Seminar cercetare DFT „De ce este mecanica fluidelor importantă pentru istoria și filosofia științei?”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de  prof. Corneliu Bălan  profesor emerit la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București. Titlul prezentării sale este „De ce este mecanica fluidelor importantă pentru istoria și filosofia științei?” Iată un rezumat al comunicării sale:
„Teoria relativității și mecanica cuantică reprezintă o atracție permanentă pentru filosofii științei. Sunt două motive pentru care domeniile menționate au devenit subiecte favorite pentru filosofie (practic ele au creat  filosofia științei ca disciplină independentă de studiu): (i) Experimentele controlate care să confirme teoria sunt foarte dificil de realizat, rezultatele experimentale obținute fiind de regulă neconcludente; (ii)  Aparatul matematic este complicat iar ecuațiile ce modelează fenomenele observabile nu au de regulă soluții exacte. Deci, s-a simțit nevoia unor analize complementare științelor exacte, a unor abordări structurale și epistemologice asupra fenomenelor în cauză. Se poate spune că filosofia a preluat în știință rolul important și necesar al criticii în artă. Nu trebuie să fii fizician pentru a analiza impactul relativității și mecanicii cuantice în mentalul societății, așa cum un critic de artă nu este necesar să fie creator de artă. Când ne apropiem de o parte a științei mai domestică, cum ar fi mecanica fluidelor, lucrurile se schimbă: experimentul este facil și rezultatele teoriei pot fi relativ ușor confirmate sau infirmate (cel puțin așa se vede din exteriorul domeniului). Poate din aceste motive mecanica fluidelor nu a fost un punct de atracție inițial pentru filosofia științei. În ultimele decade situația dinamicii studiilor s-a modificat, mecanica fluidelor devenind un spațiu științific de interes major pentru istoria și filosofia științei. Prezentarea mea sper să convingă auditoriul de acest lucru.”
Conferința se va desfășura miercuri, 20 martie, orele 14.00-16.00, la Sala de Consiliu de la sediul Facultății de Filosofie, Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Pentru mai multe detalii, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.

Conferințele București-Chișinău, Ediția a V-a „Identitate, patrimoniu, globalizare” – 21-22.03.2024

Program

PDF Loading...

Call for papers

Facultatea de Filosofie și Facultatea de Istorie ale Universității din București și Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova organizează, în regim fizic și online, cea de-a cincea ediție a seriei de Conferințe București-Chișinău, cu tematica „Identitate, patrimoniu, globalizare” în zilele de 21 și 22 martie 2024.

Contextul geopolitic actual este unul deosebit de provocator, nu doar la adresa diferitelor tipuri de identitate (comunitară, locală, națională etc.), ci chiar și în privința fenomenului globalizării însuși, care apărea până de curând teoreticienilor și publicului larg ca fiind unul aproape implacabil. În mod evident, istoricii și filosofii, dar și cercetători din domeniile conexe, se regăsesc în „prima linie” a efortului intelectual de descifrare a multiplelor semnificații implicate în evenimentele globale recente (pandemie, conflicte armate de amploare, războaie hibride, dezvoltarea AI etc.).

Lucrările conferinței constituie nu doar prilejul reînnodării întâlnirii deja tradiționale dintre reputați specialiști de la cele două centre universitare, ci și o ocazie excelentă pentru dezbateri științifice de calitate la care sunt așteptate să participe și alte figuri marcante din domeniul științelor socio-umane.

Ediția din acest an a Conferinței București-Chișinău se dorește a fi și un reper semnificativ al seriei de evenimente prin care comunitatea UB celebrează 160 de ani de la înființarea Universității din București și 330 de ani de tradiție academică la București, prin marcarea rolului aparte – științific, dar și afectiv – pe care îl ocupă relația sa cu Universitatea de Stat din Moldova.

Titlurile și rezumatele se vor trimite până la 20 28 februarie 2024 prin intermediul formularului https://forms.gle/X4ztBFLozDq2U1WM6

Rezultatele selecției vor fi comunicate până cel târziu pe 4 7 martie 2024.

