Conferențiar: CS III dr. ADRIAN NIȚĂ (I.F.P.A.R.)

Tema: Membranele lumii – filosofia și literatura din punctul de vedere al cercetării interdisciplinare

Prezentarea face parte dintr-o cercetare mai largă dedicată studiului relației
suflet–rațiune–spirit; principala interogație a cercetării este: care sunt semnele epocii spiritului în literatura începutului de secol XXI?
Pentru aceasta, am trecut în revistă o serie de lucrări elaborate, în special, după anul 2000, la o parte din cei mai reprezentativi creatori din țări, religii și culturi diferite, cum sunt: José Saramago, Javier Marías, Carlos Franz, Orhan Pamuk, Salman Rushdie, Michel Houellebecq, Bogdan Suceavă, Ian McEwan, Mircea Cărtărescu.
În prezentarea de față mă concentrez pe o parte din rezultatele acestei cercetări, cu referire directă la Marías, Rushdie și Cărtărescu.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare: 25.05.2023: CAMELIA POPA (I.F.P.A.R.), „Dragoste și atingeri romantice la partenerii din întreaga lume”

Conferențiar: CS III dr. NORA GRIGORE (I.F.P.A.R.)

Tema: Normativitate etică și normativitate estetică

Cercetarea prezentă se axează pe două feluri posibile de a vedea normativitatea, unde „normativitate” va denumi în sens larg orice poate face trecerea de la cum sunt lucrurile la cum ar trebui să fie. Mă ghidez după distincția făcută de Korsgaard în „Sursele normativității”, anume distincția dintre normativitate ca forță constrângătoare („compulsive force”) și normativitate ca forță de atracție („attractive force”). Korsgaard consideră că atât normativitatea morală, cât și cea estetică sunt forțe constrângătoare. Contrastez această poziție a ei cu cea a lui Peter Railton (în „Normative Force and Normative Freedom: Hume and Kant, but Not Hume Versus Kant”), care consideră că, dimpotrivă, ar trebui să înțelegem normativitatea morală mai degrabă pe modelul normativității estetice, care este o forță de atracție.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare: 18.05.2023: ADRIAN NIȚĂ (I.F.P.A.R.), „Membranele lumii – filosofia și literatura din punctul de vedere al cercetării interdisciplinare”

Conferențiar: Lector dr. VLAD MUREȘAN (Universitatea Babeș-Bolyai)

Tema: În căutarea fericirii pierdute: critica rațiunii practice la Hegel

Deși preocupările de etică ale lui Hegel nu sunt tratate atât de etanș precum la Kant, este evident că și Hegel face propria lui „critică a rațiunii practice”, nu doar prin celebra critică a formalismului imperativului categoric, ci și prin tematizarea moravurilor (Sittlichkeit) ca fenomen comunitar, a armoniei și dizarmoniei subiectului în comunitate. Atent la dezintegrarea modernă a ethos-ului, am putea spune că Hegel descrie subiectul practic modern ca subiect aflat în căutarea fericirii pierdute.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare: 11.05.2023: NORA GRIGORE (I.F.P.A.R.), „Normativitate etică și normativitate estetică”

Conferențiar: CS MARIAN GEORGE PANAIT (I.F.P.A.R.)

Tema: Platon și Aristotel: scurtă descriere și câteva remarci despre relația dintre ideile lor

Conținutul prezentării nu este rezultatul unei preocupări unice, recente, pentru unul sau altul dintre aspectele platonismului sau aristotelismului; nu este nici rezultatul unui studiu sistematic de lungă durată al lui Platon sau Aristotel. Ideile prezentării s-au născut dintr-o revenire repetată de-a lungul a mai bine de patru decenii asupra diverselor aspecte din filosofia celor doi gânditori. Aceste întâlniri repetate au generat întrebări – care este statutul formelor la Platon; care e poziția genurilor supreme din Sofistul; de ce nu apare la Aristotel un intelect activ pentru individ; ce legătură există între tripartiția în cetate și meritul relevant etc. –, semnificative chiar filosofic, nu doar istoric; întrebări care pot sugera interpretări sistematice ale gândirii celor doi. O remarcă a lui W.D. Ross despre natura strânsă a relațiilor ideatice dintre Platon și Aristotel m-a încurajat să fac acest demers. Oricum, el va prilejui, cel puțin, dezbateri despre o tematică mereu actuală. Voi proceda astfel: propun o schiță a principalelor aspecte (ontologie și epistemologie) ale gândirii fiecăruia dintre filosofi; cu această ocazie: 1. introduc întrebări, de felul celor amintite, și propun răspunsuri pentru fiecare; 2. fac unele observații despre relația de idei dintre cei doi filosofi; în expunerea propriu-zisă, subiectele de la 1 și 2 vor fi uneori întrețesute.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare: 04.05.2023: VLAD MUREȘAN (Universitatea Babeș-Bolyai), „În căutarea fericirii pierdute: critica rațiunii practice la Hegel”

Conferențiar: CS I dr. EUGENIU NISTOR (I.F.P.A.R.)

Tema: Revista „Saeculum” (director Lucian Blaga) în istoria filosofiei românești

Editată în vremuri tulburi, de război, dintre cele mai nefavorabile sub aspect cultural, revista „Saeculum” a apărut doar în anii 1943 (6 numere) şi 1944 (2 numere). Cu toate acestea, ea a rămas, prin bogatul şi valorosul ei conţinut, prima şi singura publicaţie filosofică din Ardeal care şi-a făcut un program riguros şi şi-a asumat o misie culturală, pe care a urmat-o cu stăruinţă câtă vreme a apărut, pledând mereu în paginile ei pentru originalitate şi profunzime ideatică. Rubricatura ei modernă, studiile, eseurile, articolele, comentariile şi recenziile, rezumatele traduse în limbi de mare circulaţie, ca şi polemicile de idei stârnite – arată că revista era bine ancorată în realitatea cultural-filosofică a epocii, că avea o pulsaţie spirituală proprie care o singulariza în peisajul nostru publicistic. Adică, pe scurt, „Saeculum” era o revistă de anvergură europeană!

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare: 27.04.2023: MARIAN GEORGE PANAIT (I.F.P.A.R.), „Platon și Aristotel: scurtă descriere și câteva remarci despre relația dintre ideile lor”

Conferențiar: CS III dr. NORA GRIGORE (I.F.P.A.R.)

Tema: Normativitate etică și normativitate estetică

Cercetarea prezentă se axează pe două feluri posibile de a vedea normativitatea, unde „normativitate” va denumi în sens larg orice poate face trecerea de la cum sunt lucrurile la cum ar trebui să fie. Mă ghidez după distincția făcută de Korsgaard în „Sursele normativității”, anume distincția dintre normativitate ca forță constrângătoare („compulsive force”) și normativitate ca forță de atracție („attractive force”). Korsgaard consideră că atât normativitatea morală, cât și cea estetică sunt forțe constrângătoare. Contrastez această poziție a ei cu cea a lui Peter Railton (în „Normative Force and Normative Freedom: Hume and Kant, but Not Hume Versus Kant”), care consideră că, dimpotrivă, ar trebui să înțelegem normativitatea morală mai degrabă pe modelul normativității estetice, care este o forță de atracție.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare: 20.04.2023: EUGENIU NISTOR (I.F.P.A.R.), „Revista Saeculum (director Lucian Blaga) în istoria filosofiei românești”