conceptuală. Sunt încurajate abordările novatoare ale unor teme clasice, precum și aplicarea conceptelor filosofice în alte domenii ale cunoașterii (precum matematica, informatica, fizica, psihologia, economia etc.).

Contribuțiile filosofice înscrise în concurs pot fi sub forma unui:

  • Eseu scris (maxim 4000 de cuvinte)
  • Vlog/Discurs video (filmat, montat, animat) (maxim 10 minute)
  • Podcast (maxim 20 de minute)

Calendarul concursului:

  • 3 martie 2025 – 8 mai 2025: perioada de trimitere a lucrărilor prin intermediul formularului online formularului online
  • 9 mai 2025 – 11 mai 2025: perioada de jurizare   
  • 12 mai 2025: comunicarea rezultatelor 
  • 16 mai 2025: decernarea premiilor, ca parte din Zilele Porților Deschise, ediția 2025

În completarea formularului de înscriere, participanții sunt invitați totodată să menționeze în  secțiunea „Gânduri de la liceu” sugestii pentru proiecte pe care și-ar dori să le inițieze Facultatea de Filosofie pentru a veni în sprijinul liceenilor pasionați de filosofie și de cunoaștere, în general.

Comisia de jurizare de anul acesta este formata din lect. Veronica Lazăr, asist. Anda Zahiu şi dr. Bianca Savu. Detalii despre edițiile anterioare ale concursului „MIN(U)TE DE FILOSOFIE” aici: „MIN(U)TE DE FILOSOFIE” – Concurs de contribuții filosofice adresat liceenilor, ediția a III-a – Facultatea de Filosofie (unibuc.ro). Informații despre admiterea la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București la: https://filosofie.unibuc.ro/admitere-licenta/

Selecție stagii de mobilitate de predare/formare profesională Erasmus+ din spațiul non-UE (proiect 2023-1-RO01-KA171-HED-000129500) – University of Calabar

de | mai 13, 2025 | Actualitate, Anunturi, ERASMUS

Facultatea de Filosofie lansează procesul de selecție pentru  mobilitățile de predare/formare profesională Erasmus+ pentru anul academic 2024-2025 la University of Calabar (5 loc) pentru  cadrele didactice / personal administrativ.

Documentele necesare selecției sunt :

  1. Copie Carte de Identitate
  2. CV Europass într-o limbă străină
  3. Plan de predare / formare profesională provizoriu pentru stagiul de mobilitate

Documentele vor fi depuse online prin intermediul următorului formular https://forms.gle/R5i4u4a78PuwW6Pf9 până pe data de 20.05.2025.

Comisia de selecție se va întruni pe data de 21.05.2025 iar rezultatele  provizorii vor fi anunțate în aceeași zi.

Eventualele contestații pot fi depuse la secretariatul Facultății de Filosofie până pe data de 22.05.2025.

Rezultatele finale vor fi anunțate pe data de 23.05.2025.

Responsabil ERASMUS,
Lect. dr. Laurențiu Gheorghe

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”: DINCOLO DE IMAGINE. 100 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI GILLES DELEUZE ȘI DEZVOLTAREA ART DÉCO – EDIȚIA A XII-A

de | mai 12, 2025 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, CCIIF, Conferences, Conferinte

Comitetul de organizare:

  • Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
  • Lect. Univ. Dr. Oana Șerban
  • Dr. Eva Ivan Haintz

100 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI GILLES DELEUZE ȘI DEZVOLTAREA ART DÉCO

Centrul de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice (CCIIF) anunță o ediție aniversară a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși”, dedicată unui dublu centenar: 100 de ani de la nașterea filosofului Gilles Deleuze și 100 de ani de la dezvoltarea Art Déco. Conferința, organizată cu sprijinul financiar al Universității din București, reprezintă un eveniment de tradiție al comunității noastre academice, fiind una dintre cele mai longevive conferințe naționale din domeniul esteticii și filosofiei artei, ajunsă anul acesta la a XII-a ediție.

DE CE DELEUZE ȘI PE CINE MAI PASIONEAZĂ ART DÉCO ASTĂZI?