Comitetul de organizare

  • Prof. univ. dr. Marian PREDA, Rectorul Universității din București
  • Conf. univ. dr. Igor ȘAROV, Rectorul Universității de Stat din Moldova
  • Conf. univ. dr. Constantin VICĂ, Prorector Internaționalizare și Relații Publice, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Florentina NIȚU, Decanul Facultății de Istorie, Universitatea din București
  • Lect. univ. Igor BERCU, Decanul Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Prof. univ. dr. Viorel VIZUREANU, Decanul Facultății de Filosofie, Universitatea din București
  • Academician Prof. univ. dr. Mircea DUMITRU, Directorul Școlii Doctorale de Filosofie, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Prof. univ. dr. Constantin STOENESCU, Directorul Departamentului de Filosofie Teoretică, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Prof. univ. dr. Emil DRAGNEV, Directorul Departamentului de Istoria Românilor, Universală și Arheologie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Conf. univ. dr. Dumitru DODUL, Directorul Departamentului de Filosofie și Antropologie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Conf. univ. dr. Alexandru-Murad MIRONOV, Departamentul Relații Internaționale și Istorie Universală, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Ioan OPRIȘ, Departamentul Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea di București
  • Lect. univ. dr. Oana ȘERBAN, Departamentul de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Dr. Lilian CIACHIR, Coordonatorul Catedrei UNESCO pentru Interculturalitate, Bună Guvernanță și Dezvoltare Durabilă, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București

Comitetul științific

  • Prof. univ. dr. Bogdan MURGESCU, Prorector Bugetare și Resurse Umane, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Florentina NIȚU, Decanul Facultății de Istorie, Universitatea din București
  • Lect. univ. Igor BERCU, Decanul Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Prof. univ. dr. Viorel VIZUREANU, Decanul Facultății de Filosofie, Universitatea din București
  • Academician Prof. univ. dr. Mircea DUMITRU, Directorul Școlii Doctorale de Filosofie, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Cristian IFTODE, Directorul Departamentului de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Sorin COSTREIE, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Marin BĂLAN, Directorul Centrului de Formare, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Prof. univ. dr. Savu TOTU, Directorul Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Sergiu MATVEEV, Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Lect. univ. dr. Laurențiu GHEORGHE, Directorul Centrului pentru Studierea Raționalității şi Credințelor, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
  • Prof. univ. dr. Eudochia SAHARNEANU, Departamentul de Filosofie și Antropologie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Prof. univ. dr. Șarolta SOLCAN, Departamentul Istoria Romanilor si a Sud-Estului European, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
  • Conf. univ. dr. Eugenia BOGATU, Departamentul de Filosofie și Antropologie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Conf. univ. dr. Liliana ROTARU, Departamentul Istoria Românilor, Universală și Arheologie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Prof. univ. dr. Ion EREMIA, Departamentul Istoria Românilor, Universală și Arheologie, Universitatea de Stat din Moldova
  • Conf. univ. dr. Ion GUMENÂI, Institutul de Istorie, Academia de Științe a Moldovei
  • Conf. univ. dr. Ioan OPRIȘ, Departamentul Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea di București

Conference “Theory of mind and recursion”, March 23-24, 2024

În perioada 23 – 24 martie 2024, Universitatea din București va organiza conferința “Theory of mind and recursion”, realizată cu sprijinul studenților din domeniul științelor cogniției din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și cu sprijinul doctoranzilor Facultății de Filosofie a UB.

Evenimentul se va desfășura în regim hibrid, atât online, cât și la sediul Facultății de Filosofie a UB (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6).

Cu această ocazie, organizatorii lansează un apel la contribuții pentru studenții de la toate nivelurile de studiu, cât și pentru cercetătorii postdoctoranzi, interesați de filosofia minții, științele cogniției și psihologie. Scopul conferinței este de a oferi oportunitatea studenților și cercetătorilor de a aduce contribuții care să sporească înțelegerea fenomenului de mindreading, de a explora rolul recursivității în teoria minții, dar și recursivitatea lingvistică în contextul tulburării de spectru autist (tulburare adesea asociată cu dificultăți în a trece testele de teorie a minții – False Belief tasks).Aceștia sunt invitați să contribuie cu rezumate de cercetare relevante pentru tematica evenimentului.

  • Recursivitatea lingvistică și testele de teorie a minții (second order false belief tasks)
  • Legătura dintre recursivitate, teoria minții și mental time travel (capacitatea de a explora gânduri din trecut, prezent și de a proiecta diverse scenarii în viitor)
  • Alternative la teoria minții, narațiuni vizuale și recursivitate

Propunerile vor fi transmise electronic înainte de data de 15 martie 2024 la adresa de e-mail tomandrecursion@gmail.com.

 Titlul mesajului trimis va fi „abstract submission”.

Profesori invitați:

  • Inês Hipólito (Macquarie University)
  • Torben Braüner (Roskilde University)
  • Alexandru Nicolae (University of Bucharest)
  • Codruța Hainic (Babeș-Bolyai University)

Programul conferinței va fi anunțat de îndată ce evaluarea va fi finalizată, cel târziu la data de 17 martie  2024. Prezentările vor dura 20 de minute, fiecare prelegere fiind urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri (Q&A) de circa 10 minute și cu o pauză între acestea de 5 minute.

