International Conference „Multiculturality, Morality, and Public Affairs in the Digital Age” – June 15-16, 2026

International Conference "Multiculturality, Morality, and Public Affairs in the Digital Age"

June 15-16, 2026

International Conference

Multiculturality, Morality, and Public Affairs in the Digital Age

June 15-16, 2026                                            Bucharest, Romania

Faculty of Philosophy, University of Bucharest
The UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance and Sustainable Development

Thematic Description

Multiculturality can be understood as a phenomenon that positively values the presence of diverse cultures within a state or region, attributing significance to a type of pluralism that prevents the dominance of certain cultures over others. In this context, multiculturality serves as an alternative to the homogenization tendencies induced by globalization. As a concept, multiculturalism allows for the exploration of various social groups’ cultures (such as women, linguistic minorities, youth subcultures, religious confessions, etc.) as well as of the cultures of immigration and ethnic minorities, thereby facilitating a better expression of their identities based on the principle of mutual social acceptance.

Morality pertains to a framework of thoughts and actions that guide individual and group life. It can be a code of norms, or a list of values, or a particular vision of nature, or a justification for certain frameworks. Morality concerns about what is considered good or bad. In terms of religious understanding, for instance, biblical norms for Christians are moral. While ethical theories constitute concepts, propositions, principles of moral attitudes that have been developed throughout the human history.

Public affairs involve efforts to manage relationships among public institutions so as to influence public policy and shape public perception. This includes governmental relationships, media communications, and the building of bridges to foster mutual understanding in the broader public and political landscape. Its primary goal is to influence public policies, public opinions, legal and media organizations through proper communication in order to promote general interest and the common good.

Contemporary society has been shaped by diverse cultural traditions, religions, and various political and socio-economic systems, etc. These elements have significantly contributed to the transmission of ideas, enriching the multicultural aspect of contemporary life and fostering mutual understanding among diverse communities. Through history, multicultural dialogue enhanced by scientific and philosophical ideas has enabled significant progresses in fields of mathematics, medicine, astronomy, and technology across the world. In recent decades, digital advancements have not only increased the speed of communication but also revolutionized all aspects of human life.

This pluralistic and interdisciplinary forum aims at exploring questions regarding how philosophical ideas, shaped by local contexts, transcend cultural, linguistic, and geographical boundaries. It intends (1) to understand how philosophical concepts or schools of thought can influence societies in the process of social progress; (2) to highlight the new paths generated by scientific discoveries and technological innovation; (3) to comprehend the meaning of morality in culture and public life; (4) to tackle the challenges that are brought about by the digital age.

Our contemporary digital age requires new ideas and insights to better understand the dynamic and challenges of new socio-political, moral, cultural, and religious situations. The constructive contributions of multiculturalism, morality, and public life can strengthen the social fabric and create a more inclusive future society. People may ask: What challenges does the digital age bring to these areas of interest? How has scientific progress changed the way people think and act? What are the fundamental ideas that govern our life and society? Can the digital age change these ideas? What are the similarities and differences in terms of mentalities, attitudes, or values throughout various transformative periods in human history?

This forum would like to invite scholars and thinkers who are interested in the following themes:

 Dialogue among cultures and religions in the transmission of philosophical ideas and ethical theories.

 Morality as a framework of values and norms that shape individuals and communities.

 New challenges generated by the 20th-century scientific progress and the 21st-century technological revolution.

 Socio-political issues arising from new scientific discoveries and information explosions.

 The impact of media and technology on the dissemination of philosophical ideas and education.

Abstract

Participants are kindly asked to submit their abstract of 300-500 words and a brief professional bio (in Microsoft Word or PDF) to the organizers by April 30, 2026.  Questions and clarifications can be addressed to Prof. Dr. Mihaela Pop (mihaela.pop@filosofie.unibuc.ro; pop.mihaela.a@gmail.com) and Dr. Oana Serban (oana.serban@filosofie.unibuc.ro), as well as (cua-rvp@cua.edu).

