Conferențiar: PCS I dr. RODICA CROITORU (I.F.P.A.R.)

Tema: O lectură transversală a Criticii rațiunii pure. Preparative precritice și direcții postcritice

Critica rațiunii pure este considerată, la modul general, un simbol al filosofiei sistematice care este idealismul transcendental. Ceea ce are ea specific este cunoașterea, ca un produs al facultății intelectului, extinsă prin rațiune și judecată. Or, în lucrările precritice nu întâlnim idei care să ne ducă spre sistem, ci întâlnim specificările acestuia, pe teme preponderent teoretice (asupra cunoașterii și metafizicii). Regăsirea acestor teme precritice în miezul lucrărilor critice nu va urma ordinea expunerii Criticii. De exemplu, primele eseuri scrise între anii 1754 și 1756, pe teme de istoria și filosofia științei, au comun conceptul de mișcare (cosmogonică, de formare a Pământului, de rotație diurnă a Pământului în jurul axei sale, mișcarea prin cutremure). Or, pentru Critică, mișcarea nu este un concept cheie, ci, în general, este sinonimul celui de „schimbare”. Acesta cred că este și motivul pentru care, după prima ei ediție, Kant s-a gândit exact în acel moment, nu după elaborarea celei de-a doua ediții, să fie mai generos cu mișcarea, oferindu-ne metafizica sa a naturii. Acest tip final de metafizică este construit în jurul conceptului de materie, care se determină prin cele patru funcții ale conceptelor intelectului. Din interacțiunea materiei cu categoriile intelectului rezultă patru capitole, fiecare dintre ele contribuind cu determinații ale conceptului de materie. Deasupra tuturor determinațiilor se află mișcarea, considerată determinația fundamentală a materiei; căci, în calitate de obiect al simțurilor externe, materia afectează simțurile prin mișcare. Ca urmare, intelectul va reduce la mișcare toate celelalte predicate ale materiei, rezultate din natura sa. Știința naturii se va prezenta ca o doctrină a mișcării, pură sau aplicată.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

• 13.07.2023: MARIAN GEORGE PANAIT (I.F.P.A.R.), „Morală și drepturi fără supoziții metafizice?”

Conferențiar: Professor Emeritus NICHOLAS CAPALDI (Legendre-Soulé Chair in Business Ethics at Loyola University New Orleans)

Tema: What Is Philosophy? What I Have Learned and Unlearned During My Career

What have We learned from the history of philosophy? First, that philosophy (and all intellectual/cultural activity) has a history and cannot be understood apart from its history–something we did not understand until the
18th-century; Second, there are basic recurrent errors of philosophical practice: along with certain recurrent basic questions there are questions that we do not know honestly how to answer or whether we have asked them in the proper manner; that we keep ‘reinventing the wheel’ using new terminology (recurrent patterns of answers); that the very ambition to understand everything or what is basic in some sense requires knowledge from other fields; there are philosophical charlatans.
What have I learned about philosophy: it is the ambitious comprehensive Western practice; that it involves the ongoing explication of the inherent norms of our other practices; that religion, science, ethics, politics, commerce, and art are central practices; that understanding my role as explicator does not automatically translate into being a competent explicator.
Specific things I have learned: our present science may not be the best/definitive science; that there is no such thing as social science; why Plato’s analysis of politics is still relevant; why Hegel is in one sense the last great philosopher; the importance of the 19th-century; the floundering of the
20th-century; my hopes for the 21st-century.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

• 05.10.2023: ȘTEFAN VIANU (Universitatea de Arhitectură București), „Ce este realitatea? Henry, Șestov, Fondane”

Conferențiar: Lector univ. dr. DRAGOȘ GRUSEA (Universitatea Națională de Arte, București)

Tema: Infinitul negativ la Kant și Fichte

În Fundamentele întregii teorii a cunoașterii din 1794 Fichte arată că sistemul kantian poate fi redus la o judecată sintetică a priori primordială: Eu sunt Eu. Această judecată tetică e numai aparent o tautologie, fiindcă instituie o diferență între eul ca subiect, cel care pune, și eul ca predicat, cel care este pus. Cu alte cuvinte, judecata descrie procesul prin care conștiința se ia pe sine ca obiect. Aceasta înseamnă că Eu sunt Eu nu poate descrie Eul absolut, adică acea stare a eului de dinaintea autodiferențierii sale în subiect și obiect. Eul primordial se arată numai în mod negativ, ca o lipsă care naște în eul autolimitat un dor (Sehnsucht) îndreptat spre starea aflată înaintea conștiinței de sine. Teza acestei conferințe este că modelul metafizic al lui Fichte generalizează teoria avansată de Kant în Analitica Sublimului din cea de-a treia Critică. Pentru filosoful din Königsberg sublimul nu poate fi niciodată dat în mod real conștiinței, el manifestându-se numai ca o năzuință izvorâtă din sentimentul acut al absenței infinitului din finit. Kant numește această absență esențială „întruchipare negativă a infinitului”. Acest concept al infinitudinii negative stă nu numai la originea filosofiei lui Fichte, dar și a romantismului german.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