 

Mai multe detalii despre eveniment pot fi găsite aici –  https://philevents.org/event/show/119858

Seminar cercetare DFT „A new view of the Dark room problem under the Free Energy Principle framework”

Următoarea conferință din cadrul seminarului de cercetare al Departamentului de Filosofie Teoretică în parteneriat cu CELFIS va fi susținută de Cătălin Teoharie, doctorand la Facultatea de Filosofie a UB. Prezentarea sa este intitulată „A new view of the Dark room problem under the Free Energy Principle framework”. Iată un rezumat:

„In this presentation I will start by introducing the Dark room problem and the solutions offered to it by Karl Friston, Andy Clark and others, under the Free Energy Principle framework. I will then formalize the Dark room problem, discuss its versions and understand how the premises and its conclusion were treated by Friston and others, essentially rejecting the intermediate conclusion that agents tend to inhabit Dark rooms. In the end, I will propose my own solution to the Dark room problem, showing that agents do tend to inhabit dark rooms in many occasions and this is an effective solution to the problem of reducing free energy. This goes against the usual opinion of Free Energy Principle proponents. What is in accordance with Friston and others is the idea that agents tend not to stay too long in these dark rooms due to the fact that this does not lead to long term reduction of free energy. Long term reduction of free energy will not happen because of average short term free energy, as Friston suggests, but rather due to other processes that are simply linked to models that have long term reduction of free energy as their objective. An essential part here lies with the amended Free Energy Principle that I propose, according to which agents can receive direct input parameters, instead of using their own statistical models for reducing free energy. This helps with explaining why human agents do not fall over long periods of time into the trap of Dark room problem. It is because engaging in reach social and cultural environments reduces the free energy over long term due to the use of direct input parameters, as explained by the amended Free Energy Principle.”

Conferința se va desfășura joi, 7 martie, orele 18.00-19.30, la sediul Facultății de Filosofie, Splaiul Independenței nr. 204, București 060024. Dar va fi disponibilă și conectarea online din public pe platforma Zoom. Pentru detaliile de conectare, vă rugăm urmăriți pagina Facebook „Seminarul Departamentului de Filosofie Teoretica UniBuc”.

International Conference „From Wealth to Alienation. Adam Smith in the 21st Century”, May 17, 2024

International Conference

From Wealth to Alienation. Adam Smith in the 21st Century

May 17, 2024

PDF Loading...

Before the invention of the economy, Adam Smith was an economist. Before the birth of sociology, Adam Smith employed philosophical and political concepts to investigate the logic and regularities of a newly discovered reality: society. Before historicism, Smith examined the historicity of norms, sentiments, values, and forms of reproduction of life. Before Marxism or historical materialism, Smith fused history with economic explanations in order to make sense of the variety of arrangements in human societies.

Decades before any formal and epistemic division of the fields of knowledge into various academic disciplines mutually delineated – sociology, anthropology, history, linguistics, and so forth –, Adam Smith was addressing questions and formulating hypotheses nurtured by philosophy of history, moral philosophy, ethnography, social thought, politics, law, fiscality, international relations, aesthetics, rhetoric and literary theory. At the dawn of capitalism, Smith celebrated the possibilities of commercial society while nonetheless warily scrutinizing its alienating potential.

One of the most quoted and misquoted writers, Smith is enduringly reevaluated and reappropriated by scholars and influencers, contextually or creatively.

The conference invites philosophers, historians, economists, literary scholars, sociologists, political scientists, and not only, to revisit Smith’s writings and confront them with their posterity.

Some of the possible themes and problems to be addressed could include the following:

  • Adam Smith the thinker in the philosophical and historical context of his time
  • Adam Smith’s philosophical economics: influences, configurations, and reconfigurations
  • ‘The Adam Smith Problem’
  • Smith and the Scottish Enlightenment
  • The relationship between 20th century liberalism and Adam Smith
  • The relationship between Marxism and Adam Smith
  • Commerce, debt, and international relations
  • Colonialism in Adam Smith’s writings
  • Development, ecology and Adam Smith
  • History and the stadial theory of development
  • Adam Smith’s moral philosophy in the context of British moral philosophy
  • Recent interpretations of Adam Smith’s moral philosophy
  • Aesthetics, rhetoric, and literary criticism in Adam Smith’s work
  • Adam Smith’s views on education and its role in modern society.

Conveners: Veronica Lazăr, Ștefan-Sebastian Maftei, Ionuț Văduva.

Languages: English and Romanian

The conference will be hosted by the Faculty of Philosophy of the University of Bucharest (Splaiul Independenței 204) and will be held in a hybrid format, both in person and online, via Zoom.

Please submit a one-page abstract by 1 May 2023 to adam.smith.filosbuc.2024@gmail.com The allotted time for each presentation is 25 to 30 minutes.

