de Lilian Ciachir | apr. 30, 2019 | Anunturi, Conferinte
The Research Centre for the History and Circulation of Philosophical Ideas (CCIIF) and the Faculty of Philosophy of the University of Bucharest are pleased to inform you that our institutions will organize and host the conference “Smart Cities Need Upgraded Humans”, held by Stefan Lorenz Sorgner, Professor at John Cabot University (Rome). The event starts at 11 A.M. at the Faculty of Philosophy, Splaiul Independenței 204, Bucharest (Amph. Constantin Rădulescu-Motru).
Stefan Lorenz Sorgner is a philosophy professor at John Cabot University in Rome and is director and co-founder of the Beyond Humanism Network, Fellow at the Institute for Ethics and Emerging Technologies (IEET), Research Fellow at the Ewha Institute for the Humanities at Ewha Womans University in Seoul and Visiting Fellow at the Ethics Centre of the Friedrich-Schiller-University in Jena. He is author and editor of more than 10 books, e.g. Metaphysics without Truth (Marquette University Press 2007), Menschenwürde nach Nietzsche (WBG 2010), Transhumanismus (Herder 2016), Schöner neuer Mensch (Nicolai, 2018), Übermensch (Schwabe 2019). In addition, he is Editor-in-Chief and Founding Editor of the “Journal of Posthuman Studies” (a double-blind peer review journal, published by Penn State University Press since 2017). Furthermore, he is in great demand as a speaker in all parts of the world (e.g. TEDx; World Humanities Forum, Global Solutions Taipei Workshop) and a regular contact person of national and international journalists and media representatives (e.g. Die Zeit).
„In Stefan Lorenz Sorgner’s work, the profound originality is accompanied by a vast knowledge of the philosophical tradition. His exploration of the philosophical meanings of post-humanism has become a point of reference that contemporary culture cannot ignore.”
Gianni Vattimo, University of Turin
The abstract of the conference “Smart Cities Need Upgraded Humans”
„We have always been cyborgs. Now, it occurs that computers are in the process of getting smaller and of entering our bodies so that we turn into upgraded humans, who can interact efficiently with their environment within smart cities, and have the appropriate means for dealing with aging, the worst mass murderer in the world. This development goes along with new challenges related to digitalization, whereby the coming about of the internet panopticon is the most serious of all of them. I will reflect upon how these developments relate to post- and transhumanist discourses, and what can be done to successfully deal with the ethical challenges related to this development. Will we also end up with a social credit system, as it will be in place in all of China from 2020 onwards? Would it make a difference, if we start seeing social credits as a way of gaining data capital? The Black Mirror episode “Nosedive” reveals some implications of what is happening right now….”
Stefan Lorenz Sorgner, John Cabot University
Further information regarding Professor Sorgner`s research projects and expertise can be consulted by visiting his official webpage: www.sorgner.de
“It is the second time when Professor Sorgner visits our faculty and gets into contact with our students and academic community. Meeting him can be a great opportunity for those who are passionate about posthumanism to express their curiosities on his work and main topics of research, to find more about his annual conference on “Beyond Humanism” (that reached its 11th edition which is to be held in Lille, this summer) or about the Journal of Posthuman Studies, with a board formed by experts in contemporary philosophy and posthuman studies, such as Gianni Vattimo and Luciano Floridi.”
Oana Șerban, University of Bucharest, Faculty of Philosophy, The Research Centre for the History and Circulation of Philosophical Ideas
de Lilian Ciachir | apr. 2, 2019 | Anunturi, Conferinte
Societatea Leibniz din România
Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (C.C.I.I.F.)
Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti
organizează simpozionul național ,,Leibniz, Descartes și modernitatea europeană”
MotivațieProgram
Criza prin care trece Uniunea Europeană, la începutul secolului XXI, poate fi privită și în legătură cu bazele sale teoretice puse de marii filosofi din secolul al XVII-lea, dintre care Descartes și Leibniz joacă un rol principal. O parte din tensiunile, contradicțiile sau lipsa de toleranță din contemporaneitatea europeană ar putea fi bine ilustrate de dialogul dintre Leibniz și Descartes: Leibniz îi reproșează, de exemplu, marelui său contemporan erori în metafizică, dar și în fizică sau geometrie. Respingerii formelor substanțiale, ce a atras după sine condamnări din partea Bisericii Catolice, Leibniz îi opune un pietism tot mai bine fundamentat metafizic odată cu maturizarea gândirii sale filosofice.
Simultan apropiați, atunci când tratează despre rațiune, și simultan distanțați, mai ales în ceea ce privește aspectele teologice și politice, Leibniz și Descartes își pun amprenta în mod pregnant pe ceea ce este azi Uniunea Europeană. Studiul gândirii celor doi mari filosofi poate avea astfel marele merit că poate fi plin de învățăminte pentru noi toți.
Simpozionul ,,Leibniz, Descartes și modernitatea europeană” își propune să adune contribuții diverse, deschise tematic și istoric, cu privire la relația cu modernitatea europeană a celor doi fondatori ai raționalismului european.
Data simpozionului: vineri, 12 aprilie 2019
Loc: Bucureşti, Facultatea de Filosofie, Splaiul Independenței nr. 204, Sector 6; București
Contact: Adrian Niţă (adriannita2010@gmail.com), Viorel Vizureanu (vizureanu@yahoo.com)
Moderator: Adrian Niță (Institutul de Filosofie)
9:30 – 10:00 Alexandru Boboc (membru al Academiei Române), Monadologia și barocul muzical polifonic. Leibniz și Bach
10:00 – 10:30 Ion Vezeanu (Universitatea din Grenoble, Franța), Descartes, Leibniz și inteligența artificială
10:30 – 11:00 Constantin Stoenescu (Universitatea București), Modernitatea și proiectul limbajului perfect din punct de vedere logic
11:00 – 11:15 Pauză de cafea
11:15 – 11:45 Oana Șerban (Universitatea din București), Despre idealul vieții bune și sursele exercițiilor spirituale în termenii revoluțiilor științifice, de la Descartes la Leibniz
11.45 – 12:15 Ionuț Răduică (Universitatea din Craiova), Perspective fenomenologice de interpretare a expresiilor corporale
12:15 – 12:30 Pauză de cafea
12:30 – 13:00 Dragoș Popescu (Institutul de Filosofie și Psihologie ,,Constantin Rădulescu-Motru”), Descartes în monografii românești interbelice
13:00 – 13:30 Viorel Vizureanu (Universitatea din București), Descartes, politicul, modernitatea
13:30 – 14:00 Adrian Niță (Institutul de Filosofie și Psihologie ,,Constantin Rădulescu-Motru”), Leibniz și modernitatea europeană
de Lilian Ciachir | mart. 25, 2019 | Anunturi, Conferinte
PrezentareProgram
În data de 29 martie 2019, Facultatea de Filosofie a Universității din București și Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova organizează prima ediție a seriei de Conferințe București-Chișinău „Identitate și valori culturale în context european”.
În contextul european actual problematica identității și a valorilor culturale revine în mod constant în discuție, România și Republica Moldova fiind vizate în mod direct de acest subiect, prin prisma valorilor sociale, politice, etnice, culturale, religioase etc.
Lucrările conferinței constituie o excelentă ocazie de analiză și evaluare a situației făcută de către specialiști din domeniul științelor socio-umane.