Se împlinesc anul acesta 100 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai tulburători gânditori ai veacului trecut, Gilles Deleuze (1925-1995). A avut meritul de a gândi structuralismul ca ontologie care elimină noțiunile de unitate și totalitate păstrate de-a lungul gândirii clasice și pe care le înlocuiește cu noțiuni precum diferența și multiplicitatea. Totodată, Deleuze a căutat să depășească înțelegerea rațiunii care ar opera cu identități, asemănări, analogii, pentru a pune accent pe depășirea dialecticii de tip hegelian ca modalitate de unificare a multiplului, obținând o viziune centrată pe diferență lipsită de  totalizări și de o unitate a întregului.

Dacă ne raportăm, de pildă, la lucrarea Despre pictură, Deleuze analizează arta din perspectiva creației. Cum procedează arta avangardistă pentru a găsi un nou limbaj și o nouă modalitate de expresie, care să o diferențieze de gândirea artistică de tip mimetic? Poate arta să impună culorile și liniile „ca entități noumenale, idei vii, ființe ale rațiunii pure”, așa cum spera Cézanne, căruia Deleuze îi dedică pagini întregi?

Răspunsul filosofului este complex. Procesul de creație presupune mai multe etape, iar prima – catastrofa –  înseamnă pentru el renunțarea (distrugerea) modului clasic al reprezentării realității ca „reprezentare a vizibilului”. Acest moment produce instaurarea haosului care, la rândul său, cunoaște două etape. Din faza dezordinii complete, se va coagula geologic asemenea punctului geometric. Punctul acesta inițial dobândește forțe care-i conferă dinamism, așa cum explicase Kandinski în cursurile lui despre punct, linie și suprafață, de la Școala de arte și meserii Bauhaus. La un moment dat, punctul capătă și culoare, inițial un gri nedefinit (rezultat din combinarea alb-negru) ca ulterior, să se tranforme într-un „gri dinamic” prin combinarea cu roșu, verde… Astfel haosul creației devine „haos creativ”, dinamic, tot așa cum sublimul kantian trece de la etapa geometrică la cea dinamică. Din acest moment, „actul pictării” („faptul pictural”) se poate desfășura nestingherit, căci nu mai e vorba despre a reda vizibilul, ci „a face vizibil” adevărul obținut prin deformarea produsă de forța creației artistului modern. Deleuze e impresionat de maniera în care J. Pollock exprimă această „eliberare” a liniei de rigorile figurativului. Pentru Pollock, linia nu mai are început și nici sfârșit, nu delimitează nimic și nu se închide, ea ocupă un spațiu pe care nu-l structurează, este „o pulsiune, o energie dezincarnată, este o forță pură care se mișcă liber.” Ea tinde să devină egală cu suprafața tabloului, devine chiar tabloul. Astfel linia e infinitul, adică haosul ordonat de el însuși.

Aniversarea a 100 de ani de la nașterea lui Deleuze se suprapune aniversării a 100 de ani de la apariția Art Déco, consfințită prin Expoziția universală a artelor decorative moderne de la Paris. Fie că s-a numit mișcarea Bauhaus, fie International Style, Art Déco orientează  antemergătoarea Art Nouveau  spre un accent sporit asupra tendințelor funcționaliste și geometrizante. Este un proiect estetic reacțional, în condițiile standardizării industriale a vremii. Urmând rigoarea cubismului, a constructivismului sau a neoplasticismului olandez (De Stijl), Art Déco evoluează spre abstractizare și generalizare. Un obiectiv aparte al mișcării îl reprezintă „democratizarea creației artistice”, una dintre ultimele mari idei romantice, prin implicarea socială a actului artistic în realitatea tehnică și industrială. Detașarea obiectului artistic de natură, interesul acordat forței plastice, interesul pentru programul futurist și rezonanța filosofică a marxismului sunt doar câteva dintre trăsăturile acestor mișcări modernizatoare.

Cum se realizează aceste demersuri în arta literară sau în cea muzicală, dar și cum am putea obține o înțelegere a mișcării Art Déco prin teoriile lui Deleuze, constituie, evident, o altă provocare pentru cei interesați să participe la această conferință.