Înainte de inventarea economiei, Adam Smith era economist. Înainte de nașterea sociologiei, Adam Smith mobiliza concepte filosofice și politice pentru a investiga logica și regularitățile de funcționare ale unei realități nou descoperite: societatea. Înainte de istoricism, Smith examina istoricitatea normelor, sentimentelor, valorilor și formelor de reproducere a vieții. Înainte de marxism ori materialismul istoric, Smith alia istoria cu explicațiile economiste ale organizărilor contingente ale societăților omenești.

Cu decenii întregi înainte de separarea formală și epistemică a câmpurilor de cunoaștere în discipline universitare delimitate reciproc – sociologie, antropologie, istorie, lingvistică și așa mai departe –, Adam Smith punea întrebări și formula ipoteze care angajau simultan și întrețeseau problematici din spectrul filosofiei istoriei, filosofiei morale, antropologiei filosofice, gândirii sociale, politicii, dreptului, fiscalității, relațiilor internaționale, esteticii, retoricii sau teoriei literaturii. La începuturile capitalismului, Smith celebra posibilitățile societății comerțului și totodată îi scruta cu îngrijorare pericolele și potențialul alienant.

Unul din cei mai invocați, mai citați și mai răstălmăciți dintre autorii moderni, Smith este reevaluat permanent de cercetători, dar și de ideologi și de oameni ai praxisului, critic și contextual sau, retroactiv, din perspectiva posterității și a teoriilor pe care le-a influențat sau care s-­­­au revendicat de la el.

Simpozionul de față invită filosofi, istorici, economiști, oameni de litere, sociologi și nu numai să recitească scrierile lui Adam Smith și să le confrunte cu posteritatea lor.

Câteva dintre temele și problematicile de abordare posibile:

  • Gânditorul Adam Smith în contextul filosofic și istoric al epocii sale
  • Filosofia economică a lui Adam Smith: influențe, configurări și reconfigurări
  • „Problema Adam Smith”
  • Smith și Iluminismul scoțian
  • Relația dintre liberalism și Adam Smith
  • Relația dintre marxism și opera lui Adam Smith
  • Comerț, datorie și relații internaționale
  • Colonialismul în scrierile lui Adam Smith
  • Dezvoltare, ecologie și gândirea lui Smith
  • Teoria stadială a dezvoltării istorice
  • Filosofia morală a lui Adam Smith în contextul filosofiei morale britanice
  • Noi lecturi asupra temelor filosofiei morale a lui Adam Smith
  • Estetică, retorică și critică literară în opera lui Adam Smith
  • Educația în concepția lui Adam Smith și rolul acesteia în societatea modernă.

Organizatori: Veronica Lazăr, Ștefan-Sebastian Maftei, Ionuț Văduva

Instituții partenere: Facultatea de Filosofie, Universitatea din București; Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai

Conferința va avea loc în limbile română și engleză, în format fizic, la Facultatea de Filosofie a Universității din București (Splaiul Independenței 204). Un panel în limba engleză va fi organizat online.

Propunerile de maximum o pagină pot fi trimite până la data de 01 mai 2024 la adresa adam.smith.filosbuc.2024@gmail.com. Timpul alocat fiecărei prezentări este de 25-30 de minute.

În urma prezentărilor, invităm participanții să redacteze un text în limba engleză pentru un număr special de revistă.

SEMINARIILE DE CERCETARE ALE I.F.P.A.R.: Joi, 22 februarie 2024

Linkul pentru accesul online este:
https://meet.google.com/idm-boup-spy

Conferențiar: Cercetător dr. RĂZVAN ȘANDRU (Systems Neuroscience Department, Champalimaud Foundation, Lisabona)

Tema: Evidențierea banalului: rolul artei la Kant

Începând de la afirmația lui Kant din cursurile sale de antropologie că „rolul artistului este de a prezenta familiarul în așa fel încât să sară în ochi”, voi încerca să reconstruiesc rolul artei în filosofia estetică kantiană. Voi argumenta în patru pași că arta permite experiența familiarului ca nefamiliar. Această experiență conduce la un proces reflexiv menit să integreze nefamiliarul în structura conceptuală a subiectului, ceea ce la rândul său va deschide în final spațiul pentru două posibile experiențe: a) uimirea în fața ideilor estetice prezentate de opera de artă în chestiune trăită ca un sentiment al posibilității supranaturalului și b) conștiința reflexivă a naturii habituale a subiectului și posibilitatea reconstruirii acestei naturi într-o a doua natură morală.

Linkul pentru accesul online este: https://meet.google.com/idm-boup-spy

___________________________________________________

Următoarea comunicare:

  • 29.02.2024: ERWIN KESSLER (I.F.P.A.R.), „Escaladarea artificială a competenței estetice”