Comitetul de organizare
- Prof. univ. dr. Romulus BRÂNCOVEANU
- Prof. univ. dr. Mircea DUMITRU
- Prof. univ. dr. Eudochia SAHARNEANU
- Prof. univ. dr. Constantin STOENESCU
- Conf. univ. dr. Sorin COSTREIE
- Conf. univ. dr. Sergiu MATVEEV
- Conf. univ. dr. Liliana ROTARU
- Drd. Lilian CIACHIR
Comitetul științific
- Prof. univ. dr. Ion EREMIA
- Prof. univ. dr. Savu TOTU
- Prof. univ. dr. Viorel VIZUREANU
- Conf. univ. dr. Eugenia BOGATU
- Conf. univ. dr. Dumitru DODUL
- Conf. univ. dr. Ion GUMENÂI
- Lect. univ. dr. Constantin VICĂ
- Lect. univ. dr. Laurențiu GHEORGHE
de Lilian Ciachir | mart. 14, 2019 | Anunturi, Avizier studenti, Conferinte, Scoala Doctorala
Miercuri, 20 martie 2019, filosoful Sorin Costreie și psihologul Dragoș Iliescu te invită la un dialog despre gândire critică și inteligență emoțională în raport cu informațiile care ne distorsionează realitatea.
Într-o societate unde accesul la informație este foarte facil, iar informațiile îmbracă diferite forme, se deformează și circulă cu o viteză amețitoare, cu siguranță te-ai întrebat care este de fapt realitatea sau adevărul din spatele scenei.
Ce sunt știrile false? Cum se deformează informația și cum se propagă ea? Cum procesăm noi aceste informații din punct de vedere rațional și emoțional și cum ne afectează ele? Oare cum decidem ce este adevărat sau fals? Cum identificăm informațiile care distorsionează adevărul și ce facem cu ele?
Dacă vrei să afli răspunsul la întrebările de mai sus, te așteptăm miercuri, 20 martie 2019, în Aula Magna a Universității din București începând cu ora 18.00.
Evenimentul este dedicat atât specialiștilor, cât și publicului larg, iar accesul la eveniment este gratuit. Persoanele interesate sunt rugate să își rezerve locul completând următorul formular.
Sorin Costreie, doctor în filosofie, este prorector al Universității din București și conferenţiar la Departamentul de Filosofie Teoreticӑ din cadrul Facultății de Filosofie a UB. Specializat în filosofia limbajului, filosofia matematicii şi logică filosofică, a desfăşurat activităţi de cercetare de lungă durată în Italia, Germania, Spania, SUA şi Canada, iar interesele sale de cercetare se îndreaptă către logică, filosofia științei, metafizică, epistemiologie, gândire critică și istoria filosofiei.
Dragoș Iliescu este un proeminent specialist recunoscut în psihologie aplicată, cu precădere în evaluarea psihologică și comportamentală, psihologia muncii, organizațională și psihologia consumatorului, cu o solidă activitate academică, o bogată experiență practică și cu o largă recunoaștere în comunitatea internațională de specialitate.
Sursa: unibuc.ro
de Lilian Ciachir | mart. 13, 2019 | Anunturi, Call for papers, Conferinte
Call for Papers
CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE ESTETICĂ ȘI FILOSOFIA ARTEI „ION IANOȘI”
EDIȚIA A VII-A
(RE)FORMELE MODERNITĂȚII: ARTĂ ȘI SOCIETATE
De-a lungul istoriei, arta a constituit teritoriul reprezentării dimensiunilor deopotrivă reale și ideale asupra vieții. Dacă orizontul artei clasice, preponderent asociat reprezentării mimetice, este dominat de teme precum raportul dintre individ și divinitate, dintre om ca parte a societății și comunitate ca organizare rațională a cetățenilor, prelucrând diferite ipoteze metafizice sau teologice, arta modernă va recurge la mijloacele transgresiunii pentru a surprinde formele prin care reprezentarea artistică poate contribui la reformarea societății. Modernitatea artistică, specifică secolului XIX, devine intervalul epocal în care „viața imită arta”, asumată ca sursă de inspirație a cotidianului, a noii ordini sociale și valorice.
