ORAR / TIMETABLE

CFA – Princeton-Bucharest Seminar in Early Modern Philosophy (18th edition) – two places for the students of the University of Bucharest

de | iun. 4, 2019 | Anunturi, Avizier studenti, Conferinte

CFA – Princeton-Bucharest Seminar in Early Modern Philosophy (18th edition)

(Bran, 24-28 June 2018)

Invited speakers:

Daniel Garber (Princeton), Matteo Valleriani (Max Planck Berlin), Pietro Omodeo (Ca Foscari Venice), Rodolfo Garau (Ca Foscari, Venice), Andreas Blank (Berlin), Dana Jalobeanu (Bucharest), Sorana Corneanu (Bucharest), Tinca Prunea-Bretonnet, (IRH-ICUB), Stefano Gulizia (New Europe College, Bucharest).

We offer two student places in the Princeton-Bucharest Seminar in Early Modern Philosophy for the students of the University of Bucharest who are willing to pursue studies in this area. Students who wrote essays on topics related with early modern philosophy and are willing to continue their studies in this direction are invited to send us a letter of intention (1 page) and the abstract of their paper (English, 500 words) by June 10 to dana.jalobeanu@gmail.com

Conditions: you will have to share a room for the duration of the seminar, transportation and accommodation costs are supported by the organizers.

More about this year’s edition (the 18th edition) of the Princeton-Bucharest Seminar in Early Modern Philosophy here: https://irhunibuc.wordpress.com/bucharest-princeton-seminar-in-early-modern-studies-24-28-june-2019/

Details about the precedent editions of the seminar here:  https://earlymodernthoughtblog.wordpress.com/research/the-bucharest-princeton-seminar/

„Inteligență artificială, roboți și etica viitorului” cu Constantin VICĂ

de | mai 21, 2019 | Anunturi, Conferinte

Miercuri, 29 mai 2019, Constantin Vică, cercetător și doctor în filosofie, va susține conferința „Inteligență artificială, roboți și etica viitorului”. Evenimentul, organizat de Universitatea din București în cadrul seriei conferințelor „Știința pe înțelesul tuturor”, va avea loc în Sala Media a Teatrului Național București începând cu ora 18:00.

Adresată publicului larg și pasionaților de științe, conferința „Inteligență artificială, roboți și etica viitorului” ne invită să aflăm mai multe despre inteligența artificială, roboți și cum ne influențează acestea prezentul și mai ales viitorul.

Ce ne rezervă viitorul? Putem avea încredere în inteligența artificială și în roboți? Le vom acorda drepturi roboților sau vor fi sclavii noștri? Roboții și inteligența artificială vor ajunge să domine lumea? Vor avea aceștia conștiință? Ne vom îndrăgosti de ei, iar ei ne vor iubi? Pot fi agenții artificiali o formă a atenției și grijii pentru oameni sau un surogat nociv al afectivității umane care, de fapt, sporește alienarea? Oare noi, oamenii, vom deveni cyborgi? Sunt doar câteva dintre întrebările care configurează viitorul nostru și al întregii umanități. Un viitor care poate fi distopic, cu o omenire intrată în definitivă obsolescență, sub un risc existențial, sau unul utopic, în care vom fi eliberați de povara muncii și amenințarea morții, inclusiv distrugerea planetei noastre, viitorul poate fi drept sau plin de fracturi sociale și inegalități, totalitar sau democratic.

Roboții și Inteligența Artificială sunt deja în lumea noastră, în viața de zi cu zi. Mai puțin vizibili astăzi, mâine vor fi pretutindeni. Se hrănesc cu date și informații pe care noi le oferim, fac acțiuni pe care le dorim sau de care ne este frică. Trăim astăzi un proces de transformare a vieții în date, a proceselor și fenomenelor lumii în algoritmi, iar din această nouă structură se ridică un viitor incert. Pe internet, în războaie, în birouri și în fabrici, în bănci și pe bursă, în știință și în divertisment, în spitale și chiar în școli, agenții artificiali și Inteligența Artificială au și vor avea locul lor.