 

Două zile în care viitorii masteranzi pasionați de filosofia artei și estetică își pot cunoaște colegii și profesorii

Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, una dintre organizatoarele conferinței, a declarat: „Mă bucur că și anul acesta, cu sprijinul Universității din București, reușim să păstrăm tradiția dialogului interdisciplinar dintre filosofi, artiști, pasionați de estetică, istoria artei și filosofia culturii. Conferința noastră e un brand și a ajuns la a XII-a ediție: nu e puțin lucru, când ne uităm în urmă și vedem câte aniversări culturale, câte momente fericite și (ne)întâmplătoare ale istoriei ideilor și artei au făcut obiectul unor dialoguri academice riguroase și fascinante. Prin organizarea unei noi ediții a conferinței, CCIIF continuă tradiția începută în urmă cu mai bine de un deceniu, de a reuni audiențe filosofice și artistice pentru a dezbate principalele provocări și probleme din spațiul cultural european și din industria sectoarelor culturale creative, ceea ce, din punctul meu de vedere, e una dintre principalele obligații ale mediului universitar în această direcție. Prin urmare, aceast eveniment științific stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de 12 ani, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu. Aș dori să amintesc faptul că Dna. Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop a inițiat acest eveniment în memoria profesorului nostru, Ion Ianoși. Un gest omagial pentru una dintre cele mai erudite figuri ale universității secolului trecut a condus, în timp, la unul dintre cele mai așteptate momente ale fiecărui an academic pentru împătimiții de estetică și filosofia artei. Particularitatea acestei tradiții academice pe care am construit-o împreună este că ne oferă și pretextul unui dialog intergenerațional, necesar pentru a înțelege capitalul cultural acumulat, de-a lungul timpului, de conferința noastră. Sper să fie o bună oportunitate pentru doctoranzi pentru a-și disemina cercetările, pentru cercetătorii juniori de a intra în contact cu cercetătorii seniori, iar pentru viitorii masteranzi de a avea o receptare a programului nostru, ICIF – Istoria și circulația ideilor filosofice, la care vor studia, dacă ne vor alege, cele mai multe cursuri de estetică, teorii ale reprezentării și filosofia artei.”

 

Conferința are loc în zilele de 16-17 mai, la Facultatea de Filosofie a Universității din București și este organizată de Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop, Lect. Univ. Dr. Oana Șerban și Dr. Eva Ivan Haintz.

Șase sesiuni tematice reunesc contribuțiile participanților la ediția de anul acesta. O sesiune de lucrări specială este organizată sub egida proiectului BIOART – PN-IV-P2-2.1-TE-2023-0636, (Biopolitical Art in the Post-Holocaust Age: Philosophical Perspectives on Aestheticized Testimonies, Politicized Aesthetics and Bare Life, proiect finanțat de UEFISCDI, Director proiect: Lect. Univ. Dr. Oana Șerban), evaluând (dez)estetizarea și (de)teritorializarea violenței, rolul imaginii în conservarea memoriei culturale traumatice, respectiv rolului reprezentărilor artistice în sublimarea violenței și mărturiilor supraviețuitorilor unor forme de genocid și atrocități în masă.

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI ION IANOȘI,

EDIȚIA a XII-a:

DINCOLO DE IMAGINE. 100 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI GILLES DELEUZE ȘI DEZVOLTAREA ART DÉCO

 

VINERI, 16 MAI 2025

Amf. Mircea Florian (etajul 1, Facultatea de Filosofie)

9.00 – Deschiderea conferinței: Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop, Lect. Univ. Dr. Oana Șerban

 

Sesiunea I.

Moderator:

Lect. Univ. Dr. Oana Șerban, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

 

9:20-9:40

Elena Tudorache, Mrd., UNATC

Jackson Pollock și logica senzației: către o ontologie deleuziană a picturii

9:40-10:00

Carmen Andreea Boroghină, Mrd., Facultatea de Istorie, Universitatea din București

Deleuze în convergență cu abstracția contemporană a lui Julie Mehretu

10:00-10:20

Georgiana-Cristiana Iftode, Drd., Școala Doctorală din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” Iași

Deteritorializare, corp, rizom. Regândirea performance-ului din România anilor 1970-2000 prin conceptele lui Gilles Deleuze

10:20-10:40

Victoria Neacșu, Drd., Școala Doctorală a Facultății de Filosofie, Universitatea din București

O estetică a rupturii

Q&A

10:40-11:00

 

Coffee Break

11:00-11:20

 

Sesiunea II.