Pentru Oscar Wilde, peisajele metropolitane ale Londrei au început să apară în picturile și operele literare ale artei moderne într-un nou joc de umbre, arhitecturi și emoții care indică faptul că „până și felul în care urmărim ceața s-a schimbat din pricina artei”, că „toate acestea parcă nu existau până când arta nu le-a inventat”. Artistul se insinuează, în acest context, ca „om de lume” și ca veșnic „copil” al societății sale, după observațiile lui Baudelaire, ca observator atent al realității imediate, cucerită de neliniștea războiului și marcată de antagonismul claselor sociale. Cultura modernității va germina, plecând de aici, agenda revoluționară, în plan social, a mișcărilor artistice subsumate avangardelor. Complicitatea artei față de evoluția culturii capitaliste; apariția culturii de masă și triumful kitschului ca expresie a culturii mecanizate, industriale, seriale; teoretizarea diferențelor dintre cultura înaltă și cultura joasă prin prisma obiectelor de artă aferente trasează, simptomal, tendințele asumării misiunii sociale pe care arta o are de îndeplinit în modernitate.
Cât din stilurile de viață ale individului modern s-au pliat pe exigențele culturii industriale ridicată pe ruinele eșecului „iluminist” (Adorno, Horkheimer)? Cât din noile specii de artă emergente „epocii reproducerii mecanice” (Benjamin) satisfac cerințele „artei autentice”? Cât din trăsăturile „societății spectacolului” (Debord) ne indică manifestările unei culturi decadente? Sunt întrebări care sintetizează, de fapt, multiple răspunsuri la o interogație filosofică directoare demersului reflexiv inițiat de conferința de față: care este raportul dintre artă și societate în modernitate? Cu alte cuvinte, în ce măsură arta oferă, individului modern, instrumentele necesare pentru a reforma, radical, societatea, în direcția standardelor de viață și a valorilor morale și estetice deopotrivă, ori în sensul deschiderii, întemeierii și propagării criticii la adresa modurilor de viață și a normalizării unor conduite sau practici sociale? Maniera în care arta modernă a creat rupturi între diferite etape ale modernității privită în sens larg a făcut posibilă distingerea utopiilor și a distopiilor modernității, ori a solidarizat reformatorii societății ca revoluționari, agenți responsabili, critici angajați sau „autori” ai produselor culturale ne indică posibilitatea de a gândi lumea socială plecând de la lumile artei.
Provocarea celei de-a VII-a ediții a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși” este aceea de a investiga particularitățile moderne ale relației dintre artă și societate plecând de la temele și direcțiile sugerate mai sus. Vă invităm să răspundeți apelului nostru folosind resurse interdisciplinare pentru a explica în ce măsură arta generează, susține, destituie și reformează diferitele chipuri ale societății moderne: societatea deschisă / închisă (Bergson; Popper), societatea de clasă (de la observațiile lui Marx la moștenirea neomarxistă), societatea birocratică (Baudrillard), societatea bazată pe cunoaștere (Habermas), societatea unidimensională (Marcuse), societatea colaborativă, relațională (Bourriaud), societatea societatea de consum (în sensul lui Warhol sau al lui Lipovetsky).
Conferința este organizată de CCIIF-Centrul de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, din cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București. Prin tradiție, parteneri în acest demers sunt Universitatea Națională de Arte din București și Universitatea de Muzică din București.
Data limită de înscriere / Deadline
Abstractele, în limita a 5-600 cuvinte, din care să rezulte tema și bibliografia propunerii de prezentare, însoţite de 5-6 cuvinte cheie, vor fi transmise la adresa de email cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro
În cadrul propunerilor, va fi atașat CV-ul participantului, concentrat asupra lucrărilor activităților relevante din ultimii 3 ani menționând totodată și afilierea academică (în cazul masteranzilor, doctoranzilor şi cercetătorilor). Studenţii participanţi vor trimite, în perspectiva înscrierii, ataşată abstractului, o prezentare a activităţilor realizate de la începutul parcursului academic.
Deadline: 26 aprilie 2019.
Comunicarea rezultatelor
In urma selecției realizată de o comisie specializată (alcătuită din cadre universitare de la Facultatea de Filosofie) se vor anunța rezultatele pe data de 4 mai 2019.