Arta de a face viitorul este arta virtuților și acțiunii morale. Viitorul nu este predeterminat, ci o construcție morală. Este rezultatul alegerilor și căutărilor noastre, al viziunii, imaginației și norocului, al criticii prezentului, al luptei pentru idei, resurse și tehnologii. Desigur, așa cum observa și un filosof revoluționar al secolului XIX, nu ne vom face viitorul în condiții alese de noi, iar progresul, atât de dorit, împingându-ne înainte ruinează trecutul, conform altui filosof, poate și mai profund, al secolului XX.

Constantin Vică este lector univ. dr. la Facultatea de Filosofie și cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată din cadrul Universitatea din București,  predă și publică în domenii precum etica informației și computerelor, etica mașinilor, bioetică, filosofia informaticii și filosofie politică și socială. Până în prezent, a publicat mai multe articole și studii privind proprietatea asupra informației, tehnologiile asistive inteligente, politica și etica internetului, „pirateria” online etc. în reviste precum Science and Engineering Ethics, International Journal of Social Robotics sau Public Reason. De asemenea, a co-editat volumul colectiv Filosofia științelor umane. In memoriam Mihail Radu Solcan și este coautor al manualului de Etică și integritate academică , ambele apărute la Editura Universității din București și accesibile gratuit.

Accesul la eveniment este gratuit în limita locurilor disponibile, iar rezervarea acestora se va face în ordinea înscrierilor. Persoanele interesate sunt rugate să își rezerve locul completând următorul formular.

Conferințele UB – Știința pe înțelesul tuturor sunt organizate de Grupul de Comunicare a Științei din cadrul Universității din București în colaborare cuDirecția Comunicare, Relații Publice și Marketing a Universității din București și sunt susținute de ICUB – Institutul de Cercetare al Universității din București și Asociația Alumni Universității din București.

Sursa: unibuc.ro

Bucharest Workshop in Military Ethics – 23 mai 2019

de | mai 21, 2019 | Anunturi, CCEA, Conferinte

Bucharest Workshop in Military Ethics

Centrul de Cercetare în Etică Aplicată organizează prima ediție a Bucharest Workshop in Military Ethics, în parteneriat cu Uehiro Center of Practical Ethics, Oxford. Primul workshop despre etică militară din țară va reuni cercetători de la Oxford, de la Universitatea Hiroshima (Japonia) și CCEA. De la colectarea de date privitoare la siguranța națională, la lupta împotriva terorismului și arme autonome, la problema forței persoanale, temele propuse de către vorbitori sunt deosebit de relevante pentru dezbaterile contemporane.

”Workshopul este organizat prin intermediul programului Erasmus+.*

Evenimentul va avea loc joi, 23 mai 2019, a Facultatea de Filosofie, Universitatea din București, Amfiteatrul Titu Maiorescu, începând cu ora 16:00.

Program

16.00 – 16.45 Seumas Miller (University of Oxford), National Security Intelligence Collection: The Just Intelligence Model

16.45 – 17.30 Michael Robillard (University of Oxford), Counter-Terrorism and the Ethics of Weaponized Narrative

17.30 – 18.15 Shunzo Majima (Hiroshima University), Ethics of Lethal Autonomous Weapons Systems

18.15 – 19.00 Emilian Mihailov (University of Bucharest), The Problem of Personal Force: Remote Killing and Human Agency