Moderator:

Drd. Victoria Chirică, Școala Doctorală a Facultății de Filosofie, Universitatea din București

 

11:20-11:40

Ana Delia Rogobete, Dr., Cercetător independent, Napoli

Politica realismului capitalist: Deleuze, Pasolini și moștenirea fascismului în cinema

11:40-12:00

Daniel-Andrei Petre, Dr., Psiholog, Universitatea din București

Estetica psihoterapiei. Haine și decor în construcția formelor sociale adecvate dorinței

12:00-12:20

Oana Amaricăi-Bottez, Drd., Școala Doctorală a Facultății de Filosofie, Universitatea din București

În mașina de război a artei brute – scrierile lui Jean Dubuffet prin perspectiva Platourilor lui Deleuze și Guattari

12:20-12:40

Drd. Andrei Năfureanu, Drd., Școala Doctorală a Facultății de Filosofie, Universitatea din București

Pentru o muzică minoră: aplicații deleuziene în câmpul cultural al muzicii și al artelor afro-americane

12:40-13:00

Q&A

 

Lunch Break

13:00-14:00

(Sala Școlii Doctorale)

 

Sesiunea III.

Moderator:

Dr. Ștefan Bârzu, CCIIF, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

 

14:00-14:20

Alexandru Matei, Prof. Univ. Dr., Universitatea Transilvania, Brașov

Instaurarea ca acces la modul de existență estetic. Souriau, Deleuze, Latour

14:20-14:40

Veronica Toma, Lect. Univ. Dr., Facultatea de Arte și Design, Universitatea de Vest din Timișoara

BAUHAUS între reformă, interdisciplinaritate și inovație

14:40-15:00

Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Aplicații ale unor concepte deleuziene în analiza romanului Doctor Faustus de Thomas Mann

15:00-15:20

Lect. Univ. Dr. Dragoș Grusea, UNARTE

Ideea de „formă optică” în estetică: de la Kant la Wölfflin

 

 

15:20-15:40

Q&A

 

Coffee Break

15:40-16:00

 

SÂMBĂTĂ, 17 MAI 2025

Amf. Mircea Florian (etajul 1, Facultatea de Filosofie)

 

9:40-10:00

Coffee

 

Conferința inaugurală:

10:00-10:20

Prof. Univ. Dr. Constantin Stoenescu, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

Teatralitate și arhitectura spațiului la Bernini și Borromini

 

Sesiunea IV.

Moderator:

Dr. Eva-Ivan Haintz, CCIIF, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie

 

10:20-10:40

Ioan Coroamă, Mrd., UAIC, Iași și stagiar al Institutului de Cercetări Economice și Sociale Gheorghe Zane, al Academiei Române, filiala Iași

Funcția limbajului și ontologia imaginii la Gherasim Luca. O lectură deleuziano-bachelardiană

10:40-11:00

Nicolae Gligor, Mrd., Catedra UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernare și Dezvoltare Durabilă, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București & Cătălin Sturzea, Universitatea Națională de Arte, Facultatea de Arte Plastice, Fotografie – Videoprocesarea Computerizată a Imaginii

Două teorii despre nebunie. Sau Don Quijote a căzut în vizuina iepurelui

11:00-11:20

Matei Borangic, Mrd., Consiliere Filosofică, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

Cinematografie franceză și devenire minoritară la periferia axiomaticii capitaliste

 

11 :20-11:40

Q&A

 

11:40-13:00

Lunch Break

 

Sesiunea. V

Panel special, organizat sub egida proiectului BIOART – PN-IV-P2-2.1-TE-2023-0636, (Biopolitical Art in the Post-Holocaust Age: Philosophical Perspectives on Aestheticized Testimonies, Politicized Aesthetics and Bare Life, finanțat de UEFISCDI, Director proiect: Lect. Univ. Dr. Oana Șerban)

Moderator: Lect. Univ. Dr. Dragoș Grusea, UNARTE

 