The results of the evaluation will be known by May 15, 2026. The conference will be held in English. Well-developed, qualitative papers will be published by the Council for Research in Values and Philosophy in its publication series “Cultural Heritage and Contemporary Changes.”

Logistics

There will be no registration fee. Conference participants will cover their own costs of travels. For accommodation costs and additional information, please contact local organizers.

Contact

Prof. Dr. Mihaela Pop
Professor Emerita
Faculty of Philosophy
University of Bucharest
mihaela.pop@filosofie.unibuc.ro; pop.mihaela.a@gmail.com

and

Dr. Oana Serban
Lecturer
Faculty of Philosophy
University of Bucharest
oana.serban@filosofie.unibuc.ro

The Economists’ Philosophy Day – 4th Edition. A Journal of Philosophical Economics Celebration of Philosophical Reflection in Economic Science. World Philosophy Day – November 20, 2025

The Economists’ Philosophy Day – 4th Edition. A Journal of Philosophical Economics Celebration of Philosophical Reflection in Economic Science.

World Philosophy Day

November 20, 2025

The 4th Edition of The Economists’ Philosophy Day, organized by the Journal of Philosophical Economics on the occasion of World Philosophy Day (November 20, 2025), highlights the essential role of philosophical inquiry in examining and advancing economic science. Bringing together scholars across disciplines, the event fosters rigorous debate on the epistemological, methodological, and normative dimensions of economic thought.

This edition is organized in partnership with the Bucharest University of Economic Studies, the Working Group on Economic Philosophy and Ethics in the Deutsche Gesellschaft für Philosophie (DG Phil), the REI – Faculty of International Business and Economics, CCIIF – The Research Center for the History and Circulation of Philosophical Ideas, and the UNESCO Chair in Interculturality, Good Governance and Sustainable Development – University of Bucharest.

Registration link: https://forms.gle/e1tDbJo4C99w39gk8

After registering, you will receive a confirmation email containing information about joining the meeting.

Colocviul Național al Doctoranzilor „Inter homines esse“ („A fi printre oameni“): Reflecții asupra conviețuirii în epoca pluralității: 13–14 martie 2026

Colocviul Național al Doctoranzilor „Inter homines esse“ („A fi printre oameni“): Reflecții asupra conviețuirii în epoca pluralității

13-14 mattie 2026

Apel la contribuții pentru doctoranzi la Colocviul Național al Doctoranzilor „Inter homines esse“ („A fi printre oameni“): Reflecții asupra conviețuirii în epoca pluralității, organizat de Școala Doctorală de Filosofie a Universității din București, 13–14 martie 2026, Facultatea de Filosofie, UB

În perioada 13–14 martie 2026, Școala Doctorală a Facultății de Filosofie a Universității din București organizează Colocviul Național al Doctoranzilor „Inter homines esse“ („A fi printre oameni“): Reflecții asupra conviețuirii în epoca pluralității. În cadrul evenimentului, doctoranzii de la școlile doctorale ale Universității din București, precum și de la școlile doctorale ale universităților din țară sunt chemați să-și prezinte unii altora cercetările desfășurate în cadrul stagiului doctoral, într-un viu dialog interdisciplinar prilejuit de tema generală lansată în dezbatere. Școala Doctorală de Filosofie a UB reia astfel buna tradiție a organizării unor colocvii ce pot revitaliza dezbaterile academice și încuraja colaborarea între doctoranzii din diverse domenii, sub egida unui eveniment interdisciplinar, dar cu un nucleu de reflecție filosofică ce permite deschiderea către contribuții din toate științele umaniste și sociale, precum și din științele exacte.