Despre vorbitori

  • Seumas Miller este cercetător postdoctoral senior în cadrul Centrului pentru Etică Practică Uehiro, Oxford. Acesta este autorul și coautorul a 200 de articole academice și 20 de cărți, dintre care amintim ,,Moral Foundations of Social Institutions” (Cambridge University Press, 2010), ,,Shooting to Kill: The Ethics of Police and Military Use of Lethal Force” (Oxford University Press, 2016), ,,Institutional Corruption: A Study in Applied Philosophy” (Cambridge University Press, 2017) și ,,Dual Use Science and Technology, Ethics and Weapons of Mass Destruction ”(Springer, 2018).
  • Michael Robillard este cercetător postdoctoral al Centrului pentru Etică Practică Uehiro, Oxford. Principalele sale interese de cercetare se axează responsabilitatea colectivă și terorismul global, etica recrutării militare, arme automate, ameliorarea soldaților, relația viitoarelor generații cu războiul și dialogul dintre veterani și civili. Michael este veteran al războiului din Iraq, absolvent West Point și fost ranger Airborne. Acesta este gazda podcastului ,,Homo Furens: A Podcast about War & Society, alături de Bob Underwood.
  • Shunzo Majima este profesor asociat la Universitatea din Hiroshima. Principalele sale interese în cercetare sunt sistemele complexe, tehnologii educaționale, politica și relațiile internaționale. Shunzo este autorul a numeroase lucrări, inclusiv “Ethics of Hostage Taking”(Ethics in Biology, Engineering, and Medicine, 2015), “Just Torture?” (Journal of Military Ethics, 2012), “Civilian Protection as Political Rhetoric? : A Case of the Israeli-Palestinian Conflict” (The Annual Report on Cultural Science, 2009). Acesta este consilierul Asociației Japoneze pentru Filosofie Contemporană și Aplicată și editor-șef al jurnalului de Etică Aplicată și Filosofie.
  • Emilian Mihailov este directorul executiv al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și lector la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București. A fost cercetător postdoctoral al Academiei Române, Filiala Iași, și a efectuat multiple vizite de cercetare la Oxford Uehiro Center for Practical Ethics. Printre interesele de cercetare ale lui Emilian se numără neuroetica, psihologia morală, etica lui Kant, filosofia morală analitică, etica aplicată și evoluția moralității. În momentul de față,acesta analizează implicațiile experimentelor din psihologia morală și neuroștiință pentru etica normativă și aplicată.

 

„Navigand printre layers si pixeli, în căutarea momentului decisiv” – prelegere susținută de profesorul și artistul Iosif KIRALY

de | mai 15, 2019 | Anunturi, Conferinte

Vineri, 17 mai, ne bucurăm sa găzduim conferinta profesorului si artistului Iosif Kiraly (Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti), „Navigand printre layers si pixeli, în căutarea momentului decisiv”. Prelegerea, care va începe la ora 18.30, face parte din evenimentele desfășurate sub egida Conferinței Nationale de Estetica si Filosofia Artei „Ion Ianosi”, ediția a VII-a: (Re)Formele Modernitatii. Arta si societate. Va asteptam in Amfiteatrul Mircea Florian (Facultatea de Filosofie, Splaiul Independnetei, Nr. 204).

CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”, EDIȚIA A VII-A – (RE)FORMELE MODERNITĂȚII: ARTĂ ȘI SOCIETATE

de | mai 13, 2019 | Anunturi, CCIIF, Conferinte

Conferinta Nationala de Estetica si Filosofia Artei „Ion Ianosi” a ajuns la cea de-a VII-a editie. Tema conferintei de anul acesta: „(Re)Formele Modernității: Artă și Societate”. Evenimentul se va desfășura vineri, 17 mai, începând cu ora 9: 00, în Facultatea de Filosofie a Universității din  București.

Call for PapersProgram

De-a lungul istoriei, arta a constituit teritoriul reprezentării dimensiunilor deopotrivă reale și ideale asupra vieții. Dacă orizontul artei clasice, preponderent asociat reprezentării mimetice, este dominat de teme precum raportul dintre individ și divinitate, dintre om ca parte a societății și comunitate ca organizare rațională a cetățenilor, prelucrând diferite ipoteze metafizice sau teologice, arta modernă va recurge la mijloacele transgresiunii pentru a surprinde formele prin care reprezentarea artistică poate contribui la reformarea societății. Modernitatea artistică, specifică secolului XIX, devine intervalul epocal în care „viața imită arta”, asumată ca sursă de inspirație a cotidianului, a noii ordini sociale și valorice.