13:00-13:20

Ileana Borțun, Dr., Universitatea din București, CCIIF – Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice & Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării

Mărturia ca dezvăluire de sine și restaurare a demnității umane

13 :20-13:40

Paul-Gabriel Sandu, Lect. Univ. Dr., Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

Între dialectica negativă și literature minoră – reflecții asupra literaturii lui Kafka

13:40-14:00

Ștefan Bârzu, Dr., CCIIF – Centrul de cercetare a istoriei și circulației ideilor filosofice & UNATC

Schizoanaliza și mersul pe jos. Schițe psihogeografice anti-moderne

14 :00-14 :20

Lect. Univ. Dr. Remus Breazu, UNARTE

Haosul creației și adeverirea ca instituire artistică într-un context existențialist

14 :20-14 :40

Oana Șerban, Lect. Univ. Dr., Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

(De)Teritorializări și (Dez)Estetizări ale Holocaustului și memoriei

 

14 :40-15 :00

Q&A

 

 

Context

Se împlinesc anul acesta 100 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai tulburători gânditori ai veacului trecut, Gilles Deleuze (1925-1995). A avut meritul de a gândi structuralismul ca ontologie care elimină noțiunile de unitate și totalitate păstrate de-a lungul gândirii clasice și pe care le înlocuiește cu noțiuni precum diferența și multiplicitatea. Totodată, Deleuze a căutat să depășească înțelegerea rațiunii care ar opera cu identități, asemănări, analogii, pentru a pune accent pe depășirea dialecticii de tip hegelian ca modalitate de unificare a multiplului, obținând o viziune centrată pe diferență lipsită de  totalizări și de o unitate a întregului.

Dacă ne raportăm, de pildă, la lucrarea Despre pictură, Deleuze analizează arta din perspectiva creației. Cum procedează arta avangardistă pentru a găsi un nou limbaj și o nouă modalitate de expresie, care să o diferențieze de gândirea artistică de tip mimetic? Poate arta să impună culorile și liniile „ca entități noumenale, idei vii, ființe ale rațiunii pure”, așa cum spera Cézanne, căruia Deleuze îi dedică pagini întregi?

Răspunsul filosofului este complex. Procesul de creație presupune mai multe etape, iar prima – catastrofa –  înseamnă pentru el renunțarea (distrugerea) modului clasic al reprezentării realității ca „reprezentare a vizibilului”. Acest moment produce instaurarea haosului care, la rândul său, cunoaște două etape. Din faza dezordinii complete, se va coagula geologic asemenea punctului geometric. Punctul acesta inițial dobândește forțe care-i conferă dinamism, așa cum explicase Kandinski în cursurile lui despre punct, linie și suprafață, de la Școala de arte și meserii Bauhaus. La un moment dat, punctul capătă și culoare, inițial un gri nedefinit (rezultat din combinarea alb-negru) ca ulterior, să se tranforme într-un „gri dinamic” prin combinarea cu roșu, verde… Astfel haosul creației devine „haos creativ”, dinamic, tot așa cum sublimul kantian trece de la etapa geometrică la cea dinamică. Din acest moment, „actul pictării” („faptul pictural”) se poate desfășura nestingherit, căci nu mai e vorba despre a reda vizibilul, ci „a face vizibil” adevărul obținut prin deformarea produsă de forța creației artistului modern. Deleuze e impresionat de maniera în care J. Pollock exprimă această „eliberare” a liniei de rigorile figurativului. Pentru Pollock, linia nu mai are început și nici sfârșit, nu delimitează nimic și nu se închide, ea ocupă un spațiu pe care nu-l structurează, este „o pulsiune, o energie dezincarnată, este o forță pură care se mișcă liber.” Ea tinde să devină egală cu suprafața tabloului, devine chiar tabloul. Astfel linia e infinitul, adică haosul ordonat de el însuși.

