Redeschiderea sălii de lectură la Biblioteca Facultății de Filosofie
The Princeton-Bucharest Virtual Seminar in Early Modern Philosophy is very pleased to announce its program for Spring 2021.
Seminars are generally on Tuesday, 1PM Princeton time and 8PM Bucharest time, and last two hours. (The exception is on March 2.) The Zoom link is the same one used for the series in Fall 2020. If you need the Zoom link, please write us at: princetonbucharestseminar@gmail.com.
Abstracts will be available on our website in the week before each program.
WEBSITE: https://earlymodernseminar.wordpress.com/
YOUTUBE ADDRESS: https://www.youtube.com/channel/UC1391sLJPUYoA46uk4xC1LA/featured
TO JOIN LISTSERVE: https://lists.princeton.edu/cgi-bin/wa?SUBED1=PB-EARLYMODERN&A=1
AND JOIN THE PRINCETON-BUCHAREST VIRTUAL SEMINAR ON FACEBOOK.
******************************
PROGRAM
Feb 2nd: Delphine Antoine-Mahut (IHRIM, ENS de Lyon), Leo Catana (Copenhagen), Mogens Lærke (CNRS, Maison Française d’Oxford): Studies in the History of the History of Philosophy. A discussion on occasion of the BJHP special issue Historiographies of Philosophy 1800-1950 (vol. 28:3, 2020).
Feb 9th: Alessandro Becchi (University of Florence), Osvaldo Ottaviani (University of Milan): Leibniz on Corporeal Substance and Organism: Between A Priori Reasoning and Empirical Evidence
Feb 16th: Karen Detlefsen (University of Pennsylvania), Daria Drozdova (HSE University, Moscow), Chike Jeffers (Dalhousie University), Lisa Shapiro (Simon Fraser University): Exclusion and Inclusion in the History of Philosophy
Feb 23rd: Paul Richard Blum (Loyola University Maryland), Elisabeth Blum (Palacký University Olomouc), Tomáš Nejeschleba (Palacký University Olomouc), Martin Žemla (Charles University, Prague): Panpsychism in the Renaissance
March 2nd: Laura Kotevska (University of Sydney) and Raffi Krut-Landau (University of Pennsylvania): Parallel Influences: Ancient Greek Geometry in the Port-Royal Logic and Spinoza’s Ethics [This seminar is 1:30 Princeton time, 8:30 Bucharest time]
March 9th: Julie Walsh (Wellesley College) and Eric Stencil (Utah Valley University): “‘Say not that you are a light unto yourself’: Seventeenth Century Conceptions of Humility in Epistemology and Politics
March 16th: Anna Corrias (University of Toronto), Matthew Leisinger (York University), Marleen Rozemond (University of Toronto): panel on Ralph Cudworth
March 23rd: Mihnea Dobre (University of Bucharest), Andreas Hüttemann (Köln University), Nicholas Westberg (Boston College): panel on Descartes and Cartesianism
March 30th: Luis Ramos-Alarcón (UACM), Jack Stetter (Loyola University New Orleans), Jacob Zellmer (University of California, San Diego): panel on Spinoza
April 6th: Stephanie Koerner (Liverpool University), Susanna Cecilia Berger (USC), Glenn W. Most (University of Chicago), Edward Wouk (University of Manchester): Picturing Wonder – Rendering the Counter-Intuitive Visible in Early Modern Philosophy
April 13th: Jonathan Egid (King’s College London), Dwight Lewis (University of Central Florida: panel on Anton Wilhelm Amo and Zera Yacob
April 20th: Sorana Corneanu (University of Bucharest), Dana Jalobeanu (University of Bucharest), Paul Lodge (University of Oxford): Hadot, Spiritual Exercises, and Philosophy as a Way of Life
April 27th: J. Brian Pitts (University of Cambridge) & Andrew Chignell (Princeton University): panel on Leibniz
May 4th: Oana Matei (Vasile Goldis Western University of Arad) and Fabrizio Baldassarri (University of Bucharest): Plants in Early Modern Natural Philosophy: Mechanico/Chymical Investigations
You are cordially invited to celebrate the World Logic Day online with us.
You can find the link for the zoom meeting below:
Join Zoom Meeting
https://us02web.zoom.us/j/83691371602?pwd=Ym1tQWhIWTlTbDJ4YmNwNFRRaFBIZz09
Meeting ID: 836 9137 1602
Passcode: 097096
The Universidad Autónoma de Madrid organises a transversal seminar on interdisciplinary approaches in scientific research on 19 January, 2 February and 16 February 2021.
