ORAR / TIMETABLE

Seminar cercetare DFT „The B-theory of Time and Libertarian Free Will”

de | apr. 22, 2024 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Seminar cercetare DFT

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de dl. Bogdan Dumitrescu, doctorand al Departamentului de Filosofie Teoretică.
O sursă timpurie a cercetărilor pe care le va prezenta poate fi regăsită aici:https://www.youtube.com/watch?v=caYW2AvoDgwConferința sa de vinerea aceasta se intitulează „The B-theory of Time and Libertarian Free Will”. Iată un rezumat al acesteia:
„In the more recent analytic philosophy of time there has been too little attention toward the idea that some metaphysical theories of time may conflict with free will. While the problem of logical fatalism has been a popular subject in the philosophy of time, much less attention has been given to the relationship between the metaphysics of time and free will. Authors such as Nathan Oaklander (1998), Carl Hoefer (2002) and Jennan Ismael (2016) have defended the idea that eternalism (or the B-theory) does not pose a threat to human free will, but it would seem that their account of freedom is more in line with the traditional compatibilist view of free will.
It is possible that certain other conceptions of free will may be under threat by certain metaphysics of time. For example, when agents make decisions, they typically suppose that there is some sense in which the future is open to possibilities. Libertarian free will (the ability to do otherwise) requires an agent to have (at the moment of choice) multiple alternate possibilities from which to choose. But if eternalism (or the B-theory of time) is true, then it would seem, at least prima facie, that the future is not open to possibilities. Eternalism, after all, is the thesis that all events (including past and future events) are equally real. Future events are just as real as past and present events according to this theory of time. This could imply that the future is metaphysically closed and fixed. To the libertarian, this may mean that the only choice available to any agent is the one that is already part of the actual future. One can thus believe that eternalism is incompatible with libertarian free will.
As Niall Shanks (1994) argued, libertarian free will seems to be incompatible with such a theory of time. To Shanks, a theory of time in which future events and objects are ontologically equal to past and present ones is inhospitable to libertarian free will. He claimed that one of the reasons for this is because the agent lacks existential control: the ability to bring events and objects into existence.
Recently Ben Page (2022) has argued that the incompatibility between eternalism and libertarian free will is merely apparent. The two may indeed be compatible. In this paper I argue, contrary to Ben Page (2022), that a strong case can be made for the thesis that eternalism is not compatible with libertarian free will. I briefly survey the A- and B-theories of time, present Shanks’ (1994) argument and defend my own argument for the thesis that eternalism and libertarian free will are incompatible. I then respond to possible objections in order to defend the thesis.”
Conferința se va desfășura vineri, 26 aprilie, orele 16.00-18.00, la sala de consiliu de la etajul 1 al Facultății de Filosofie din Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.

Seminar cercetare DFT „De ce este mecanica fluidelor importantă pentru istoria și filosofia științei?”

de | mart. 20, 2024 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Seminar cercetare DFT

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de  prof. Corneliu Bălan  profesor emerit la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București. Titlul prezentării sale este „De ce este mecanica fluidelor importantă pentru istoria și filosofia științei?” Iată un rezumat al comunicării sale:
„Teoria relativității și mecanica cuantică reprezintă o atracție permanentă pentru filosofii științei. Sunt două motive pentru care domeniile menționate au devenit subiecte favorite pentru filosofie (practic ele au creat  filosofia științei ca disciplină independentă de studiu): (i) Experimentele controlate care să confirme teoria sunt foarte dificil de realizat, rezultatele experimentale obținute fiind de regulă neconcludente; (ii)  Aparatul matematic este complicat iar ecuațiile ce modelează fenomenele observabile nu au de regulă soluții exacte. Deci, s-a simțit nevoia unor analize complementare științelor exacte, a unor abordări structurale și epistemologice asupra fenomenelor în cauză. Se poate spune că filosofia a preluat în știință rolul important și necesar al criticii în artă. Nu trebuie să fii fizician pentru a analiza impactul relativității și mecanicii cuantice în mentalul societății, așa cum un critic de artă nu este necesar să fie creator de artă. Când ne apropiem de o parte a științei mai domestică, cum ar fi mecanica fluidelor, lucrurile se schimbă: experimentul este facil și rezultatele teoriei pot fi relativ ușor confirmate sau infirmate (cel puțin așa se vede din exteriorul domeniului). Poate din aceste motive mecanica fluidelor nu a fost un punct de atracție inițial pentru filosofia științei. În ultimele decade situația dinamicii studiilor s-a modificat, mecanica fluidelor devenind un spațiu științific de interes major pentru istoria și filosofia științei. Prezentarea mea sper să convingă auditoriul de acest lucru.”
Conferința se va desfășura miercuri, 20 martie, orele 14.00-16.00, la Sala de Consiliu de la sediul Facultății de Filosofie, Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.

Seminar cercetare DFT „A new view of the Dark room problem under the Free Energy Principle framework”

de | mart. 6, 2024 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Seminar cercetare DFT

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Cătălin Teoharie, doctorand la Facultatea de Filosofie a UB. Prezentarea sa este intitulată „A new view of the Dark room problem under the Free Energy Principle framework”. Iată un rezumat:

„In this presentation I will start by introducing the Dark room problem and the solutions offered to it by Karl Friston, Andy Clark and others, under the Free Energy Principle framework. I will then formalize the Dark room problem, discuss its versions and understand how the premises and its conclusion were treated by Friston and others, essentially rejecting the intermediate conclusion that agents tend to inhabit Dark rooms. In the end, I will propose my own solution to the Dark room problem, showing that agents do tend to inhabit dark rooms in many occasions and this is an effective solution to the problem of reducing free energy. This goes against the usual opinion of Free Energy Principle proponents. What is in accordance with Friston and others is the idea that agents tend not to stay too long in these dark rooms due to the fact that this does not lead to long term reduction of free energy. Long term reduction of free energy will not happen because of average short term free energy, as Friston suggests, but rather due to other processes that are simply linked to models that have long term reduction of free energy as their objective. An essential part here lies with the amended Free Energy Principle that I propose, according to which agents can receive direct input parameters, instead of using their own statistical models for reducing free energy. This helps with explaining why human agents do not fall over long periods of time into the trap of Dark room problem. It is because engaging in reach social and cultural environments reduces the free energy over long term due to the use of direct input parameters, as explained by the amended Free Energy Principle.”