Aniversarea a 100 de ani de la nașterea lui Deleuze se suprapune aniversării a 100 de ani de la apariția Art Déco, consfințită prin Expoziția universală a artelor decorative moderne de la Paris. Fie că s-a numit mișcarea Bauhaus, fie International Style, Art Déco orientează  antemergătoarea Art Nouveau  spre un accent sporit asupra tendințelor funcționaliste și geometrizante. Este un proiect estetic reacțional, în condițiile standardizării industriale a vremii. Urmând rigoarea cubismului, a constructivismului sau a neoplasticismului olandez (De Stijl), Art Déco evoluează spre abstractizare și generalizare. Un obiectiv aparte al mișcării îl reprezintă „democratizarea creației artistice”, una dintre ultimele mari idei romantice, prin implicarea socială a actului artistic în realitatea tehnică și industrială. Detașarea obiectului artistic de natură, interesul acordat forței plastice, interesul pentru programul futurist și rezonanța filosofică a marxismului sunt doar câteva dintre trăsăturile acestor mișcări modernizatoare.

Cum se realizează aceste demersuri în arta literară sau în cea muzicală, dar și cum am putea obține o înțelegere a mișcării Art Déco prin teoriile lui Deleuze, constituie, evident, o altă provocare pentru cei interesați să participe la această conferință.

 

 

Apel la contribuții

Interesați de moștenirea filosofică a celor două centenare, vă propunem două zile de comunicări, dezbateri și polemici sub egida celei de-a XII-a ediții a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”: De la unitate și proporționalitate la haosul creației și „adeverirea” vizibilului, găzduită de Facultatea de Filosofie în perioada 16-17 mai 2025.

Contribuțiile pot aborda următoarele teme și subiecte, fără a se reduce exclusiv la acestea:

a) Cinema, imaginea-mișcare și imaginea-timp;

b) Ontologia imaginii;

c) Deleuze despre spinozism și filosofie practică;

d) Capitalism și schizofrenie: (anti)sistem și practice revoluționare;

e) Literatura minoră și marile revoluții: Deleuze și Kafka;

f) Deleuze și arta contemporană: corp, spațiu și timp;

f) Logica sensului și Art Déco: modernismul artistic.

Această conferință stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de mai bine de un deceniu, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu.

 

Deadline

Participanții sunt încurajați să trimită aplicațiile constând într-un abstract de 300 de cuvinte și o scurtă biografie profesională narativă (max. 500 de cuvinte), până pe data de 14 aprilie, ora 12.00, pe adresa de email: cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro

Rezultatele selecției vor fi confirmate până pe data de 16 aprilie.

Conferința se va desfășura la Facultatea de Filosofie a Universității din București în intervalul 16-17 mai 2025.

Organizatori:

Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop

Lect. Univ. Dr. Oana Șerban

Dr. Eva Ivan-Haintz

Conferința este susținută prin programul FSS al Universității din București și este organizată de CCIIF – Centrul de cercetare în istoria și circulația ideilor filosofice din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.

Evenimentul „Educație internațională și interculturalitate” – 12 mai 2025

de | mai 9, 2025 | Actualitate, Admitere, Admitere, Anunturi, Avizier studenti, Expoziții, Extracurricular, Interacțiune cu societatea, mass-media

Educație internațională și interculturalitate

12 mai 2025

Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București, în parteneriat cu Asociația EUROPEAN M.I.N.D. – Mobility Through Innovative Development, organizează luni, 12 mai, începând cu ora 10:00, evenimentul Educație internațională și interculturalitate, ce va avea loc la sediul facultății din Splaiul Independenței nr. 204.

Această inițiativă este dedicată promovării programului Erasmus+ ca instrument esențial de educație internațională și dezvoltare personală. Scopul principal este de a evidenția modul în care mobilitățile internaționale contribuie la creșterea autonomiei, la o mai bună gestionare a vieții de zi cu zi și la îmbunătățirea profilului profesional al tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-23 ani.

Participanții vor fi invitați să reflecteze asupra impactului unui mediu intercultural asupra dezvoltării personale și a modului de gândire, într-un cadru care încurajează dialogul, diversitatea și deschiderea. Totodată, evenimentul își propune să stimuleze interesul pentru filosofie ca bază a gândirii critice, necesară în contexte globale și interculturale.

Prin intermediul unor exemple și experiențe reale, împărtășite de studenți si cadre didactice vor fi promovate valorile europene ale toleranței, incluziunii și solidarității.

Vă așteptăm să descoperim împreună cum educația internațională deschide minți, formează caractere și creează punți între oameni.