Conf. univ. dr. Cristian Iftode invitat la dezbaterea: Ce este filosofia și care este rolul ei astăzi?
Philosophie Magazine
Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Antonio Piccolomini d’Aragona, cercetător la Universitatea din Siena, dar afiliat şi Aix-Marseille Univ. si Univ. din Viena. Mai multe detalii sunt disponibile aici: https://sites.google.com/site/piccdarag
Comunicarea acestuia este parte dintr-un ciclu de conferințe asociat programului masteral Analytic Philosophy, cu predare în limba engleză. Toate aceste evenimente sunt deschise studenților în filosofie, științele exacte, digital humanities, științele comunicării, și multe altele. Detaliile programului sunt disponibile aici: https://filosofie.unibuc.ro/master-of-arts-in-analytic-philosophy/
Prezentarea profesorului Piccolomini d’Aragona se intitulează „Proof-theoretic squeezing„. Iată un rezumat al acesteia, urmat de referințele bibliografice cheie:
„According to an interpretative line first put forward by [Crocco 2019], Kreisel’s notion of informal rigour [Kreisel 1967] can be understood as pointing to the importance and fruitfulness of an analysis of the dialectical interplay between a formal and an informal approach to such concepts as provability, definability, set, etc. The formal moment makes those concepts precise, but is also essentially incomplete. The precisification, however, permits one to single out principles which may be used informally to improve the formal analysis itself, thus broadening its scope towards stronger and stronger formalisations. At the same time, the informal view is informed by the structure of the formal level, i.e., by the results and notions it allows for. Kreisel’s celebrated squeezing argument, relating an informal notion of validity to suitable formal counterparts of it, as well as to existing completeness results, may be understood as a paradigmatic example of application of such a dialectical methodology.
As I have already argued elsewhere [Montesi & Piccolomini d’Aragona 2022], Prawitz’s proof-theoretic semantics, a constructivist semantics stemming from Prawitz’s own normalisation results in Gentzen’s natural deduction [Prawitz 1965, 1973], may be read along the lines of Kreisel’s informal rigour. Prawitz aims at providing a semantic generalisation of some results and properties he had obtained at the level of proof-theoretic analysis of formal systems. As led by informal principles about provability and its relation with meaning, such a generalisation naturally tends towards a class of stronger and stronger systems where the notions of derivability and provability approximate to each other.
In my talk, I will address the question whether, based on this Kreselian interpretation of proof-theoretic semantics, a “proof-theoretic squeezing argument” may be put forward, by relating informal notions of semantic provability to a hierarchy of formal systems which provide partial, albeit increasingly strong formal instances of those notions. I will end up by discussing some differences between Kreisel’s squeezing and the (tentative) proof-theoretic version of it. In particular, I will argue that most of these differences may stem from the fact that Prawitzian validity is relative, not to (set-theoretic) structures, as in Kreisel, but to underlying atomic axiomatic theories, as well as from the fact that no uniform completeness result is available (nor can it be) for Prawitz’s semantics.
References
Conferința se va desfășura azi, marți, 21 mai, orele 16.00-18.00, în sala „Tudor Vianu” de la etajul 1 al Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.
10-12, Constantin Stoenescu, Epistemologie
12-14, Veronica Lazăr, Introducere în estetică
14-16, Anda Zahiu, Filosofie socială
16-20, Emanuel Socaciu, Ethics and economics (PPE, master)
Marți, 28 mai:
10-12, Viorel VIzureanu, Filosofie modernă
12-14, Sorin Costreie, Filosofia limbajului / Cristian Iftode, Introducere în estetică
14-16, Andrei Mărășoiu, Filosofia limbajului
16-20, Laurențiu Staicu, Fundamente și metode în consilierea filosofică (Consiliere filosofică, master) / Sorin Costreie & Andrei Mărășoiu (MACOS, master)
Miercuri, 29 mai:
12-14, Paul Gabriel Sandu, Filosofie greacă
14-16, Ruxandra Badea, Istoria ideilor politice
16-20, Dana Jalobeanu, Știință și pseudoștiințe (FGC, master) / Mihaela Constantinescu & Laura Ghinea, Etica în afaceri (EASAO, master)
10-12, Laurențiu Gheorghe, Filosofia dreptului
12-14, Emanuel Socaciu, Istoria ideilor politice
14-16, Ileana Dascălu, Filosofie medievală
16-20, Oana Șerban & Veronica Lazăr, Teorii ale reprezentării (ICIF + IAFC, master)
Vineri, 31 mai:
14-16, premierea ediției a III-a a concursului de eseuri „Min(u)te de filosofie”
Toate întâlnirile vor avea loc față în față, la sediul Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024.
Pentru orice întrebări sau pentru a vă semnala intenția de a participa, nu ezitați să-l contactați pe andrei.marasoiu@filosofie.
Vă așteptăm cu drag!
În intervalul 27-31 mai 2024, Facultatea de Filosofie a Universității din București organizează Zilele Porţilor Deschise, la sediul său din Str. Splaiul Independenței, nr. 204.
Profesorii și studenții așteaptă cu mult drag pe toți cei dornici să participe la cursurile și seminarele facultății. Găsiți cursul care vi se potrivește aici: https://filosofie.unibuc.ro/
Evenimentul include cursuri deschise la nivel licență sau master, toate disciplinele și toate programele (cu predare în limbile română sau engleză).