Problema conviețuirii, „condiția umană a pluralității“, cum numea Hannah Arendt în Condiția umană acel „inter homines esse“ („a fi printre oameni“) care constituie „nu doar conditio sine qua non, ci conditio per quam a întregii vieți politice“, capătă astăzi, în epoca tuturor posibilităților pluralității, valențe noi și, de aceea, merită o reflecție atentă, plurivocă.

Atingând registre variate – etic, politic, ontologic, social, metafizic etc. –, întrebarea privitoare la „a trăi împreună“ și „a fi laolaltă“ implică interogații despre comunitate, alteritate, responsabilitate, conflict, coabitare cu umanul și non-umanul, precum și despre modul în care gândim și regândim azi diferența în cadrul unei lumi comune.

Într-un context global fragil marcat de crize multiple – politice, tehnologice, sociale, ecologice –, siliți fiind să reconsiderăm din mersul accelerat al vieții modurile de a fi împreună, devine tot mai urgentă, pentru noi toți, întrebarea: cum (mai) putem conviețui? Coexistență, raportare la celălalt – uman sau non-uman –, cunoaștere și recunoaștere, responsabilitate, multiplicitate, interdependență, comunicare, tensiuni, excluziune, limite, conflicte – toate acestea sunt variabile ce ar trebui luate în considerare în tematizările și cartografierile contemporane ale conviețuirii.

Invităm doctoranzii din domeniul filosofiei, precum și din disciplinele umaniste conexe și din științele exacte (științe politice, sociologie, antropologie, jurnalism, studii culturale, teologie, arte vizuale, teatrale și cinematografice, drept, istorie, teologie, matematică, informatică, științele naturii etc.) să reflecteze asupra ideii de „a trăi laolaltă“ din variate perspective și direcții ancorate atât în tradiții clasice, cât și în tendințele gândirii contemporane, precum:

  • filosofie politică și etică (spațiul public și pluralitatea; ce înseamnă „a fi printre oameni“ în democrațiile și ne-democrațiile actuale; relația individ–colectivitate; răspunderea morală în fața celuilalt – întrebări despre autonomie și interdependență);
  • fenomenologie și ontologie relațională (identitate–alteritate; intersubiectivitatea și lumea comună; fenomenologia lumii și structurilor sociale; fenomenologia activităților umane);
  • estetica și artele conviețuirii și alterității (imaginarul estetic al relației; arta ca spațiu al întâlnirii și reconcilierii; reprezentări ale conviețuirii sau ale imposibilității ei în literatură, film, teatru; artistul-martor/artistul-mediator între oameni, între lumi);
  • ecologie filosofică; postumanism, intersecționalitate;
  • tehnologii ale coexistenței: rețele, rețele sociale, spații digitale, noile forme ale socializării și coabitarea cu non-umanul (inteligență artificială, animale, ecosisteme)
  • sociologie și științe politice (teorii și practici sociale ale conviețuirii; modele de coabitare în societățile pluraliste; teorii și politici ale cetățeniei, comunității, ospitalității, incluziunii și excluziunii, violenței, granițelor, crizelor, conflictelor
  • teologie și filosofie a religiei (teologia aproapelui și a seamănului, a fi în/din lume; conviețuirea ca formă de comuniune; dimensiunea sacră a celuilalt – caritate, ospitalitate, iertare; conflicte și reconcilieri religioase)
  • studii culturale, antropologie, istorie (memorie, istorie, traumă – crize, conviețuire și supraviețuire în contexte post-conflict; ritualuri ale conviețuirii – tradiție vs globalizare; spații ale locuirii comune – spații urbane/rurale, non-spații de întâlnire și relaționare; povestiri, memorie colectivă vs individuală a coabitării și conviețuirii).