Conferința se va desfășura joi, 7 martie, orele 18.00-19.30, la sediul Facultății de Filosofie, Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Dar va fi disponibilă și conectarea online din public pe platforma Zoom. Pentru detaliile de conectare, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.

Seminar cercetare DFT ‘Should We Colonize Mars?’

de | nov. 1, 2023 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Seminar cercetare DFT

Prima conferință din cadrul seminarului nostru de cercetare DFT-CELFIS pe anul 2023/2024 va fi susținută de Torrance Fung, lector la College of Idaho. Mai multe detalii despre vorbitor sunt disponibile la: https://torrancefung.weebly.com/ Prezentarea să este intitulată ‘Should We Colonize Mars?’. Iată și rezumatul: 
In ‘Should We Colonize Mars?’ I explain Shannon Vallor’s skeptical challenge for transhumanism. Her main idea is that, as a society, we likely lack the prudential insight and moral knowledge to successfully carry out a radical transformation of the human race using new technologies. Since her argument is general, I point out that it applies to the particular transhumanist project of becoming an interstellar species. This would supply a reason not to colonize Mars, at least until we know we have the requisite prudential insight and moral knowledge. Then I show why her argument falters, at least in this instance. For we don’t need abundant insight to know that increasing the chances of humanity’s survival is a good thing—no matter which mainstream ethics one buys into—and becoming interplanetary would. 
Conferința se va desfășura în limba engleză joi, 9 noiembrie, orele 18.00-19.30, online și în sala de consiliu a Facultății de Filosofie, etajul 1, Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Dacă doriți link-ul de conectare, nu ezitați să îi scrieți lui andrei.marasoiu@filosofie.unibuc.ro

Seminar cercetare DFT „Ce a crezut Darwin că vede în Insulele Galapagos?”

de | mai 30, 2023 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Seminar cercetare DFT

Ultima conferință din cadrul seminarului nostru de cercetare DFT-CELFIS pe anul 2022/2023 va fi susținută de Constantin Stoenescu, director al Departamentului de Filosofie Teoretică al Universității din București. Prezentarea sa este intitulată „Ce a crezut Darwin că vede în Insulele Galapagos?„.

Conferința se va desfășura miercuri, 31 mai, orele 16.00-17.30, în amfiteatrul „Titu Maiorescu”, etajul 1, de la sediul Facultății de Filosofie: Splaiul Independenței nr. 204, București 060024.

Seminar cercetare DFT „Eternalism and Libertarian Free Will: Are We Free without an Open Future?”

de | mai 8, 2023 | Actualitate, Anunturi, Avizier studenti, Conferences, Conferinte, Seminar cercetare DFT

Următoarea conferință online din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS din semestrul al II-lea al anului 2022/2023 va fi susținută de Bogdan Dumitrescu (Universitatea din București). Prezentarea sa este intitulată „Eternalism and Libertarian Free Will: Are We Free without an Open Future?”. Conferința se va desfășura miercuri, 10 mai, orele 17.00-18.30, în amfiteatrul „Titu Maiorescu”, etajul 1, de la sediul Facultățîi de Filosofie: Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Iată un rezumat extins al comunicării sale: „Free will is taken to be in conflict with determinism. This is the most popular way of framing the problem of free will. In this presentation I am concerned with a different, less popular, way of viewing the problem: the inconsistency of free will with certain metaphysical theories of time. The idea that freedom is actually in tension with our metaphysical assumptions on time has been popularized by Carl Hoefer (2002), but even before his article was published, philosophers such as Niall Shanks (1994) have argued that if certain metaphysical theories of time are true, then human freedom is under threat. If, for example, the future is settled and not open to possibilities, then how can we still maintain that we have control over future events?

            The A-theory of time is the one that seems to accommodate best our everyday assumptions about time such as the belief in temporal passage, an objective present and an open future. However, it is eternalism (also known as the block universe or the B-theory of time) that seems to be best compatible with contemporary physical theories, but this theory, as Shanks (1994) and others have argued, is in conflict with freedom of the will. This is because eternalism holds that there is no ontological distinction of kind between past events, present events and future events. Since all temporal events are equally real in eternalism, this means that future events are just as real and fixed as past and present events. Consequently, this would mean that the future is not unsettled and open to possibilities, as commonly believed.

            This conflicts with the libertarian conception of free will. Freedom understood as the ability to do otherwise requires that an agent have multiple possible alternatives from which to choose at the moment of choice. But if eternalism is true and the future is not open, then it seems, at least prima facie, that freedom to do otherwise is a mere illusion which exists only due to our epistemic ignorance of what the future will be.

            In this talk, my aim is to briefly survey the most popular metaphysical theories within the analytic philosophy of time (A-theories and the B-theory) and explore the compatibility between the libertarian free will and eternalism (more specifically, the compatibility between freedom and a fixed, non-open future). I will also briefly comment on Nathan Oaklander’s (2004) response to Niall Shanks’ main argument.”