Amintim cu bucurie și ediția de anul acesta a Banchetului Filosofic ca parte din Zilele Porților Deschise. Înregistrări online ale Banchetelor din anii trecuți sunt disponibile aici: https://www.youtube.com/@
Deși cursurile anilor terminali (anul III licență și anul II master) s-au încheiat, veți putea negreșit avea prilejul dialogului și cu studenții acestor ani la bibliotecă, în pauze, sau informal în frumoasa grădină a facultății.
Pentru orice întrebări sau pentru a vă semnala intenția de a participa, nu ezitați să-l contactați pe andrei.marasoiu@filosofie.
Comisia de jurizare
Juriul concursul de eseuri „Min(u)te de filosofie”, aflat la ediția sa a treia, are plăcerea să anunțe următorii laureați:
Ceremonia de premiere va avea loc în cadrul Banchetului Filosofic, vineri, 31 mai, orele 14-16, la sediul Facultății de Filosofie, în amfiteatrul „Constantin Rădulescu-Motru”. Toți participanții la concurs vor primi diplome de participare, și sunt invitați la un seminar hibrid (mixt: fizic și online) în care să își poată împărtăși ideile din eseu celorlalți colegi participanți. Va exista posibilitatea conectării virtuale (via Zoom; pentru detalii, vă rugăm scrieți-i lui andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro)
Un cuvânt special de recunoștință se îndreaptă către profesorii de liceu al căror efort și dedicare au făcut posibil mentoratul tuturor participanților. Întâlnirea de premiere va explora și modalități de cooperare mai susținută în săptămânile și lunile următoare.
Vă așteptăm!
Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București lansează o nouă provocare adresată elevilor din clasele a XI-a și a XII-a: concursul de contribuții filosofice „MIN(U)TE DE FILOSOFIE”. Cele mai bune 10 contribuții vor beneficia de înscriere gratuită pentru admiterea la Facultatea de Filosofie și vor fi publicate, cu acordul participanților, pe canalele de comunicare ale facultății (site, FB, YouTube). Toți liceeni înscriși în concurs vor primi diplome de participare.
Aflat în anul 2024 la cea de-a treia ediție, concursul „MIN(U)TE DE FILOSOFIE” se adresează elevelor și elevilor de liceu din ani terminali din toată țara sau din diaspora interesați să urmeze cursurile Facultății de Filosofie. Aceștia pot aborda în cadrul concursului orice temă filosofică îi pasionează, de la libertatea de exprimare în social media sau autenticitate și identitate relațională, până la etica roboților sau ontologia lumilor posibile, teme aplicate sau strict teoretice, din orice ramură sau tradiție filosofică.
În evaluarea contribuțiilor vor fi urmărite abilități precum creativitatea și originalitatea, gândirea critică și analitică, argumentarea și analiza conceptuală. Sunt încurajate abordările inovatoare ale unor teme clasice, precum și aplicarea conceptelor filosofice în alte domenii ale cunoașterii (precum matematica, informatica, fizica, psihologia, economia etc.).
Contribuțiile filosofice înscrise în concurs pot fi sub forma unui:
Calendarul concursului:
În completarea formularului de înscriere, participanții sunt invitați totodată să menționeze în secțiunea „Gânduri de la liceu” sugestii pentru proiecte pe care și-ar dori să le inițieze Facultatea de Filosofie pentru a veni în sprijinul liceenilor pasionați de filosofie și de cunoaștere, în general.
Comisia de jurizare de anul acesta este formata din lect. Andrei Mărăşoiu (prodecan), lect. Alexandru Dragomir şi asist. Anda Zahiu. Detalii despre edițiile anterioare ale concursului „MIN(U)TE DE FILOSOFIE” aici: https://filosofie.unibuc.ro/minute-de-filosofie-concurs-de-contributii-filosofice-adresat-liceenilor-editia-a-ii-a/. Informații despre admiterea la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București la: https://filosofie.unibuc.ro/admitere-licenta/
„Can supererogation be accounted for in a Kantian framework? The answer to this question is famously disputed by Thomas Hill (‘Kant on Imperfect Duty and Supererogation’) and Marcia Baron (‘Kantian Ethics and Supererogation’). Usually, disputes about supererogation bring to the surface basic presuppositions about important concepts like moral obligation, duty or morality itself. This dispute is no exception. I argue that the Kantian text can be interpreted to accomodate two different conceptions about morality and, in consequence, one may have two different ways of relating Kantianism to supererogation.
Morality can be seen as arduous, demanding, centered on obligations and rules and usually going against the personal interest of the agent. Alternatively, it can be seen as going along with the interest of the agent, contributing to personal development, not centered upon obligations, but on aspirations, and only accidentally difficult.Therefore, we might end up with two main ways of seeing morality: morality as a difficult enterprise, usually going against the interest and the well-being of the moral agent; or, morality as a not-so-difficult enterprise, because usually not going against the interest of the moral agent (i.e. morality as something that comes, in some sense, naturally to the moral agent). I have called the first kind ‘morality of law’ because in order to secure the moral agent’s compliance it relies on rules and obligations as its core. I have contrasted this way of seeing morality with a view usually called ‘morality of virtue’ which does not rely on rules and obligations as its main instruments, but relies rather on moral aspirations and moral ideals. This contrast is, obviously, not new. I am borrowing the labels ‘morality of law’ and ‘morality of virtue’ from MacIntyre inAfter Virtue, even if I do not fully employ his way of depicting the contrast between the two. Another similar distinction is made by Korsgaard inThe Sources of Normativity(1996).
My aim is to see how these two ways of seeing morality can be accommodated by the Kantian framework when speaking about supererogation.