Pentru înscriere, doctoranzii cu interes de cercetare în tematica menționată sunt rugați să trimită, până la data de 10.01.2026, la adresa colocviudoctoranzi2026@mail.com, un document Word cu propunerea de participare, care să conțină următoarele: numele și prenumele doctorandului, e-mail de contact, afiliere universitară, titlul prezentării, un rezumat de 300-500 de cuvinte în limba română sau în limba engleză (font TNR 12, la 1,5 rânduri, aliniere stânga-dreapta), 5 cuvinte-cheie, o scurtă notă de autoprezentare (nume și prenume, data nașterii, afiliere instituțională, an de studiu, domeniu de cercetare, conducătorul științific al tezei de doctorat, alte detalii biobibliografice la alegere). Fiecare prezentare (în limba română sau în limba engleză) se va încadra în limita a 15-20 de minute, urmate de 5 minute pentru întrebări și discuții. Rezultatele selecției vor fi anunțate la data de 09.02.2026. Calendarul integral, precum și detaliile și informațiile actualizate privind evenimentul le vor fi anunțate ulterior doctoranzilor selectați, pe adresa de e-mail de contact. Organizatorii nu percep taxă de participare și explorează, la momentul actual, eventuale soluții pentru decontarea cheltuielilor de transport și cazare pentru doctoranzii selectați din alte centre universitare din țară, precum și pentru publicarea, într-un volum de acte ale colocviului, la Editura Universității din București (acreditată CNCS, cat. A), a versiunilor finale ale prezentărilor selectate. Pentru orice lămuriri suplimentare, cei interesați pot solicita informații la adresa de e-mail colocviudoctoranzi2026@mail.com (drd. Georgeta-Anca Ionescu împreună cu comitetul de organizare).

CALL FOR PAPERS for PhD candidates

National Doctoral Colloquium “Inter homines esse” (“To Be Among Men”): Reflections on Living Together in the Age of Plurality
Organized by the Doctoral School of Philosophy, University of Bucharest
March 13–14, 2026 – Faculty of Philosophy, University of Bucharest

The Doctoral School of the Faculty of Philosophy, University of Bucharest, is pleased to announce the organization of the National Doctoral Colloquium “Inter homines esse” (“To Be Among Men”): Reflections on Living Together in the Age of Plurality, to be held on March 13–14, 2026.

This event invites doctoral candidates from the University of Bucharest as well as from other doctoral schools across the country to present and discuss their ongoing research in an open, interdisciplinary dialogue inspired by the colloquium’s general theme. Through this initiative, the Doctoral School of Philosophy continues its longstanding tradition of fostering academic debate and encouraging collaboration among doctoral students from various disciplines, under the aegis of an interdisciplinary event whose philosophical core opens itself to contributions from all areas of the humanities, social sciences, and even the natural and exact sciences.

The issue of living together — the “human condition of plurality”, as Hannah Arendt called it in The Human Condition, referring to that “inter homines esse” (“to be among men”) which constitutes “not only the conditio sine qua non, but the conditio per quam of all political life” — acquires today new meanings and resonances. In the current age of expanding pluralities, this issue calls for careful and multifaceted reflection.

Raising questions across ethical, political, ontological, social, and metaphysical registers, the inquiry into “living together” and “being with others” opens discussions about community, alterity, responsibility, conflict, and cohabitation with both the human and the non-human, as well as about the ways we think — and rethink — difference within a shared world.

In a fragile global context marked by multiple crises — political, technological, social, ecological —, we are compelled to reconsider, amid the accelerating pace of life, the very modes of being together. The pressing question becomes: How can we (still) be and live together? Coexistence, relationality with the other — human or non-human —, knowledge and recognition, responsibility, multiplicity, interdependence, communication, tensions, exclusion, boundaries, and conflict — all are variables that contemporary reflections and mappings of being-together must take into account.