Pentru Oscar Wilde, peisajele metropolitane ale Londrei au început să apară în picturile și operele literare ale artei moderne într-un nou joc de umbre, arhitecturi și emoții care indică faptul că „până și felul în care urmărim ceața s-a schimbat din pricina artei”, că „toate acestea parcă nu existau până când arta nu le-a inventat”. Artistul se insinuează, în acest context, ca „om de lume” și ca veșnic „copil” al societății sale, după observațiile lui Baudelaire, ca observator atent al realității imediate, cucerită de neliniștea războiului și marcată de antagonismul claselor sociale. Cultura modernității va germina, plecând de aici, agenda revoluționară, în plan social, a mișcărilor artistice subsumate avangardelor. Complicitatea artei față de evoluția culturii capitaliste; apariția culturii de masă și triumful kitschului ca expresie a culturii mecanizate, industriale, seriale; teoretizarea diferențelor dintre cultura înaltă și cultura joasă prin prisma obiectelor de artă aferente trasează, simptomal, tendințele asumării misiunii sociale pe care arta o are de îndeplinit în modernitate.

Cât din stilurile de viață ale individului modern s-au pliat pe exigențele culturii industriale ridicată pe ruinele eșecului „iluminist” (Adorno, Horkheimer)? Cât din noile specii de artă emergente „epocii reproducerii mecanice” (Benjamin) satisfac cerințele „artei autentice”? Cât din trăsăturile „societății spectacolului” (Debord) ne indică manifestările unei culturi decadente? Sunt întrebări care sintetizează, de fapt, multiple răspunsuri la o interogație filosofică directoare demersului reflexiv inițiat de conferința de față: care este raportul dintre artă și societate în modernitate? Cu alte cuvinte, în ce măsură arta oferă, individului modern, instrumentele necesare pentru a reforma, radical, societatea, în direcția standardelor de viață și a valorilor morale și estetice deopotrivă, ori în sensul deschiderii, întemeierii și propagării criticii la adresa modurilor de viață și a normalizării unor conduite sau practici sociale? Maniera în care arta modernă a creat rupturi între diferite etape ale modernității privită în sens larg a făcut posibilă distingerea utopiilor și a distopiilor modernității, ori a solidarizat reformatorii societății ca revoluționari, agenți responsabili, critici angajați sau „autori” ai produselor culturale ne indică posibilitatea de a gândi lumea socială plecând de la lumile artei.

 

Provocarea celei de-a VII-a ediții a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși” este aceea de a investiga particularitățile moderne ale relației dintre artă și societate plecând de la temele și direcțiile sugerate mai sus. Vă invităm să răspundeți apelului nostru folosind resurse interdisciplinare pentru a explica în ce măsură arta generează, susține, destituie și reformează diferitele chipuri ale societății moderne: societatea deschisă /  închisă (Bergson; Popper), societatea de clasă (de la observațiile lui Marx la moștenirea neomarxistă), societatea birocratică (Baudrillard), societatea bazată pe cunoaștere (Habermas), societatea unidimensională (Marcuse), societatea colaborativă, relațională (Bourriaud), societatea societatea de consum (în sensul lui Warhol sau al lui Lipovetsky).

 

Conferința este organizată de CCIIF-Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București. Prin tradiție, parteneri în acest demers sunt Universitatea Națională de Arte din București și Universitatea de Muzică din București.

