Află, cu doar un click 
mai jos, răspunsul oferit de lect. univ. dr. Constantin Vică este director adjunct al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată și 
cadru didactic al Facultății de Filosofie a UB. 
Oare practicarea virtuților ne poate apropia de trăirea unei vieți bune, frumoase, autentice?
O bună și reușită lecție de morală este nu aceea în care ni se predică doct valorile, ci aceea în care ni se arată cum să practicăm virtuțile pentru ca viețile noastre să fie împlinite și noi să fim împăcați cu ceilalți și cu noi înșine.
Mircea Dumitru
La ce e bună viața în lipsa fericirii?
Și la ce bun filosoful, în vremurile în care fericirea nu mai este o temă de actualitate, pentru că advertisingul și discursurile despre spiritualitate au confiscat-o, tocit-o și îngropat-o? Nu știu dacă filosoful este fiul rătăcitor, dar, prin intermediul eticii aplicate, el se întoarce printre oameni pentru care captează tainele simple ale vieții, sensurile și nonsensurile existenței, redându-le acestora și pe unele, și pe altele. Am văzut mulți oameni dornici să-l asculte pe filosoful reîntors și, în mod special, pe Cristian Iftode în conferințe și dezbateri, să afle nu la ce e bună viața, ci cum o poți face mai bună. El este exact vocea aceea așteptată care va reîmprieteni prin această carte filosofia cu cititorii și cu practicanții ei anonimi în viețile lor de zi cu zi.
Svetlana Cârstean
Viața bună poate fi aventura vieții tale, dacă nu este deja. Vei găsi aici un prieten bun și critic spre a scoate adevărul din tine, adevărul de sine. Un prieten egal ție, totuși, mai antrenat în virtute, spre care te cheamă. Norocul nostru e mare: culturii române i-a luat sute de ani să aibă cartea de etică pe care o avem acum în mâini, cartea de filosofie morală contemporană care face dreptate, dar mai ales bine anticului din noi. Viața bună, dacă știm a o citi spre a o trăi, va fi una a libertății, autentică, trudind în fericire. Căci așa s-a încercat de mii de ani, de la Aristotel la Nietzsche, de la Seneca la Foucault, și, în sfârșit, așa o scrie nouă Cristian Iftode.
Constantin Vică
Dacă judecăm lucrurile în plan social, conduita morală este, întâi de toate, o așteptare pe care o avem de la ceilalți, mai ales dacă sunt figuri publice, și abia apoi, un eventual răspuns pe măsură din partea noastră, adesea de ochii lumii. Cinicul modern învață de mic să jongleze cu două măsuri – sau mai multe. Nu e vorba că societatea ne-ar face răi, ci că ochiul privat al rațiunii publice tinde să împartă lumea în „șmecheri” și „fraieri”.
Cristian Iftode
Centrul de Formare în Filosofie (CFF) din Facultatea de Filosofie a Universității din București organizează două ateliere online de Filosofie pentru copii cu elevi din clasele a V-a și a VI-a de la IPLT „Gheorghe Asachi” din Chișinău (profesor Olesea Capcelea), în zilele de 5 și 6 mai 2021.
Facilitatori:
Aceste ateliere se desfășoară în baza Acordului de cooperare academică privind organizarea unor activități de suport de învățare și dezvoltare profesională în domeniul didacticii filosofiei și filosofiei pentru copii de către Centrul de Formare din Facultatea de Filosofie a Universității din București și Laboratorul de Cercetări Științifice „Filosofie Teoretico-practică și Epistemologie aplicată” din Facultatea de Istorie și Filosofie, Institutul de Cercetare și Inovare al Universității de Stat din Moldova, pentru profesori și elevi din Moldova, în cadrul proiectului Abordarea epistemologică a dezvoltării personale și a educației pentru societate: de la strategiile transdisciplinare la finalitățile pragmatice ale societății actuale din Republica Moldova (cifrul proiectului: 20.80009.1606.08).
Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Dan Zeman (Universitatea din Varșovia).
Titlul prezentării sale este: ‘Slurs and the Lexicon: Meaning Variation as Polysemy Resolution‘. Iată şi rezumatul:
‘Many authors have claimed that slurs are lexically rich – in the sense that they comprise at least a descriptive and an expressive/evaluative dimension. Postulating more than one dimension of meaning helps with accounting for various uses slurs have besides the main, derogatory one. In this presentation I explore how more fine-grained lexical theories can be usefully employed to that end. In addition to the documented non-derogatory uses, I present novel data about a sui-generis non-derogatory type of use of slurs (“identificatory”) based on some uses of the ethnic slur “țigan” within Roma communities in Eastern Europe. My main claim is that this slur (and similar ones) should be construed as polysemous. I then show how a certain rich-lexicon view of polysemy accounts for the whole range of the data. I compare this view with other rich-lexicon views in the literature and raise some problems for the latter.‘
Conferința se va desfășura ȋn limba engleză luni, 26 aprilie, orele 18-20. Un link de conectare via Meet va fi distribuit cu câteva minute înainte tuturor celor ce își exprimă intenția de a participa la andrei.marasoiu@filosofie.
Mai multe detalii sunt disponibile prin anunțul de pe pagina Facebook a seminarului: https://www.
Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au sperat să depășească condiția umană și limitările acesteia. De la religiile arhaice, până la meditațiile filosofice ale Antichității și Evului Mediu, oamenii au construit narațiuni care să le ofere speranță în posibilitatea nemuririi, și a depășirii, pe rând, a tuturor abilităților naturale ale omului. Astăzi însă, acest vis peren al omenirii are acum șanse să devină realitate cu ajutorul noilor tehnologii bio-medicale care își propun atât prelungirea vieții umane, cât și îmbunătățirea capacităților noastre cognitive și fizice.
Aceste tehnologii de bio-ameliorare au, totodată, capacitatea de a schimba radical atât stilul nostru de viață, cât și ceea ce înțelegem astăzi prin „umanitate”. Ele, pe de o parte, pot restructura setul tradițional de valori morale folosite pentru inter-relaționarea umană, subminând astfel trăirea unei vieți bune și pot duce la accentuarea inegalităților existente între oameni. Pe de altă parte, ele pot crește rata progresului științific și remedia niște limitări evolutive ale psihologiei noastre, cum ar fi altruismul selectiv manifestat doar față de membrii grupului propriu sau tendința spre stereotipizare și xenofobie.
Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână, vă propunem o dezbatere incitantă despre dilemele etice ridicate de bio-ameliorarea medicală alături de Emilian Mihailov, lector al Facultății de filosofie din București, director al centrului de cercetare în etică aplicată și director al proiectului de cercetare ENHATEC, o cercetare etică de avangardă care își propune dezvoltarea unui cadru pluralist de evaluare a tehnologiilor de bioameliorare.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 23 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
Realizator: Cornel-Florin Moraru
Sursa: Izvoare de filosofie