We invite PhD candidates in philosophy, as well as from related humanities disciplines and the exact sciences (political science, sociology, anthropology, journalism, cultural studies, theology, visual, performing and cinematic arts, law, history, mathematics, computer science, natural sciences, etc.) to engage with the theme of “being and living together” from a wide range of perspectives rooted in both classical traditions and contemporary thought, including but not limited to:

  • Political philosophy and ethics (the public sphere and plurality; what it means “to be among men” in contemporary democracies and non-democracies; the relationship between the individual and the collective; moral responsibility toward the other—questions of autonomy and interdependence);
  • Phenomenology and relational ontology (identity and alterity; intersubjectivity and the common world; phenomenology of the world-structures/social structures; phenomenology of human activities);
  • Aesthetics and the arts of coexistence and alterity (the aesthetic imaginary of relationality; art as a space of encounter and reconciliation; representations of being/not being together — in literature, film, and theatre; the artist as witness/mediator among people and worlds);
  • Philosophical ecology; posthumanism; intersectionality;
  • Technologies of coexistence: networks, social media, digital spaces, new forms of socialization, and coexistence with the non-human (artificial intelligence, animals, ecosystems);
  • Sociology and political science (social theories and practices of living-together; models of cohabitation in pluralistic societies; theories and policies of citizenship, community, hospitality, inclusion and exclusion, violence, borders, crises, conflicts);
  • Theology and philosophy of religion (theology of the neighbor and the fellow human; being-together as communion; the sacred dimension of the other — charity, hospitality, forgiveness; religious conflicts and reconciliations);
  • Cultural studies, anthropology, history (memory, history, trauma — crisis, living-together, and survival in post-conflict contexts; rituals of coexistence — tradition vs. globalization; shared spaces of living — urban/rural spaces, “non-places” of encounter and relation; narratives and collective vs. individual memory of cohabitation and being-together).

 

Submission Guidelines

Doctoral students interested in participating are invited to submit by January 10, 2026, to colocviudoctoranzi2026@mail.com, a Word document including the following information:

  • Name and surname
  • Contact email
  • University affiliation
  • Title of the presentation
  • Abstract (300–500 words, in Romanian or English; Times New Roman 12 pt, 1.5 spacing, justified alignment)
  • Five keywords
  • Short biographical note (name, date of birth, institutional affiliation, year of study, research field, PhD supervisor, and other biobibliographical details as preferred).

Each presentation (in Romanian or English) should last 15–20 minutes, followed by 5 minutes of Q&A.

Notification of acceptance will be sent by February 9, 2026. A detailed program and updated information about the event will be communicated to selected participants via email.

Participation in the colloquium is free of charge. The organizers are currently exploring possible solutions for covering travel and accommodation expenses for selected doctoral students from other Romanian universities, as well as for the publication of selected papers in a volume of proceedings to be issued by the University of Bucharest Press (CNCS-accredited, Category A).

For additional information, please contact colocviudoctoranzi2026@mail.com (PhD candidate Georgeta-Anca Ionescu together with the organizing committee).

„Imagination and Modal Knowledge”, hybrid workshop – 8.11.2025

„Imagination and Modal Knowledge”

November 08, 2025

Program:

11:00 – 11:10, Alexandru Dragomir (University of Bucharest, ICUB), Opening
11:10 – 11:40, Andrei Mărășoiu (University of Bucharest, Faculty of Philosophy, ICUB), Imagine, Believe, Know, Reflect, Intuit: A Heterodox Reading of ‘De Emendatione’
11:40 – 12:10, Mihai Rusu (ICUB, Babeș-Bolyai University), On Modal (and Philosophical) Expertise
12:10 – 12:40, Corina Stavilă (University of Bucharest, CELFIS), Constructing the Past: Memory as Imagination
12:40 – 13:10, Alexandru Dragomir, Intellectual Virtues and Justifying Modal Beliefs

Google Meet link: https://meet.google.com/xvf-tvgu-jve

Lect. Oana Șerban invitată a emisiunii „Izvoare de filosofie” din 31 octombrie 2025

Ediția din 31 octombrie 2025

Soare peste Auschwitz. Aporiile Holocaustului și arta biopolitică

Sunt evenimente din istoria omenirii care, prin inimaginabilul lor, marchează, totodată, rupturi în modul în care gândim principiile și valorile fundamentale ale eticii. Unul dintre aceste evenimente este Holocaustul, în timpul căruia șase milioane de oameni au fost uciși în mod calculat și industrializat în timpul celui de-al doilea război mondial.