 

Data limită de înscriere / Deadline

Abstractele, în limita a 5-600 cuvinte, din care să rezulte tema și bibliografia propunerii de prezentare, însoţite de 5-6 cuvinte cheie, vor fi transmise la adresa de email cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro

În cadrul propunerilor, va fi atașat CV-ul participantului, concentrat asupra lucrărilor activităților relevante din ultimii 3 ani menționând totodată și afilierea academică (în cazul masteranzilor, doctoranzilor şi cercetătorilor). Studenţii participanţi vor trimite, în perspectiva înscrierii, ataşată abstractului, o prezentare a activităţilor realizate de la începutul parcursului academic.

Deadline: 26 aprilie 2019.

 

Comunicarea rezultatelor

In urma selecției realizată de o comisie specializată (alcătuită din cadre universitare de la Facultatea de Filosofie) se vor anunța rezultatele pe data de  4 mai 2019.

Conferința se va desfășura pe data de 17 mai în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.

 

Echipa de organizare

  • Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
  • Asist. Univ. Dr. Oana Șerban
  • Dr. Rodica Ivan-Hainz

 

Comitetul științific al conferinței

  • Prof. Univ. Dr. Viorel Cernica
  • Prof. Univ. Dr. Vasile Morar
  • Conf. Univ. Dr. Cristian Iftode
  • Lect. Univ. Dr. Cornel Florin Moraru
  • Lect. Univ. Dr. Raluca Nestor Oancea

CONFERINȚA ȘCOLII DOCTORALE DE FILOSOFIE „Realitate și aparență, evidență și probabilitate – direcții actuale de cercetare filosofică”

de | mai 3, 2019 | Anunturi, Avizier studenti, Conferinte, Scoala Doctorala

CONFERINȚA ȘCOLII DOCTORALE DE FILOSOFIE

Realitate și aparență, evidență și probabilitate – direcții actuale de cercetare filosofică

10 mai 2019

Call for papersComitetul de organizareComitetul științificProgram

În anumite contexte filosofice, se discută astăzi despre rosturile pe care le mai păstrează câteva noțiuni socotite fundamentale în istoria filosofiei, printre ele aflându-se și cele menționate în tema conferinței: realitate, aparență, evidență, probabilitate. Motivează încă aceste concepte experiențe semnificative de reflecție pentru cercetătorii din domeniile filosofiei? Tehnicile de filosofare definite recent și exersate în filosofia analitică, în hermeneutica filosofică, în câteva discipline filosofice aplicate: etică, estetică, antropologie, în legătură cu teme ”speciale” aparținând acestor discipline, pot atrage în orizontul lor aplicativ conceptele în cauză? Temele accentuat specializate pe care lucrăm în mod covârșitor astăzi le resping pe cele mai generale, legate, unele dintre ele, de aceste concepte? Nu cumva recunoașterea temelor filosofice mai generale și încercarea de a le aborda în conexiune cu cele ”speciale” ar trebui să constituie astăzi o dominantă a activității de cercetare filosofică? Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care vom încerca să le punem în discuție la această conferință.

Sunt invitați să participe cu lucrări doctoranzi ai Școlii Doctorale de Filosofie a Universității din București și ai altor școli doctorale, cercetători, cadre didactice universitare. Cei care doresc să participe trebuie să trimită, până la 15.04.2019, un rezumat al lucrării și un scurt CV, la adresa: scoala.doctorala@filosofie.unibuc.ro. Temele și rezumatele propuse vor fi evaluate, iar programul conferinței va fi comunicat pe 01.05.2019.

Lucrările prezentate vor fi publicate într-un volum la Editura Universității din București.

  • Prof. dr. Viorel Cernica
  • Prof. dr. Romulus Brâncoveanu
  • Conf. dr. Bogdan Mincă
  • Drd. Claudia Chireac
  • Drd. Cristina Cristea
  • Prof. dr. Mihaela Pop
  • Prof. dr. Constantin Stoenescu
  • Asistent dr. Oana Șerban
  • Drd. Gabriela-Paula Florea
  • Drd. Maria Racman