• 29.06.2023, ora 12: NICHOLAS CAPALDI (Loyola University New Orleans), „What Is Philosophy? What I Have Learned and Unlearned During My Career”

Conferențiar: Professor Emerita SUSAN KRANTZ GABRIEL (Saint Anselm College, New Hampshire)

Tema: The Future of Philosophy: Heidegger, Wittgenstein, Cassirer

In the past, philosophy, as it was brought to life originally by the ancient Greeks, was based on the audacious premise that the cosmos is intelligible, that human reason can come to understand reality at least in part. In the early to mid-twentieth century, however, philosophy was declared dead on both sides of the analytic-continental divide, so it seems appropriate to ask whether philosophy has a future and, if so, what sort of future this could and should be. In this essay, I first look at the claims of philosophy’s demise and their philosophical milieu, focusing on Martin Heidegger, Bertrand Russell, and Ludwig Wittgenstein. Then I suggest a reason for the dire forecast, namely, the aftermath of what has been called the “Second Thirty Years’ War,” and respond to objections that can be raised against this explanation. Finally, I indicate the sort of future that I think we should envision for philosophy, with reference to Immanuel Kant and Ernst Cassirer.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

• 22.06.2023, ora 12: DRAGOȘ GRUSEA (Universitatea Națională de Arte, București), „Infinitul negativ la Kant și Fichte”

Conferențiar: CS I dr. MARIUS DOBRE (I.F.P.A.R.)

Tema: Probleme filosofice în opera lui Cioran

Ca modalitate de expunere a ideilor, Emil Cioran practică o filosofie de tip eseistico-literar, nesistematică, aforistică, el mărturisind a fi un adept convins al gândirii anti-sistem. Opera sa abordează o multitudine de probleme, din sfera culturii până în sfera vieții cotidiene, așa încât o încercare de sistematizare completă este foarte dificilă. O abordare tematică este totuși indicată în cazul operei cioraniene, urmărind acele probleme pentru care gânditorul a vădit o mai mare preferință – probleme precum viața, moartea, nașterea, sinuciderea, Dumnezeu și religia, istoria, utopia.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

• 15.06.2023, ora 18: SUSAN KRANTZ GABRIEL (Saint Anselm College, New Hampshire), „The Future of Philosophy: Heidegger, Wittgenstein, Cassirer”

Conferențiar: CS I dr. CAMELIA POPA (I.F.P.A.R.)

Tema: Dragoste și atingeri – două studii în echipă internațională

Prezentarea cuprinde două studii în echipă internațională care au apărut în acest an în Nature Scientific Reports, care vizează relațiile romantice ale partenerilor din întreaga lume. Acestea sunt două din cele mai mari studii privind diferențele interculturale în experiențele amoroase realizate până în prezent. Dragostea este un fenomen universal, cu un fundament biologic, însă experiențele amoroase ale oamenilor diferă de la o cultură la alta.
În primul studiu, am chestionat 9.474 de persoane din 45 de țări. Am testat relațiile dintre dragoste și predictorii ei la nivel de țară, respectiv indicele de modernizare, proximitatea socială și temperaturile medii anuale. Am găsit că nivelurile medii de dragoste (în special intimitatea) au fost mai mari în țările calde, dezvoltate, cu o proximitate socială ridicată. Explorarea modului în care dragostea, cu toate componentele ei (intimitate, pasiune și angajament), diferă între culturi contribuie la identificarea dificultăților amoroase ale cuplurilor din medii culturale diferite.
Cel de-al doilea studiu, condus de Universitatea din Wroclaw, Polonia, a arătat că Ungaria se află pe primul loc în topul mondial al iubirii satisfăcătoare, însă și România se găsește pe un loc fruntaș, surclasând Rusia, Germania, Austria, Olanda și Spania. Cele mai nefericite cupluri le-am găsit în Pakistan. A fost utilizată scala lui Sternberg, validată în cadrul aceleiași echipe extinse de cercetători.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare: 08.06.2023: MARIUS DOBRE (I.F.P.A.R.), „Probleme filosofice în opera lui Emil Cioran”