În fața unui asemenea eveniment, gândirea filosofică rămâne fără răspunsuri, doar cu aporii care nu pot fi dezlegate și în fața cărora teoriile tradiționale ale eticii se arată neputincioase.  Valori și sentimente morale fundamentale ale culturii occidentale, precum iertarea, iubirea, rușinea și vinovăția trebuie regândite în alte cadre teoretice, care să dea seama de o realitate pe care mintea umană era, mai înainte, incapabilă să și-o imagineze.

În această săptămână, la Izvoare de Filosofie, vă propunem o discuție despre dislocarea fundamentelor eticii și regândirea moralității în epoca post-holocaust, pornind de la o carte de o intensitate rară, care ne forțează la o introspecție radicală asupra răului absolut în epoca industrială. Este vorba despre Soare peste Auschwitz. Despre iertare și impardonabil, de Oana Șerban, o cercetare care își propune delimitarea aporiilor profunde ridicate de Holocaust gândirii filosofice și indicarea modului în care arta biopolitică poate rezista dincolo de acestea.

Invitata noastră de vineri seară va fi chiar autoarea cărții luate în discuție, Oana Șerban, care este doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice și directoare a proiectului de cercetare BioArt – Arta biopolitică în era post-holocaust: Perspective filosofice despre mărturii estetizate, Estetica politizată și viață pură.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Lansarea volumului „Luminile revoluționează istoria” de Veronica Lazăr la Cărturești Modul

Lansarea volumului „Luminile revoluționează istoria” de Veronica Lazăr la Cărturești Modul

6 noiembrie 2025, ora 17.30

Colega noastră Veronica Lazăr își lansează joi, 6 noiembrie, ora 17.30, cartea Luminile revoluționează istoria: Istoria filosofică franceză între critică și teologie(volumul I: Erudiții și teologii)”. Evenimentul va avea loc la librăria Cărturești Modul (str. Academiei nr. 18-20).
La lansare vor mai participa : Emilian Mihailov, Sorana Corneanu, Iulian Bocai, Grigore Vida și moderatorul Victor Cobuz.
“Filosofii Luminilor vor scrie istorii filosofice dintr‐o obsesie pentru prezent. Dar cum trecutul fusese mereu reperul, dovada și inspirația morală, le revine atunci să interogheze relația acestui prezent cu trecutul. E istoria o condamnare sau o eliberare? A cunoaște trecutul înseamnă a recunoaște cât de mare e greutatea care apasă fatalmente pe umerii celor din prezent, care au fost modelați astfel irevocabil sau, dimpotrivă, înseamnă o despovărare de bagajul infernal al unor superstiții și prejudecăți care împiedică acțiunea și autoconstrucția libere? Astfel, dimensiunea politică a istoriei se recompune la alt nivel: istoria filosofică nu mai e subordonată pur și simplu unor politici deja existente, ci interoghează alte politici și forme de viață, posibile și dezirabile. Din conservare a unor esențe anistorice, istoria devine o recunoaștere a capacității lumii umane de a produce noul, sub influența unor factori sociali, culturali, economici, rasiali. Genealogia în sensul ei străvechi, de lanț al descendenței legitime, face loc genealogiei în sensul modern și critic: suspiciunea că lucrurile nu sunt mereu ceea ce pretind ideologiile că ar fi, dar că pot fi reconstituite istoric în devenirea lor veritabilă, pe alocuri contingentă și uneori inconfortabilă. De tranziția de la una la cealaltă și de condițiile care au făcut-o posibilă se ocupă cele două volume ale acestei cărți.”