The online event is opened to PhD students from all CIVIS member universities and will consist of three online sessions focused on international networks (19 January), social networks, public opinion and science (2 February) and transferability and impact of research (16 February).
Active involvement in research, particularly as part of a doctoral programme, requires intense dedication to a specific field of knowledge. However, it also requires basic, open and interdisciplinary training on the research activity itself, on its approaches and methodologies, on its limitations and possibilities.
Divided into three online sessions, this transversal seminar, organised by the Universidad Autónoma de Madrid, aims to provide PhD students with transversal knowledge and skills to actively participate in the interdisciplinary approach, which is required today both in professional and academic activities and to provide them with the tools needed to plan their professional future.
The event is opened to PhD students enrolled in any doctoral programme from a CIVIS member University.
The sessions will be conducted in English via the Zoom web platform on 19 January, 2 February and 16 February 2021 and will be dedicated to International Networks, Social networks, public opinion and science and Transferability and impact of research.
For more information on the programme and the speakers, please visit the UAM website.
Source: https://civis.eu/en/news/transversal-seminar-on-interdisciplinary-approaches-in-scientific-research
Seria Conferințelor UB – „Știința pe înțelesul tuturor” anunță un nou eveniment organizat exclusiv online, a cărui invitată a fost conf. univ. dr. Dorina Pătrunsu, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a Universității din București, care a abordat dintr-o perspectivă teoretică și filosofică o temă de mare actualitate, și anume raportul dintre libertate și democrație, discutând despre cât de liberă mai poate fi societatea oamenilor liberi și raționali astăzi.
Adresată celor pasionați de filosofie sau celor interesați de o dezbatere nuanțată cu privire la aceste două concepte fundamentale ale societății, conferința „Cât de liberă poate fi societatea oamenilor liberi și raționali? Libertate și democrație” ne propune să gândim și să discutăm fără prejudecăți atât despre drepturi și libertăți, cât și despre obligațiile individului în societatea de azi.
Așa cum arată filosoful Dorina Pătrunsu, democrația nu promite nici adevărul, nici fericirea și nici dreptatea. Ea nu „asigură” nicio așteptare în orizontul pe care îl solicită aceste idealuri și nici nu intenționează să facă asta. Mai mult, democrația nu deține monopolul mijloacelor prin care ar putea fi satisfăcute toate aceste așteptări și nici vreo putere specială de a-l institui. De fapt, democrația este o încununare a tuturor acestor „neputințe”, felul acesta de a gândi și de a înțelege democrația regăsindu-se nu numai în efectele întâlnite pe teren, ci chiar în motivele și temeiurile folosite în alegerea ei. Este ceea ce știm despre democrație, prin urmare, orice argument în favoarea dezirabilității democrației și orice pledoarie plauzibilă nu ar trebui nici să excludă aceste „adevăruri”, nici să nu țină cont de realitate.
Prin urmare, cum evaluăm beneficiile democrației sau cum justificăm dezirabilitatea democrației?
Una din mizele demersului de față este de a arăta că libertatea indivizilor, contrar așteptărilor și convingerilor comune, nu este asigurată, în mod necesar, în democrație, legătura dintre libertate și democrație nefiind nici necesară, nici cauzală, ci mai degrabă una empirică, destul de ușor de „rupt” dacă democrația nu este guvernată de „supremația legii” (rule of law) și dacă libertatea la rândul ei nu își ponderează „elanul” de a iniția reglementări în „zone de non-ingerință”. O astfel de miză ar putea fi considerată ca lipsită de valoare practică, ba chiar periculoasă, asumându-se în mod eronat și necritic că intenția nedeclarată este mai degrabă de a-i lua democrației privilegiul de care beneficiază, făcând-o dispensabilă nu numai în alegerea sa de către libertate, ci în orice alegere în legătură cu o viață prosperă, sigură, lipsită de griji existențiale.
Lucrurile însă stau exact pe dos: tocmai pentru că democrația ar oferi șanse reale libertății indivizilor, e important să nu ratăm veritabilele așteptări de la ea. Pentru a evita acest lucru, trebuie să avem în vedere nu doar posibilitățile de care ar dispune democrația în realizarea condițiilor propice pentru exersarea libertății individuale, cât mai ales limitele ei în activarea acestor posibilități. Democrația, cu alte cuvinte, este și rămâne credibilă datorită acestor limitări și nu datorită succesului pe care l-ar avea în obținerea „unor bunuri” dorite fie de o majoritate vocală, fie de o minoritate care a tot fost pusă la colț de-a lungul istoriei.
Înregistrarea integrală a conferinței poate fi accesată aici.
Sursa: www.unibuc.ro