Conferința se va desfășura pe data de 17 mai în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București.
Echipa de organizare
- Prof. Univ. Dr. Mihaela Pop
- Asist. Univ. Dr. Oana Șerban
- Dr. Rodica Ivan-Hainz
Comitetul științific al conferinței
- Prof. Univ. Dr. Viorel Cernica
- Prof. Univ. Dr. Vasile Morar
- Conf. Univ. Dr. Cristian Iftode
- Lect. Univ. Dr. Cornel Florin Moraru
- Lect. Univ. Dr. Raluca Nestor Oancea
de Lilian Ciachir | mart. 11, 2019 | Anunturi, CCIIF, Conferinte
Va așteptăm joi, 14 martie, la o nouă conferință CCIIF. Invitatul nostru este Ștefan Bârzu.
Tema conferinței: KIERKEGAARD NU A SCRIS NIMIC. O ALTĂ HERMENEUTICĂ A HETERONIMELOR.
Ne întâlnim de la ora 18.00, în sala Lucian Blaga a Facultății de Filosofie.
Abstract
Această lucrare are în vedere reinterpretarea hermeneuticii heteronimelor în opera lui Kierkegaard[1] prin retractarea accentelor ce privilegiază intenția autorului și solicitarea continuă a unei intenții textuale, independentă de autor. În acest sens, o reconstrucție istorică a operei kierkegaardiene constituie doar un punct preliminar necesar, dar nu și suficient, pentru a putea vorbi despre o posibilă interpretare. Drept urmare această ,,altă” hermeneutică a heteronimelor face doi pași, unul al contemporaneității contextuale (reconstrucția istorică ce ne dirijează posibilitățile interpretative) și unul al contemporaneității metatextuale (modul în care lumea intertextuală a operei kierkegaardiene reprezintă prin sine un text). Suprapunerea acestor doi pași este, în hermeneutica heteronimelor, deschiderea interpretării. Contemporaneitatea contextuală urmează atât logica externă a posibilităților de discurs și sens a agenților contemporani și proximi lui Kierkegaard, cât și logica internă a textelor heteronimice per se. Contemporaneitatea metatextuală adresează modul în care heteronimia, ca act literar, configurează o temporalitate și o proximitate proprie ei, în cazul lui Kierkegaard, oglindind structura biblică. În fine, punerea acestor două baze în exercițiul interpretativ asupra operei lui Kierkegaard ne va redeschide posibilitatea de a vorbi, în paralel, nu (doar) despre ce ar fi putut intenționa Kierkegaard, cât și despre ce a intenționat și intenționează, de fiecare dată în momentul interpretativ, opera kierkegaardiană.
[1] Ștefan Bârzu –Hermeneutica heteronimelor în opera lui Kierkegaard, Revista de Filosofie, Tomul LXV, nr. 4, 2018
Stefan Lorenz Sorgner is a philosophy professor at John Cabot University in Rome and is director and co-founder of the Beyond Humanism Network, Fellow at the Institute for Ethics and Emerging Technologies (IEET), Research Fellow at the Ewha Institute for the Humanities at Ewha Womans University in Seoul and Visiting Fellow at the Ethics Centre of the Friedrich-Schiller-University in Jena. He is author and editor of more than 10 books, e.g. Metaphysics without Truth (Marquette University Press 2007), Menschenwürde nach Nietzsche (WBG 2010), Transhumanismus (Herder 2016), Schöner neuer Mensch (Nicolai, 2018), Übermensch (Schwabe 2019). In addition, he is Editor-in-Chief and Founding Editor of the “Journal of Posthuman Studies” (a double-blind peer review journal, published by Penn State University Press since 2017). Furthermore, he is in great demand as a speaker in all parts of the world (e.g. TEDx; World Humanities Forum, Global Solutions Taipei Workshop) and a regular contact person of national and international journalists and media representatives (e.g. Die Zeit).